64,222 matches
-
Cluj-Napoca, 1981; Echinox, București, 1981; Excelsior, București, 1981; Povești despre Irina, București, 1985. Traduceri: A.P. Cehov, Piesă fără titlu, în Teatru, pref. trad., București, 1970; F.M. Dostoievski, Opere, vol. XI: Jurnalul unui scriitor, introd. Ion Ianoși, București, 1974; B.V. Tomașevski, Teoria literaturii. Poetica, pref. trad., București, 1973; Anna Dostoievskaia, Amintiri, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Paraschivoiu, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, AFT, 1969, 12; Valeriu Cristea, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, RL, 1969, 52; Mircea Ghițulescu, „Dramaturgia lui Cehov”, TR, 1972
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
sistem. Este morala „creștin-existențială”, nu „bucherească și ipocrită”, zice el într-un loc. „Creștin existențial” este o definiție care i se potrivește. Când răspunde corespondentului său de la Iași, se simte „bătrân și resemnat”, dar scrie „detașat și voios”, nu are teorii, nu crede în estetică și nu crede nici în idei. Ideile duc la ideologie și ideologiile au devenit, în secolul al XX-lea, primejdioase. Scrie „totodată bătrânește și copilăros”, de aceea e mirat că este luat în serios și e
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Azi”, „Facla”, „Vitrina literară”, „Ideea românească”, „Cetatea literară”, „Mișcarea literară”, „Universul literar”, „Spre ziuă”, „Semnalul”, „Excelsior”, „A.B.C.”, „România literară”, „Timpul”, „Dreptatea”, iar mai târziu la „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Cronica”, „Glasul patriei”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Scânteia”, „Limba română”, „Caiete critice”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Familia”, „Tomis”, „Argeș”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Debutează editorial în 1938 cu volumul Pagini de critică literară. Marginalia. Eseuri. S. și-a definit viziunea critică și opiniile estetice în textele cuprinse în Pagini
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
aplică metoda comparatistă, utilizând numeroase izvoare străine. T. expune și recomandă, tot după B. P. Hasdeu, principiile metodei filologice în cercetarea folclorului, în speță a proverbelor. O lucrare despre colinde relevă substratul păgân al acestora și atinge unele chestiuni de teorie a creației populare, precum geneza și circulația unor specii. Problema creatorului popular l-a interesat în mod deosebit, ceea ce reiese și din insistența cu care s-a concentrat asupra lui Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei. Intenția de a scrie un
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
a abandona problematica socială, dominantă la Liviu Antonesei, reușește să impună altă viziune asupra spiritului critic, ca în Generația tranziției, Imaginea șifonată a revistelor culturale sau în Regândirea „provincialității”, posibile exemple de deconstrucții bine articulate ale unor concepte, concepții sau teorii vehiculate în România postceaușistă. Alți colaboratori: Michael Astner, Alexandru- Florin Platon, Șerban Axinte (secretar general de redacție), Doris Mironescu, Gabriela Haja, Cerasela Nistor, Cristian Pătrășconiu, Bogdan Suceavă. I. I.
