521,664 matches
-
ritmul viguros solicitat de compozitor (secțiunile a doua și a patra), dar mai ales a știut să imprime colegilor din orchestră acel rubato al Capriciului, atât de propriu stilului românesc. Spre deosebire de versiunea lui Sherban Lupu, Remus Azoiței a împrumutat Capriciului român o sobrietate concertistică clasică, a eliminat alunecările de sunete lăutărești, a evitat îngroșările ornamentale, obținând astfel o variantă mai apropiată de stilul violonistic enescian. Chiar și renunțarea la acel amplu vibrato lăutăresc, a transmis publicului un aer mai clasicizant, partitura
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
a transmis publicului un aer mai clasicizant, partitura dobândind o strălucire cuceritoare prin limpezimea de cristal a tălmăcirii lui Remus Azoiței. Suplețea instrumentiștilor francezi l-a ajutat pe solist să colaboreze fructuos până în final, astfel că versiunea surprinzătoare a Capriciului român a încântat publicul care l-a obligat pe protagonist să ofere, în supliment, prima piesă din suita Impresii din copilărie. Aflat în largul său, Remus Azoiței a demonstrat în Lăutarul că stăpânește cu virtuozitate stilul enescian, că rafinata sa tehnică
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
Kitajenko nu a știut să le evite. Momentul culminant l-a marcat Dansul Păsării de foc, unde oaspeții francezi au demonstrat o virtuozitate de-a dreptul cuceritoare prin rafinamentul intervențiilor solistice. În finalul programului am rămas cu bucuria restituirii Capriciului român, într-o relevantă versiune concertantă de autenticitate și farmec autohton, menită să impună pe viitor în repertoriu încă o pagină enesciană, repusă cu brio în circuit de strădania lui Cornel Țăranu și Remus Azoiței.
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
treilea final de săptămână, vineri 25 octombrie, ne-am „consolat” (la Ateneu), prin recitalul Voces. Fiind cel mai longeviv cvartet din România, notez componența lor - arhicunoscută, doar din plăcerea de a rescrie numele muzicienilor - maeștri (aflați acum sub egida Societății Române de Radiodifuziune): Bujor Prelipcean, vioara I-a, Dan Prelipcean, violoncel, Anton Diaconu, vioara a II-a, Constantin Stanciu, viola. Nu s-au prezentat alături de Valentin Gheorghiu cum se anunțase inițial... Pe podium s-a aflat pianista germană de origină japoneză
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
contemporană, a depășit toate așteptările. Destinul tragic al lui Paul Celan, care l-a inspirat pe compozitor, s-a aflat poate pentru prima dată, cu prilejul Festivalului “George Enescu” din acest an, în atenția publicului românesc, în timp ce poetul de origine română are de mult timp în Occident reputația de mare artist. Pentru Aurelia Florian interpretarea unui rol dintr-o creație contemporană nu putea fi decât un pariu extraordinar, căci se găsea în fața unei scriituri cu care nu era obișnuită și în
Celan la Bucure?ti by Mariana Nicolesco () [Corola-other/Journalistic/83596_a_84921]
-
în interpretare nu mai e destul? De ce oare, la ieșirea din sala de spectacol, mai proaspătă decât ecourile abia stinse de astă seară e amintirea lui Sviatoslav Richter dintr-un Festival „Enescu” al anilor ’60, cântând aceași muzică la Ateneul Român? Să fie vorba doar de capriciile memoriei afective? Lavinia COMAN
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
internațional de la București. Ca martor consecvent al tuturor edițiilor artistice enesciene din 1958 până astăzi, recunosc că trăiesc o satisfacție majoră asistând la consacrarea compozitorului Enescu pe plan interpretativ mondial. Ani de- a rândul formațiile sovietice au abordat lucrările maestrului român cu un respect absolut față de partituri, însă adeseori mai puțin ca stil. De data aceasta, Nikolai Alexeev a pătruns mai adânc în țesătura polifonică enesciană, descifrând în ea substanța personală a lui Enescu, cântând cu dezinvoltură și strălucire Suita nr.
