521,664 matches
-
Ungaria, Elveția, Comunitatea Statelor Independente, Ungaria, Grecia, etc. Lui Nicolas Simion și unui nou partener scenic, virtuosul pianist Florian Weber li se datorează primele audiții publice ale monumentalei lucrări de jazz concertant, semnată cu 35 de ani înainte de regretatul compozitor român Richard Oschanitzky, „Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică și big band”; interpretări performante oferite melomanilor din Iași, București, Brașov, cu contribuția dirijorilor Peter Oschanitzky și Sabin Păutza. Artist al cărui nume figurează pe genericele a peste 40 de
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică și big band”; interpretări performante oferite melomanilor din Iași, București, Brașov, cu contribuția dirijorilor Peter Oschanitzky și Sabin Păutza. Artist al cărui nume figurează pe genericele a peste 40 de discuri - devenind astfel muzicianul român de gen cu cea mai bogată discografie -, Nicolas Simion s-a impus în ultimii ani drept cel mai notoriu reprezentant peste hotare al jazz-ului din România. În dorința de a stimula prin producții discografice semnificative o mai bună cunoaștere
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
compozitorului, aranjorului și pianistului de excepție Richard Oschanitzky (1939 - 1979). Pe lîngă cele trei nume deja menționate - Nicolas Simion, Jancy Körössy, Richard Oschanitzky - pe albumele Casei „7dreams” mai apar în ipostaze de guest star ori sideman instrumentiști redutabili, străini și români: bateriștii Peter Perfido, Johannes Bockholt, Alan Jones, Jammie Haddad, Billy Kilson, Boris Petrov, bass-iștii Angus Bangus Thomas, Martin Gjakonovski, Sebastien Boisseau, Lonnie Plexico, Ed Schuller, Andy McKee, James Singleton, Johannes Fink, pianiștii Florian Weber, Michael Cain, Andreas Mayerhofer, ghitariștii
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
Mihai Zamfir Apariția volumului de Poezii ale lui Goga, în 1905, a produs un mic șoc în literatura română a momentului. Compuse de un om educat, student în Litere la Budapesta și Berlin, familiar al cîtorva limbi străine, poeziile debutantului aduceau o viziune cu totul particulară asupra realității și o manieră stilistică neobișnuită. Spre deosebire de cei doi poeți ardeleni importanți
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
importanți care îl precedaseră, Coșbuc și Iosif, Goga s-a transformat de la început și cu de la sine putere în reprezentant al Ardealului, începînd să vorbească sonor în numele acestei provincii românești. Pe cînd Coșbuc și Iosif erau adepții integrării în literatura română din Principate, Goga și-a făcut din regionalismul ostentativ stindard de luptă anti-modernistă și pînă la urmă anti-bucureșteană: va vorbi doar despre Ardeal, va evoca doar mediul ardelenesc, în calitate de purtător de cuvînt al unei mulțimi anonime și oprimate. Opțiunea de
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Lectura contemporană a poetului învederează un fapt indiscutabil: dimensiunea strict estetică a operei sale a fost ani la rînd hipertrofiată, din motive ce nu au avut a face cu literatura. Nimic nu justifică situarea acestui romantic întîrziat printre marii poeți români; locul său, mult mai modest, îl statuează primele două volume de versuri publicate. Ca și alți scriitori români, Goga a spus ce avea de spus doar la tinerețe. Noutatea frapantă a poeziei lui Goga se măsoară analizînd exemplele tipice din
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
rînd hipertrofiată, din motive ce nu au avut a face cu literatura. Nimic nu justifică situarea acestui romantic întîrziat printre marii poeți români; locul său, mult mai modest, îl statuează primele două volume de versuri publicate. Ca și alți scriitori români, Goga a spus ce avea de spus doar la tinerețe. Noutatea frapantă a poeziei lui Goga se măsoară analizînd exemplele tipice din volumul Poezii, cele care - de altfel - i-au oferit celebritatea. Ținuta neașteptată a discursului poetic se impune de la
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
40%. Dacă adăugăm faptul că ele formează sintagme memorabile (iscusita vremii slovă, clipa milostivă, pe veci necazul și veselia deopotrivă), atunci realizăm că impactul lor stilistic se potențează considerabil. O proporție de 40% a slavonismelor era oricum neobișnuită în limba română curentă de la 1900, iar faptul că autorul provenea din Ardeal ridica atipicul la cote înalte. Care să fie explicația unei asemenea structuri lexicale distanțate de norma comună? Poetul inventează în mod atent și deliberat o limbă diferită de aceea a