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
județul Ialomița (1952-1955), apoi e angajată la Institutul de Lingvistică din București, ca membră a redacției revistei „Limba română” (1957-1959). Revine la Institut în 1963, în colectivul de lexicografie, pentru ca în 1978 să se transfere la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, unde activează, până în 1988, în cadrul sectorului de literatură română veche. A făcut parte din echipa de cercetători care a elaborat Dicționarul limbii române. Colaborează la „Analele Academiei Române”, „Cercetări de lingvistică”, „Cotidianul”, „Cumidava”, „Forum”, „Limba română”, „Limbă și
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
de literatură română veche. A făcut parte din echipa de cercetători care a elaborat Dicționarul limbii române. Colaborează la „Analele Academiei Române”, „Cercetări de lingvistică”, „Cotidianul”, „Cumidava”, „Forum”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Ortodoxia”, „Revista cultului mozaic”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Studii teologice”, „Telegraful român”, „Tribuna României”, „Viața românească”, „Vieața nouă” ș.a., precum și la publicațiile „Dacoromania” (Freiburg), „Jahrbuch für östliche Latinität” (Freiburg-München). Este membră a Fundației „Dimitrie Cantemir”. În studenție T. a efectuat transliterația
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
frecventa Liceul „Titu Maiorescu” (1944-1946) și Facultatea de Litere și Filosofie, luându-și licența în 1950. Va deveni doctor în filosofie în 1972. Între 1948 și 1954 coordonează secțiile ideologice ale revistei „Contemporanul”, în 1950-1954 fiind și șeful Catedrei de teoria literaturii la Școala de Literatură „M. Eminescu”. Redactor-șef de secție la „Viața românească” (1954-1969), cadru didactic la Catedra de estetică de la Facultatea de Filosofie a Universității bucureștene (1969-1977), cercetător la Institutul de Istoria Artei (1977-1980), pleacă ulterior în Occident
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
Scriitoarea Georgeta Horodincă i-a fost soție. Angajat în primul deceniu republican în publicistica de atitudine, T. denunța, în „Contemporanul”, fapte „incompatibile” cu principiile socialismului din învățământul universitar, din sistemul editorial și, mai ales, din literatură. Semnala „caracterul reacționar al teoriei autonomiei esteticului”, dezbătea probleme teoretice „de cea mai stringentă actualitate”, ca poezia militantă, eroul pozitiv, tipicul ca „expresie a esenței fenomenelor sociale”, analiza în spiritul esteticii marxist-leniniste apariții literare curente. Dogmatismul ideologic și vehementa combativitate a demersurilor sale erau servite
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
expresie a esenței fenomenelor sociale”, analiza în spiritul esteticii marxist-leniniste apariții literare curente. Dogmatismul ideologic și vehementa combativitate a demersurilor sale erau servite, totuși, de o ascuțită inteligență disociativă. Valorificată, asemenea însușire va duce în curând la integrarea criticii în teoria literară. Două studii, Tipicul și esența fenomenelor social-istorice și Transformarea concepției asupra istoriei în opera lui Camil Petrescu. De la „Danton” la „Bălcescu” și „Un om între oameni”, editate în volum sub genericul Probleme ale literaturii de evocare istorică, punând laolaltă
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
de tip prelegere. Indiferent de obiectul lor - opere și idei ale unor gânditori (Tudor Vianu, Camil Petrescu, D. D. Roșca, Mihai Ralea, Georg Lukács), domenii ca estetica fenomenologică, critica marxistă, critica literară românească în devenirea ei istorică, probleme de estetică, teorie literară și filosofie a culturii (critică și valoare, structura operei dramatice, estetica teatrului, sociologia muzicii, interferența culturilor, teleologie și cauzalitate în ontologia socialului, personalitatea practică și cea artistică) -, textele excelează prin densitate și rigoare, prin abordarea pe cât de receptivă la
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
