52,251 matches
-
cumpere orice operă semnată Levi; abia după ce a murit, În 1987, opera și importanța lui au Început să se bucure de recunoaștere În Franța. Ca și subiectul lui, Levi a rămas așadar mulți ani fără ecou: nimeni nu voia să asculte. În 1955, el nota că subiectul lagărelor devenise „lipsit de delicatețe”: „Riști să fii acuzat că pozezi În victimă sau că Îți expui părțile intime”. Același lucru a fost remarcat de Giuliana Tedeschi, altă supraviețuitoare de la Auschwitz: „Am Întâlnit oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iar Emil Constantinescu nici măcar nu e pomenit. Aceasta nu Înseamnă nici pe departe că autorul nu are o percepție realistă a evenimentelor și a personajelor, ci, dimpotrivă, că are una cât se poate de apropiată de realitate. Ca și cum ar fi ascultat gândul multor români, pentru care intervalul constantinescian a fost unul al dezamăgirilor extreme, Tony Judt confirmă, implicit, un lucru: continuitatea perfectă dintre alesul românilor neinformați, Înfricoșați de reforme (Iliescu) și cel al păturii care voia schimbarea. Emil Constantinescu a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vor glăsui veșnic cu dangăt de clopot și tunet de foc în acest secol sângeros - infern diavolesc - cu inimi mutilate, cu trupuri strivite, răpuse de grele morți!... Cu ochii duși dincolo de clipa când aștern pe hârtie aceste rânduri, privesc și ascult freamătul pădurii, susurul izvoarelor ce-mi dezmierdau auzul și-mi descrețeau fruntea ca o rugăciune. Atunci, plin de înflăcărare și nădejdi, urcam înălțimi și biruiam prăpastii adânci. Mă năpădesc gânduri învolburate care răscolesc în suflet nori negri, șuvoaie de pătimiri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
notau pe toți cei care aveau o viață publică. Profesori, învățători mai ales, erau obligați să predea ateismul. Pe copiii lor nu aveau voie să-i boteze. Nu aveai voie să te cununi religios căci îți pierdeai postul. Spovedaniile erau ascultate și în unele cazuri vândute. Eu, personal, am trăit cruda nefericire de a fi turnat de un preot. Nu vreau să consemnez aici numele lui. L-am iertat și mi-a făcut un bine. Întors din temniță m-am întâlnit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
terre. (Leș charrues) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 133) [tu] vois leș charrues, leș charrues, leș innombrables charrues :/ grands oiseaux noirs/ descendus du ciel sur la terre. (Charrues) (Poncet, 1996 : 96) Pe coate încă o dată/ mă mai ridic o șchioapa de la pământ/ și ascult. (Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) À terre, accoudé, je me soulève encore d'un empan et j'écoute. (Un homme se penche par-dessus le bord) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 135) Allongé sur la terre/ je me relève sur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2010 : 106) Serait-elle sous leș rochers Ou dans la terre engouffrée ? (Dans le grand passage) (Romanescu, 1998 : 72) Sous leș rochers, peut-être, a-t-elle péri. Sous la terre, peut-être, elle s'est engloutie. (Au fil du grand parcours) (Loubière, 20003 : 21) [...] ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru. (Gorunul) (Blaga, 2010 : 23) Et moi, j'écoute comme dans ton tronc, À chaque instant qui passe, Mon cercueil pousse... Le sais-tu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
trouvant. Tu hantes leș ténèbres des contes, tu joues de la flûte irréelle des airs pour ceux qui boivent leur sommeil aux pavots noirs qui poussent sous la terre. Fosfor cojit de pe vechi oseminte ne pare lumină din ochii tăi verzi. Ascultând revelații fără cuvinte subt iarbă cerului zborul ți-l pierzi. (abab) Phosphore écaillé sur leș os très anciens, nous pârâit la lumière de țes yeux verts. Écoutant ce qu'on te révèle sans paroles, sous l'herbe du ciel, ton
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
presimți ?/ Ne pressens-tu pas ?) (Veturia Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 69). Dans le texte source, " mai mare " est un adjectif (" plus grand "), et non un adverbe de manière, comme le considère la traductrice. " Înalt unicorn fără glas/s-a oprit spre asfințit să asculte. " " Une grande licorne muette/s'est arrêtée pour entendre le couchant. " (Septemvrie/Septembre) (Poncet, 1996 : 136). La version de Jean Poncet est construite sur un contresens : la licorne s'est arrêtée " vers l'ouest " (" spre asfințit ") pour écouter, et non
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
acționează cu tact și corectitudine rezolvând probleme „pe neobservate”, după metafora smuggler ului („contrabandistul”), care introduce „pe furiș”, pe neobservate mulțumirea prin negociere: „Aducătorul de satisfacție (the smuggler) în societate este unul care ajută toate grupurile sociale pentru a fi ascultate și a-și face cunoscute drepturile. Priceperea smuggler-ului este de a recunoaște că noi trăim într-o societate pluralistă și polarizată (chiar dacă este sau nu «duală») și că putem să influențăm”<footnote Blanc, Maurice, Smith, David, Storrie, Tom, „Towards Grassroots