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
În plin sezon estival, Denișa și Raluca Tănase, alias Bambi, ne propun un videoclip antrenant, “fresh”: piesă aleasă este cel mai recent hit al duetului, o melodie dance cu puternice influențe elene, cântată de altfel în limba greacă și în română, “Leyla”, compusă de Cătălin Dascălu. Filmările s-au făcut într-un lan de grâu, in padure la Afumați, precum și pe un superb yacht pe lacul Snagov. Prima zi de filmare, într-un câmp de maci lângă Urziceni, n-a început
Bambi by Sanda C?rcel () [Corola-other/Journalistic/83694_a_85019]
-
a căror alegere și prezentare sunt încărcate de sens, astfel încât publicul să poată recepta și mai ales fixa în memorie momentul respectiv. Credem că recitalul susținut de violonista Clara Cernat în seara de 7 septembrie pe scena mare a Atheneului Român sub genericul Enescu și contemporanii săi reunește câteva din trăsăturile necesare unei evoluții de mare calitate. Alături de pianista franceză Thérèse Dussaut, care a fost invitată din nou în juriul Concursului Internațional de Pian desfășurat în prima parte a Festivalului „George
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
Revistă “Constantin Tănase” (coregrafia: Cornel Popovici) au completat un show total. Scenografia aparține arh. Theodora Dinulescu și Anei Iulia Popov, iar aranjamente muzicale sunt semnate de același Dan Dimitriu. Regia a fost semnată de polivalentul regizor Cezar Ghioca, unicul regizor român specializat în teatru muzical, în SUA, el însuși un interpret extraordinar de muzică de jazz. Acest eveniment care a monopolizat Bucureștii în fiecare week-end a mai înregistrat o premieră de excepție: după mai bine de 25 de ani, toate cele
Dup? 25 de ani.... by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83699_a_85024]
-
în muzicologie cu teza purtând titlul “Polifonia în muzica secolului XX”, sub îndrumarea tot a lui Sigismund Toduță. Ulterior, aceasta teză se concretizează în cartea, purtând același nume, tipărită de Editura Muzicala din București (1983), pentru care primește premiul Academiei Române în 1984. Din creațiile sale de-a lungul anilor ’70 menționez: “Muzica pentru coarde” (1971), “Sonata pentru clarinet” (1972), “Piese pentru orchestra” (1973). Dar, în mod cert, capodopera sa rămâne opera “Cântăreața cheală” (1992 - 1993), după Eugen Ionescu, pentru care
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
barocului”. Am mai putea adăuga, pe direcția creației muzicale, “Liturghia pentru voci egale” (1996), cât și cele “9 sonate pentru flaut solo” editate, pe hârtie, în 2007, de către Editura “Arpeggione”, și pe CD de către UCMR- Editura Muzicală, în colecția “Compozitori români contemporani” în 2008 (cu excelenta interpretare a flautistului Ion Bogdan Ștefănescu). După 2000, Dan Voiculescu se mută de la Cluj la București, unde devine profesor universitar la catedra de contrapunct din cadrul Universității Naționale de Muzică din București. A activat și în calitate de
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
Un triumf al calității muzicale Concertul cameral în care orchestra Saint Martin in the Fields a evoluat pentru a patra oară în România, a fost, așa cum ne-am așteptat, o sărbătoare a calității. Ateneul Român a oferit din nou cadrul adecvat acestei formații engleze de elită și publicului venit în număr foarte mare, avid de a participa la o după amiază muzicală de excepție. La început am ascultat Simfonia nr. 10 pentru orchestră de coarde
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
muzică vocală dar și instrumentală, ca dirijor de cor sau ansamblu vocal-orchestral, recte operetă. A predat obiectul muzica la școli de predare în limba germană, mai întâi la Timișoara, înainte de război la „Banatia” iar după ce a fost concentrat în armata română, la viitorul liceu „Lenau”, evidențiându-se mai ales prin activitatea corală susținută cu ardoare. Nu e de mirare că dirijează corala Tinerimea germană și Corul Domului Romano-Catolic iar apoi prin 1965 înființează pe lângă Filarmonică și un cor de copii care i-
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
și Azerbaidjan. Alte planuri, atunci când nu sunt în turneu, sunt cele legate de competiția internațională de vioară din Poznan din 2011, unde voi fi președintele juriului. Așa că voi avea mult de lucru. Sper foarte mult că vom avea și participanți români talentați . Va fi o selecție preliminară în toată lumea: una în Europa, una în America și alta în Orientul Îndepărtat. Candidații trebuie să se înscrie și pentru runda pre-eliminatorie. D. N.: Dar viola? Intenționați să înregistrați ceva pe viitor? M. V.: Mi-
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
Rodica Mitrica Badârcea Se va împlini curând un an de la plecarea de pe această lume a mezzosopranei Rodica Mitrica Badârcea, solista a Operei Române din București din anul 1975 până în 1990 când s-a stabilit în străinătate continuând pentru mai mulți ani carieră artistică. Născută la Craiova în anul 1945, Rodica Mitrica Badârcea și-a desăvârșit studiile muzicale și artistice la Conservatorul „Ciprian
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