Dunărea de Jos”. Debutează, elev fiind, cu o povestire în cotidianul „Înainte” din Brăila (1956), iar editorial cu Literatura comparată (1978), la origine un curs universitar, alte cursuri devenind, de asemenea, cărți: Prelegeri de estetică (1984), Retorica (1997), Prolegomene (2000), Teoria literară (2002) ș.a. Li s-au adăugat mai multe contribuții de istorie și teorie literară, între care Eseul. Personalitatea unui gen (1979), Creativitate și ideal (1984), Mihai Eminescu. Cumpănirea întru Archaeus (1993), Eseiști români (1996), Caragialiada (2000), Creangă sau Orânduiala
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
1956), iar editorial cu Literatura comparată (1978), la origine un curs universitar, alte cursuri devenind, de asemenea, cărți: Prelegeri de estetică (1984), Retorica (1997), Prolegomene (2000), Teoria literară (2002) ș.a. Li s-au adăugat mai multe contribuții de istorie și teorie literară, între care Eseul. Personalitatea unui gen (1979), Creativitate și ideal (1984), Mihai Eminescu. Cumpănirea întru Archaeus (1993), Eseiști români (1996), Caragialiada (2000), Creangă sau Orânduiala lumii (2000) ș.a. Alcătuiește și ediții - unele cu caracter didactic, dedicate eseului sau nuvelei
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
Eugen Todoran. O tentativă meritorie, adesea reușită, de exprimare individualizată, susținută și de noile câștiguri teoretice, se poate afla și în interpretările critice privindu-i pe Ion Creangă sau pe I. L. Caragiale ori în lucrările care tratează diverse chestiuni de teorie și de istorie literară. SCRIERI: Literatură comparată, Galați, 1978; Eseul. Personalitatea unui gen, introd. Ion Zamfirescu, Iași, 1979; Prelegeri de estetică, Galați, 1984; Creativitate și ideal, Iași, 1984; Teoria operei literare, Galați, 1992; Mihai Eminescu. Cumpănirea întru Archaeus, Galați, 1993
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
pe I. L. Caragiale ori în lucrările care tratează diverse chestiuni de teorie și de istorie literară. SCRIERI: Literatură comparată, Galați, 1978; Eseul. Personalitatea unui gen, introd. Ion Zamfirescu, Iași, 1979; Prelegeri de estetică, Galați, 1984; Creativitate și ideal, Iași, 1984; Teoria operei literare, Galați, 1992; Mihai Eminescu. Cumpănirea întru Archaeus, Galați, 1993; Literatura marilor clasici, Brăila, 1995; Eseiști români, Brăila, 1996; Retorica, Brăila, 1997; Spiritul critic junimist și renașterea culturală, Galați, 2000; Caragialiada, Galați, 2000; Creangă sau Orânduiala lumii, Galați, 2000
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
marilor clasici, Brăila, 1995; Eseiști români, Brăila, 1996; Retorica, Brăila, 1997; Spiritul critic junimist și renașterea culturală, Galați, 2000; Caragialiada, Galați, 2000; Creangă sau Orânduiala lumii, Galați, 2000; Mihai Eminescu. Prolegomene, Brăila, 2000; Literatura română, I-II, Galați, 2002; Fundamentele teoriei literare, Galați, 2002; Mihai Eminescu. Ontopoetica arheică, Galați, 2002; Teoria literară, Iași, 2002. Ediții, antologii: Carte pentru minte, inimă și literatură. O antologie a eseului românesc, pref. edit., București, 1987; Antologia nuvelei românești. De la Costache Negruzzi la Mircea Eliade, introd
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
1997; Spiritul critic junimist și renașterea culturală, Galați, 2000; Caragialiada, Galați, 2000; Creangă sau Orânduiala lumii, Galați, 2000; Mihai Eminescu. Prolegomene, Brăila, 2000; Literatura română, I-II, Galați, 2002; Fundamentele teoriei literare, Galați, 2002; Mihai Eminescu. Ontopoetica arheică, Galați, 2002; Teoria literară, Iași, 2002. Ediții, antologii: Carte pentru minte, inimă și literatură. O antologie a eseului românesc, pref. edit., București, 1987; Antologia nuvelei românești. De la Costache Negruzzi la Mircea Eliade, introd. edit., București, 1989; Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul, pref. edit., Galați
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
ST, 1995, 6; Theodor Codreanu, „Literatura marilor clasici”, „Porto-Franco”, 1996, 5; Andrei Grigor, Spațiul eseistic, L, 1997, 39-40; Simona Filip, Note de lector, „Antares”, 2000, 22-24; Doinița Milea, Sinteze eminesciene, „Antares”, 2001, 34-36; Popa, Ist. lit., II, 1167; Nicoleta Dascălu, Teoria literaturii sau teoria literară?, „Antares”, 2003, 64-66.