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
largul care cîntă, E soare-n cer, e sărbătoare sfîntă Și-n vreme ce mi-a amuțit pămîntul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmîntul; Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă...” (Din larg). Puțini scriitori români au ajuns miniștri, și încă și mai puțini primminiș tri: poeții au refuzat din instinct această postură nepotrivită cu adevărata lor vocație. Dincolo de prestația politică extrem de inegală, exercitată - în calitate de miniștri - de un M.Kogălniceanu, V.Alecsandri ori Duiliu Zamfirescu, observăm
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
inegală, exercitată - în calitate de miniștri - de un M.Kogălniceanu, V.Alecsandri ori Duiliu Zamfirescu, observăm că paranteza ministerială din existența fiecăruia a avut tendința să se închidă cît mai repede. Ceva mai atrași de politică s-au dovedit criticii ori filozofii români, începînd cu Maiorescu; ministeriatele lui Nicolae Iorga, Mihai Ralea ori Ion Petrovici nu au contribuit deloc la sporirea prestigiului global al personajelor. Aceste precedente ar fi trebuit să-l facă prudent pe poetul Octavian Goga, atunci cînd s-a lăsat
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
În pas de defilare - Mariana POPESCU Privită de-a lungul timpului, în România, muzica militară a avut o evoluție spectaculoasă. De la prezența în oștile române a buciumașilor, a trâmbițașilor, a toboșarilor, a fanfarelor de tip oriental: meterhanele și taburhanele, se ajunge la înființarea în anul 1830, a unor „muzici trebuitoare la corpul miliției pământești”, odată cu organizarea pe baze moderne a armatei - Armata Națională, numită
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
o activitate națională și internațională remarcabilă, a fost dirijată de locotenent Alexandru Mateșică - cel mai tânăr dirijor din Festival, care a introdus în program și rock-simfonic. Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, unitate de elită a armatei române, condusă din anul 2009, de locotenent colonel Liviu Voicu, a demonstrat că știe să îmbine “spiritul militar cu cel artistic”. Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul” a încântat publicul cu măiestria, eleganța și virtuozitatea execuției unui exercițiu care presupune o
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
să îmbine “spiritul militar cu cel artistic”. Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul” a încântat publicul cu măiestria, eleganța și virtuozitatea execuției unui exercițiu care presupune o însumare a foarte multe multe ore de antrenament. Muzica Militară a Forțelor Navale Române din Constanța, reorganizată din anul 2003, s-a impus în peisajul muzical dobrogean, pe plan național și internațional. Condusă de Locotenent colonel dr. Cornel Ignat, formația abordează cu profesionalism un repertoriu vast, abordând toate genurile muzicale din creația națională și
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
alte coordonate compoziționale de neuitatul compozitor și dirijor Ioan D. Chirescu. Să nu uităm, „Iarna pe uliță” scrisă de marele poet și folclorist George Coșbuc, despre care binecunoscutul poet ardelean Octavian Goga scria următoarele cu prilejul primirii sale la Academia română: „Dacă ar fi rămas în căciulă și ițari, s-ar fi ales din el un meșter colăcar la nunți, un mare meșter anonim ca autorul Mioriței, și suflarea lui de foc s-ar fi topit în flacăra pururea primenită a
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
fi ales din el un meșter colăcar la nunți, un mare meșter anonim ca autorul Mioriței, și suflarea lui de foc s-ar fi topit în flacăra pururea primenită a folclorului” (Goga, Octavian, George Coșbuc. Discurs de primire la Academia Română, Cluj, 1938.). Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
și suflarea lui de foc s-ar fi topit în flacăra pururea primenită a folclorului” (Goga, Octavian, George Coșbuc. Discurs de primire la Academia Română, Cluj, 1938.). Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet român Mihail Eminescu menționat mai sus. Un cald cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
