52,561 matches
-
Valea Vâlsanului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Muntenia, pe teritoriul județului Argeș. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Argeș, pe teritoriile
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
Izvorul Dimei, Izvorul Popii, Robaia, Toplița, valea Bunești, Valea Zănoguța, Dobroneagu și Valea Cheii). Acesta include rezervația naturală Valea Vâlsanului. Arealul „Valea Vâlsanului” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a unor specii din flora și fauna zonei. Acesta dispune de două tipuri habitate naturale de interes comunitar: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum" și Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae"). Fauna sitului are
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae"). Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus epaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus epaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vidra de râu ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), pârșul comun ("Myoxus glis"), chițcanul de
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
mai rezistente la degradarea mediului acvatic, dar unele populații locale pot intra în declin din cauza asanării luncilor inundabile, scăderii debitelor râurilor, canalizării albiilor râurilor, construirii barajelor și digurilor de netrecut pe râuri. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) cernușca este listată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - Least Concern).
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Ciucaș (arie protejată) este un sit de importanță comunitară (inclus în rețeaua ecologică Natura 2000) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat la interferența Transilvaniei cu Muntenia, pe teritoriile administrative ale județelor Brașov și Prahova. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică județului
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
1964 din 13 decembrie 2007 (privind declararea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), conform "Directivei Habitate" a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice) și se întinde pe o suprafață de 21.864 hectare. Suprafața ariei naturale fiind acoperită în cea mai mare parte (60 %) de păduri; managementul sitului este asigurat de Direcția Silvică Ploiești (Ocolul
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Brașov și Prahova); însă reprezentanții "Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt" și "Ocolului Silvic Ciucaș R.A. Tărlungeni" s-au opus proiectului. Masivul Ciucaș a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
zbârciog galben ("Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
pădure ("Sorex araneus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
a altor râuri; păstrarea și creștere în captivitate a unor specimene a aspretelui înainte de a fi prea târziu. Aspretele este o specie ocrotita de lege și a fost declarat monument al naturii. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) specia "Romanichthys valsanicola" este menționată ca critic amenințată (periclitată) cu dispariția (CR - critically endangered) În anul 2005 aspretele a fost inclus și în Cartea Roșie a Vertebratelor din România ca specie critic periclitată (CR). "Romanichthys
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Romanichthys valsanicola" este menționată ca critic amenințată (periclitată) cu dispariția (CR - critically endangered) În anul 2005 aspretele a fost inclus și în Cartea Roșie a Vertebratelor din România ca specie critic periclitată (CR). "Romanichthys valsanicola" este listat în Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, unde este menționat în Anexa II (speciile animale care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este enumerat și în Directiva 92/43/EEC a Consiliului Comunităților
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, unde este menționat în Anexa II (speciile animale care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este enumerat și în Directiva 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, unde este menționat în Anexa II (specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și anexa IV (speciile animale și vegetale
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
valsanicola" este enumerat și în Directiva 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, unde este menționat în Anexa II (specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și anexa IV (speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este protejat în România prin Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
43/EEC a Consiliului Comunităților Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, unde este menționat în Anexa II (specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și anexa IV (speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este protejat în România prin Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
desemnarea unor arii speciale de conservare) și anexa IV (speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este protejat în România prin Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, unde este menționat în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
este protejat în România prin Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, unde este menționat în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă). Aspretele este listat și în Anexa 4 B: Specii de animale și de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, unde este menționat în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă). Aspretele este listat și în Anexa 4 B: Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
de plante care necesită o protecție strictă). Aspretele este listat și în Anexa 4 B: Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Valea Vâlsanului a fost desemnată ca sit pentru conservare în Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
de animale și de plante care necesită o protecție strictă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Valea Vâlsanului a fost desemnată ca sit pentru conservare în Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integranta a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Supraviețuirea aspretelui depinde acum
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Tehnologia și utilajul industrializării fructelor și legumelor și Tehnologia generală a produselor alimentare; 1965 - doctor inginer în Microbiologie industrială, cu teza "Complexul enzimatic al mucegaiurilor ce se dezvoltă pe struguri", conducător prof. dr. doc. Dumitru Moțoc; 1968 - conferențiar la disciplinele Tehnologia conservării fructelor și legumelor și Tehnologia generală în industria alimentară; 1968 - secretar științific al Facultății de Tehnologia Produselor Alimentare și Tehnică Piscicolă Galați; 1971 - conducător doctorat pentru domeniul Tehnologia industriilor alimentare; 1975 - profesor universitar la Universitatea din Galați; 1985 - primește distincția
Brad Segal () [Corola-website/Science/331519_a_332848]
-
în învățământ; 1991 - primește Diploma Uniunii Medicale Balcanice pentru cercetarea științifică în domeniul alimentelor de protecție. 1963 - primul brevet de invenție cu tema "Procedeu de vinificare a strugurilor roșii", urmat de alte 25 de brevete din diverse domenii; 1964 - Tehnologia conservării fructelor și legumelor; 1966 - Metode rapide de analiză în industria alimentară; 1971 - Biochimia produselor alimentare; 1974 - Sterilizarea produselor alimentare; 1975 - Surse de proteine; 1979 - Diversificarea produselor alimentare horticole; 1982 - Procedee de îmbunătățire a calității și stabilității produselor alimentare; 1983 - Valoarea
Brad Segal () [Corola-website/Science/331519_a_332848]
-
de 9 m. Termenul de finalizare era ambițios: linia trebuia terminată în trei ani. Lucrările au fost oprite însă după 1990, iar guvernele Petre Roman și Theodor Stolojan au prevăzut în buget pentru investiție sume care acopereau doar cheltuielile de conservare, fără să permită și continuarea construcției. Lucrările au fost redemarate abia după 1996, în urma schimbărilor politice. În această perioadă s-a montat podul de la Maxut peste DN28B și a fost reluată străpungerea Tunelului Hârlău . Forarea tunelului a fost executată de
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
Transcarpatia, în văile Tisei Negre (Frasin) și Albe (Bogdan), în partea de nord a crestei fiind satele Bîstreț și Dzembonea. Terenurile arabile ocupă doar 0,5 % din suprafață, în timp ce pădurea acoperă aproximativ 70 %, fînețele 5 %, pajiștile și pășunile 22 %. Pentru conservarea naturii, după Primul Război Mondial s-au înființat mici rezervații; în 1964 — fiind comasate într-una singură, de 7702 ha. Acum există rezervația Masivul Muntele Negru, care intră în compoziția unei mai mari rezervații a biosferei Carpatică, înființată în 1968
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]