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
Theodor Codreanu, „Literatura marilor clasici”, „Porto-Franco”, 1996, 5; Andrei Grigor, Spațiul eseistic, L, 1997, 39-40; Simona Filip, Note de lector, „Antares”, 2000, 22-24; Doinița Milea, Sinteze eminesciene, „Antares”, 2001, 34-36; Popa, Ist. lit., II, 1167; Nicoleta Dascălu, Teoria literaturii sau teoria literară?, „Antares”, 2003, 64-66.
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
satul natal, apoi își continuă învățătura în comuna Dipșa (1955-1958) și la Școala Medie din Bistrița (1958-1962). Devine student la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o va absolvi în 1967. Se afirmă în cadrul Cercului de teorie și istorie literară, iar în 1966 debutează în revista „Steaua”, unde în 1970 va fi angajat redactor. Mai colaborează cu însemnări, cronici literare, studii și eseuri la „Tribuna”, „Făclia”, „Echinox”, „Utunk”, „Cronica”, „Vatra”, „Convorbiri literare” ș.a. Participă la realizarea unor
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
ș.a. Traduce mai cu seamă pagini din proza franceză contemporană, contribuind la menținerea tradiției de receptare a acestei literaturi în spațiul cultural românesc, publică prefețe la versiuni din Marguerite Duras, Jean Echenoz, Denis Diderot, Charles Baudelaire sau la lucrări de teorie și critica literară aparținând lui Gilbert Durând, Jacques Derrida, Michel Vovelle ș.a. Înființează în 1990 Editură Babel, la care editează lucrări de specialitate, acte ale unor colocvii, cursuri universitare. Primul volum al lui Ț., apărut în 1982, este teza să
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
TOBOȘARU, Ion (1.XI.1930, Constanța), teatrolog, eseist și poet. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București. Rămâne în învățământul universitar, domeniile de specializare fiind estetica generală, estetica și teoria teatrului și teatrologie-spectacologie. Obține doctoratul în filosofie în 1963. Devine profesor titular și șef al Catedrei de estetică și teatrologie (1968-2000), decan (1967-1970) și prorector (1970-1974). Este membru al UNITER, al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, membru în colegiile
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
estetică teatrală, cu noțiuni introductive și de istorie a doctrinelor estetice, categorii, creație artistică, receptare, prolegomene la estetica spectacolului. Conform liniei ideologice oficiale, autorul se ocupă de raportul dintre național și universal în artă, conținut și formă, stil și curent, teoria genurilor, educație estetică, teatrologie etc., dar mai cu seamă de umanismul socialist și eroul comunist, de vocația angajată a acestuia, așa cum reiese din teatru și film. Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan) (1982) este o lucrare didactică despre profilul și
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
cu aceeași operație analitică, abordarea nivelurilor de analiză ca surse explicative ale relațiilor internaționale este mult mai problematică. În această a doua accepțiune, nivelurile de analiză sunt considerate în continuare a fi cele distinse de Waltz însă ceea ce diferă între teoriile relațiilor internaționale și, uneori, chiar de la un autor la altul, în cadrul aceleiași teorii, este ponderea atribuită fiecăruia dintre niveluri ca sursă explicativă. De aceea, în cele ce urmează vom prezenta cele trei niveluri separat, împreună cu principalele critici la adresa lor și
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
internaționale este mult mai problematică. În această a doua accepțiune, nivelurile de analiză sunt considerate în continuare a fi cele distinse de Waltz însă ceea ce diferă între teoriile relațiilor internaționale și, uneori, chiar de la un autor la altul, în cadrul aceleiași teorii, este ponderea atribuită fiecăruia dintre niveluri ca sursă explicativă. De aceea, în cele ce urmează vom prezenta cele trei niveluri separat, împreună cu principalele critici la adresa lor și cu schițarea unor exemple, pentru o mai bună înțelegere și contextualizare a subiectului
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]