Cluj, 1938.). Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet român Mihail Eminescu menționat mai sus. Un cald cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor trei soliști Nicolae Simionov (tenor liric), Carmen Săndulescu (pian) și Adrian Ilie (vioară) care împreună cu statornica formație corală a Radioului și a dirijorului ei, au
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
dirijorale pentru studenții săi, să promoveze soliști și, la fel de important, creează posibilitatea pentru tinerii instrumentiști de a-și consolida tehnica instrumentală în cadrul unei orchestre de cameră. Iată deci o nouă acțiune dedicată noii generații, după succesele înregistrate de Orchestra Română de Tineret și de Fundația pentru Excelență în Muzică. Primul concert al seriei Jin Wang and friends a avut loc în data de 20 martie în sala Auditorium a Institutului Cervantes, având Să nu uităm de asemeni cele două compoziții
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
pentru Excelență în Muzică. Primul concert al seriei Jin Wang and friends a avut loc în data de 20 martie în sala Auditorium a Institutului Cervantes, având Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet român Mihail Eminescu menționat mai sus. Un cald cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
Cervantes, având Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet român Mihail Eminescu menționat mai sus. Un cald cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor trei soliști Nicolae Simionov (tenor liric), Carmen Săndulescu (pian) și Adrian Ilie (vioară) care împreună cu statornica formație corală a Radioului și a dirijorului ei, au
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
un pui de magnat al petrolului sosit tocmai din Dallas. (De fapt, atenuează el, se născuse „într-o comună, lângă Dallas"!) Fiu de român și de scandinavă, bravează sub numele hibrid de Dagmar Stratulat. Cu asemenea ascendență, succesul profesorului de română e cert. Vocativul prenumelui acestuia nordic, asamblat in extremis de Mariana în clipele de extaz, e de un umor nebun. Din păcate, ce urmează după spectaculosul „Ah, Dagmare!" e, narativ vorbind, pasabil. Superioară e următoarea proză de care aminteam, în
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
Recital cameral -Triouri cu pian - Corina BURA Sala mică a Atheneului Român a fost martora unui eveniment deosebit atât prin faptul că acesta a avut loc într- o sâmbătă seara, prilejuind o frumoasă petrecere a timpului, departe de orice zgomot al mediei, dar și pentru că programul a fost alcătuit dintr-un repertoriu
Recital cameral - Triouri cu pian by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83464_a_84789]
-
orice abuz de facto, el trebuia justificat de jure și pentru aceasta, se pare, că Domnul a cerut și a impus ca, în Pravila sa din 1646 („Cartea românească de învățătură de la pravilele împărătești”), dragostea, alături de beție, meteahnă tradițională a românilor, să fie trecută în rândul circumstanțelor ușurătoare ale infracțiunilor, mergând până la impunitate. „Arnăutul” sau „Arbănașul” Cel ce avea să devină domnitorul Vasile Lupu al Modovei, s-a născut în 1593 în localitatea Arbănașii de lângă Razgrad (Bulgaria); tatăl lui se numea
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
la Editura Muzicală (2013), sub titlul Diva imperiului muzicii, consacrată sopranei Iolanda Mărculescu și epocii sale, cu greu poate trece neobservată în peisajul atât de colorat, diversificat, inundat de teze de doctorat al muzicologiei contemporane autohtone. Fosta redactor la Radiodifuziunea Română, stabilită de peste un deceniu și jumătate în Canada, provocată de invitația Universității americane din Milwaukee să scrie o monografie a profesoarei și cântăreței Iolanda Mărculescu, dar stimulată și de insistențele prof. G. Stoleriu, discipola regretatei interprete de odinioară a Operei
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
stabilită de peste un deceniu și jumătate în Canada, provocată de invitația Universității americane din Milwaukee să scrie o monografie a profesoarei și cântăreței Iolanda Mărculescu, dar stimulată și de insistențele prof. G. Stoleriu, discipola regretatei interprete de odinioară a Operei Române, a dus la bun sfârșit o muncă titanică de explorare a unui fond documentar uriaș, pus la dispoziție de soțul solistei, supraviețuitor până în 1998, ambii “eroi” ai aventurii cărții necunoscând - din păcate - bucuria finalizării proiectului muzicologic. Autoarea monografiei, Ileana Ursu
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]