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unor probleme complexe, adică a unor probleme care implică abordări multi și interdisciplinare. Coaching-ul („echipa de antrenament”)<footnote Cruellas, Philippe, op. cit., p. 253. footnote> „antrenează” echipele manageriale, le ajută pe parcursul activităților. „Antrenorul” este cel ce prin capacitatea sa de a asculta, rezolvă probleme dificile, iar echipa multidisciplinară îl ajută. În serviciile publice, echipa de coaching ar fi deosebit de utilă pentru fiecare caz separat, ajutând la înțelegerea, transmiterea gândurilor, negocierea măsurilor. Conceptul de smuggler (contrabandist) vine să sublinieze rolul managerului de resurse
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care introduce „pe furiș”, pe neobservate, împărtășirea unui punct de vedere comun. Managerul, în relațiile cu publicul, introduce „pe furiș” satisfacția înțelegerii reciproce; „aducătorul de satisfacție (the smuggler) în societate, este unul care ajută grupurile sociale deposedate pentru a fi ascultate și a-și face cunoscute drepturile lor. Priceperea smuggler-ului este de a recunoaște că noi trăim într-o societate pluralistă și polarizată (chiar dacă este sau nu duală) și că putem s-o influențăm. Priceperea sa constă, de asemenea, în a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de cuvinte. Fără îndoială, limba vorbită încearcă foarte frecvent să obțină, rezultate practice, să influențeze acțiuni și atitudini. Totuși, ar fi greșit să afirmăm că servește doar la comunicare. Vorbirea de ore întregi a unui copil pe care nimeni nu-1 ascultă și pălăvrăgeala aproape fără sens a unui om matur într-o societate arată că limba este folosită de multe ori fără ca funcția ei să fie strict sau, măcar în mod preponderent, una de comunicare. În primul rând se impune ca
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
să fie.” Căci, nod dureros de sensibilitate, ea „își petrece viața și moartea într-o cameră cu pereții mult mai subțiri decât chiar membrana timpanului”, soarta îi pare „cumplită-înseninare, chinuitoare limpezimi, îndurerate transparențe”. În curgerea timpului, încearcă oprirea clipei mirabile („Ascult cum bate valul fierbinte / Pe-un țărm al mării ce arde, de foc / și nu-mi găsesc starea-n lumina cea rece / și caut starea pe loc”) și dorește să afle o cale a transfigurării: „Lutul din care sunt alcătuită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
cădea cu mine de acord că extraordinara, subtila finențe a tipurilor lui e ceva extrapământesc. Ești transportat -, asta nu-i o vorbă numai: simți o senzație delicată, o senzație fizică chiar, ceva asemănător cu mirosul unui trandafir, sau cum ai asculta o muzică fină și extraordinar de frumoasă"74. Dincolo de îndreptățitul entuziasm al pictorului român putem observa ceea ce am putea numi o impresie sinestezică pe care aceste tablouri o fac asupra lui, expresie a unei sensibilități educate la școala simbolismului. Lucrările
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiind un fel de confederație reunind specialiști impecabili și unde un vas este opera unei singure mâini, a unui singur vis, toate obiectele provin din aceeași gândire, ceea ce istoricul numește "triumful egotismului organizat". Toate produsele au trăsături comune, aceeași școală, ascultă de tradiția unei case, o comunitate industrială unde regula armonică a unității în diversitate și a diversității în unitate funcționează. În cazul întreprinderii lui Glatigny, Bachelin consideră că există o regulă mai modernă, mai democratică, chiar "socialistă", în sensul că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
maximă efervescență secesionistă, Ștefan Popescu se lasă influențat de simbolismul german, fapt decelabil și în panoul decorativ intitulat Muzica, proiectat pentru casa Tache Ionescu. Artistul realizează o pictură de atmosferă, de o rezonanță arcadică, imprimând personajelor, un tânăr care cântă ascultat de o femeie îngenunchiată într-un decor de grădină sălbatică, un aer de visare și reținută melancolie. Pictura reflectă o profundă interiorizare, a cărei dimensiune este recuperabilă din atitudinea și expresia concentrată a personajelor absorbite de farmecul muzicii. Paula Constantinescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și din tenta alegorică a tabloului pe care titlul o reclamă, din eclerajul crepuscular al unei lumini ce se dizolvă melancolic, în decorul care sugerează prin dezordinea vegetală un loc părăsit, retras, cât și atitudinii aproape hieratice a femeii care ascultă vrăjită o muzică ce ne este inaccesibilă. În