maeștri foarte valoroși precum baritonul Gino Bechi, tenorul Anton Dermota, soprana Conchita Bădia, pianistul Erik Werba. Acumularea progresivă a consistentelor experiențe de cunoaștere necesare constituirii și consolidării profilului personalității sale artistice, i-a prilejuit în anul 1975 angajarea la Operă Română din București. După o serie de roluri secundare foarte necesare primilor pași pe o scenă lirica pentru un tanar artist, începe să se afirme într-un repertoriu foarte amplu atât la București cât și în alte teatre din România și
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
Spania, Franța, URSS, Bulgaria, Polonia, Stephan POEN Cehoslovacia, etc. Presă de specialitate a elogiat mereu calitățile vocale, interpretative și prezența scenica a artistei românce. Am urmărit aparițiile mezzosopranei Rodica Mitrica Badârcea în primii zece ani ai carierei sale la Operă Română din București asistând la toate debuturile și la un număr foarte mare de reprezentații. Am admirat cu profundă emoție glasul sau a cărui coloana sonoră se caracteriza prin amploare și suplețe, ceea ce ii conferea o deplină funcționalitate în a adapta
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
în tot ce exprimă sub aspect artistic și uman. Într-una din zilele de august ale anului trecut, în vacanță în România, lângă foșnetul răcoros al pădurii, înconjurat de prieteni pasionați de operă, ascultăm, printre alte înregistrări ale marilor artiști români din trecut și pe Rodica Mitrica Badârcea interpretând „Kiss me Kate” de Porter într-o versiune românească ... Visul de-o vreme îmi este prieten ... Retrăiam în acele momente atmosferă interpretativa ale acestei personalități artistice fără să știm atunci, ca, în
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
Florian LUNGU Notam într-un material apărut în revistă acum mai bine de trei ani că discografia de jazz se îmbogățea în 2009 cu un album de jazz pe genericul căruia apărea implicat un nume al diasporei române. „Pentru O Lungă Durată Internațională”, abreviat P.O.L.D.I. - iată o ambițioasă denominație sub care s-a definit un ansamblu german fondat în 1996 cuprinzând adolescenți și tineri muzicieni formați la Liceul de Muzică din orașul german Tuttlingen, orchestră întemeiată
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
încântare evoluțiile de indiscutabilă pregnanță ale Big band-ului german, ca și disponibilitățile notabile de acuratețe și acordaj, de substanțialitate armonică, amploare sonoră și incisivitate timbrală, de sincronism și fermitate ritmică dovedite de oaspeții germani, dar și de marcanți artiști români invitați, precum Anca Parghel, Mircea Tiberian și Nicolas Simion. Albumul apărut în primăvara lui 2008, numit „Live In Romania”, a alăturat unsprezece piese înregistrate din recitalurile susținute de Big band-ul P.O.L.D.I. la Sibiu în data de 1
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
că în data de 8 iunie a. c. „NULL 746 EINS” Bigband a susținut la Tuttlingen un foarte reușit concert, împreună cu faimosul trombonist și profesor universitar Jiggs Whigham, dirijor al BBC Londra, cu apreciatul trompetist Joo Kraus și cu doi artiști români de ținută care trăiesc în Germania, bass-istul Decebal Bădilă și saxofonistul/ clarinetistul/ compozitorul Nicolas Simion. Concertul, înregistrat audio și video în condiții tehnice profesionale, va fi imortalizat printr-un CD și un film pe DVD - pe care și noi
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
din București „...Combină noțiunile de bază ale teoriei improvizației cu elemente de pianistică jazzistică. Paginile referitoare la pianistica de jazz reprezintă o contribuție valoroasă în domeniul pedagogiei de specialitate de la noi, fiind primul material de acest fel redactat în limba română. O altă realizare demnă de a fi menționată este înființarea la insistențele și sub îndrumarea lui Florin Răducanu a primei secții de jazz (la Colegiul ” G. Enescu”) în cadrul învățământului preuniversitar din România”. Mircea Tiberian „...Sunt prezentate succint, cu claritate și
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
trecuți!), preselecție desfășurată la... Nehoiu, în județul Buzău. De asemenea, în această perioadă compozitorul definitivează atât de așteptatul album de autor cu Fuego. Marius Țeicu Compozitorul a fost distins cu premiul “Profesioniști de Top” pe anul 2012, de către Forumul Muzical Român. După cum se știe, a fost din nou președinte al juriului la ediția a IX-a a Festivalului internațional “George Grigoriu” de la Brăila (unde, la Gala laureaților, a cântat, împreună cu întreaga sală, unul din marile sale șlagăre), după care a intrat
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
de revistă “C. Tănase”!), Florin Dinu - saxofon, Bebe Covercă - bass, Titi Herescu - baterie, Dan Ardelean - lider, pian electric. Au fost abordate o serie de piese din apreciatul recital “Povești în jazz”, prezentat în premieră la Centrul național de artă “Tinerimea Română”, având ca temă ipostazele unei femei față de bărbat, așa cum se regăsesc în jazz-ul american: “I’ve Got You Under My Skin” (Cole Porter), “Fly Me To The Moon” (Bart Howart), “The Lady Is A Tramp” (Richard Rodgers), “Witchcraft” (Cy
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]