același sens se orientează și observațiile Paulei Constantinescu, care subliniază importanța efectelor de lumină în generarea misterului. "Încearcă să creeze un peisaj cu o lumină și o atmosferă care să dea naturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Palatul alb", în jurul căreia criticul compune o lume adecvată de frunți gânditoare înclinate spre meditație și acte caritabile. Pune în relație aceste patru picturi cu "simbolica idilă" Muzica: Un tânăr cântă din fluier, pe când o femee stă plecată pe genunchi ascultându-l. Cel dintâiu e cu privirea absorbită în el însuși, cea de a doua se pierde cu privirea în depărtări infinite. Tabloul acesta te chiamă mereu spre dânsul. Peste tot același caracter de intimitate și de reverie, de basm scoborât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al figurii este același în tabloul său. La rândul său, Nicolae Vermont, în tabloul Visul lui Ulise, utilizează tema mitologico-literară într-un sens care dă conținut reveriei. La marginea mării, pe un bloc de stâncă, sprijinit într-un baston, Ulise ascultă ceea ce pare să-i șoptească o eterică figură feminină. În spatele acestei figuri o întreagă scenă fantasmală apare difuz, cu un templu detașat pe fundal, cu grupuri antrenate într-o dramatizare despre care nu știm nimic. Visul lui Ulise, în fapt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de corelare dintre parteneri. Profesorul competent, de exemplu, trebuie să spijine și să dezvolte relația de comunicare, să faciliteze curgerea liberă a informației, nedistorsionată, transmiterea argumentelor În mod clar, logic și cu siguranță de sine și să fie pregătit să asculte elevul și să răspundă adecvat. În acest context, Cândea & Cândea (1998,14) acordă un rol important comunicării suportive, și comunicării empatice. Ca strategie a asertivității sociale, comunicarea suportivă are ca scop crearea relației pozitive de comunicare, ca o condiție necesară
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
concret Înțelegerea sentimentelor celorlalți Manifestarea Înțelegerii și acceptării mesajului receptat Încurajarea conversației. Respectarea acestor principii determină cel puțin trei achiziții de bază : informare, Înțelegere și cooperare. Sintetizând aceste câștiguri personale și relaționale, Stanton N. (1995, 19)observă: " un om care ascultă pentru că nu are nimic de spus, poate fi cu greu o sursă de inspirație. Singurul interlocutor valabil este acela care alternativ absoarbe și exprimă idei". Se subliniază, așadar, caracterul activ al ascultării și implicarea individului În pătrunderea sensurilor, În acordarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acordăm sprijinul În rezolvarea problemei solicitantului. La aceste tehnici se adaugă cele de exprimare pozitivă a părerilor, de stingere a conflictelor și de reluare, de adresare a Întrebărilor, sau chiar de retragere dintr-o situație fără ieșire (refuzul de a asculta). Toate aceste strategii permit individului să se afirme pe sine prin câștigarea respectului și valorificarea potențialităților proprii. Este vorba despre exprimarea opiniilor personale, a sentimentelor pozitive și negative, a construirii pas cu pas a succesului În plan social și profesional
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai ales la cei de la care ar putea obține beneficii. În varianta extremă, aceștia din urmă ar putea fi ceea ce numim „cameleoni sociali”; ei sunt foarte grijulii cu tot ce spun și fac să placă audienței, celor care privesc și ascultă, să producă impresii cât mai favorabile. M. Snyder (1974) a studiat acest fenomen și a constatat că indivizii cu joasă monitorizare de sine nu Își ghidează conduitele și afirmațiile după parametri externi, ci după cei interni, urmându și cu fermitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai rustic mod cu putință credința În Zburător. În prima secvență poetică aflăm că Florica este cuprinsă de fiorul necunocut al dragostei, iar neliniștea ei, dusă la cele mai Înalte cote, este explicată cu lux de amănunte mamei care o ascultă, dar pare a fi depășită de situație: Vezi mamă, ce mă doare! Și pieptul mi se bate, Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obraji-mi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să-njure. Am luat cenușa morților din vatră Și am făcut-o Dumnezeu de piatră. Hotar Înalt, cu două lumi pe poale, Păzând În piscul datoriei tale. Durerea noastră surdă și amară O grămădii pe-o singură vioară, Pe care ascultând-o a jucat Stăpânul, ca un țap Înjunghiat. Din bube, mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți și prețuri noi. Biciul răbdat se-ntoarce În cuvinte Si izbăvește-ncet pedesitor Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptățirea ramurei obscure Ieșită la lumină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]