53,335 matches
-
iei. Să-ți obțină un aranjament ca lumea, să fiți asigurați pe viață, și tu și ăla mic. Da. Mersi. Bag cartea de vizită În buzunar absentă, ca teleghidată. — Mult noroc, păpușă. Șoferul urcă Înapoi În taxi, continuînd să clatine critic din cap și demarează. Mă aflu postată În fața clădirii cu tăblița pe care scrie „Camere“. Aș putea să sun la interfon, să văd ce se Întîmplă. Nu. Dacă-mi răspunde ea? Simt că mă ia cu leșin. Trebuie neapărat să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a reproș. — E și normal! spune Suze indignată. SÎnt revoltătoare. Bex, nu ți-ai adus geanta? Nu-ți face griji, mă duc și-ți cumpăr un tricou. Și avem nevoie de niște muzică, poate și de niște lumînări... Se uită critic În jur. — Îhm... Suze. Mi s-a strîns stomacul de nervi. — Adevărul e... — Cioc cioc! se aude un nou glas la ușă. Louisa sînt! Putem intra? Louisa? Nu se poate una ca asta. E aromaterapeuta pe care am angajat-o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fost numit profesor suplinitor de Limbă și Literatură rusă la Facultatea de Filologie a Universității Al.I.Cuza, preluând și șefia Catedrei de Slavistică. Astfel, a devenit cunoscut nu numai ca filosof, pedagog și sociolog, ci și ca istoric și critic literar, unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii și literaturii ruse și slave, în general. Profesorul Vasile Harea a funcționat în învățământul universitar până în anul 1965, când s-a pensionat pentru limită de vârstă. Și-a continuat activitatea științifică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Din dragoste nemărginită pentru copii a publicat volumele: Un pantof fericit (1970), Sub semnul curajului (1971), Cică un motan tărcat (1974), apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani (1973-1980). A îngrijit ediția critică Trecute vieți de doamne și domnițe de C. Gane (1973ă, iar în colaborare cu Natalia Cantemir a tradus din limba sârbă Bumerangul de Tome Arsovski. A realizat emisiuni la Radio Iași și București. Delicat și deschis prieteniei, iubitor de lectură
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de jazz și frenezia orașului cosmopolit. În poezia peisajului și a anotimpurilor se strecoară meditația trecerii timpului, dar, depășit de rigorile poeziei conceptuale, B. rămâne la un nivel îndeobște banal. SCRIERI: Cenușiu, București, 1936; Vraja anotimpurilor, București, 1943; Scurt comentariu critic la poezia lui Virgil Treboniu, București, 1945. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, Poezia lui Paul Bărbulescu, RAZ, 1938, 46; Perpessicius, Opere, IX, 44; Manu, Reviste, 37, 156-157; [Paul Bărbulescu], ADLTR, B-66, V-55, V-56, V-71. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
poziția de prim-secretar de tip nou mă exonera de control, te înșeli! Cred că am fost ceva mai urmărit atunci decât în anii grei de la sfârșitul deceniului al nouălea! Dorin Popa: Și atunci? De ce s-au comentat atât de critic, de cele mai multe ori caustic, afirmațiile Președintelui Emil Constantinescu prin care denunța că a fost învins de servicii, pe anumite coordonate ? Liviu Antonesei: Pentru simplul motiv că d-sa se afla atunci în singura poziție de putere din România care i-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pentru d-sa, dar mai ales pentru noi, aș prefera ca lucrurile să stea astfel. Dorin Popa: Cred că față de președintele Constantinescu noi am greșit, cei care l-am susținut. De ce? Pentru că imediat, prin '97-'98 deja, ne-am îndepărtat critic de d-sa, așteptând fie posturi, fie reforme, neștiind să facem pârtie în fața celor din urmă. Și apoi, era prima dată când intelectualii români aveau ocazia să critice un președinte ales și impus chiar de ei. Trebuie să recunoaștem că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai slab decât celălalt, dar oricum mai bun decât oricare dintre ceilalți posibili. Nici-unul n-ar fi putut câștiga în 1992 împotriva lui Ion Iliescu, dar oricare putea câștiga în 1996, când adepții schimbării, ai rotației la guvernare făcuseră masă critică. Deci, dacă d-l Manolescu ar fi fost candidatul CDR, în 1992 ar fi pierdut, dar în 1996 ar fi câștigat, așa cum a câștigat d-l Constantinescu. Nu e prea științific să discutăm cu "trecuturile posibile", dar cred că ar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
un lucru normal, veneau la lumină cele ascunse, ținute sub capac, sub obroc, vreme de vreo jumătate de veac. Se recupera enorm. E foarte bine că se întâmpla așa; fără memorie integrală, am fi niște mancurți. Nu prea exista spirit critic și discriminativ, dar nici nu prea văd cum ar fi putut să existe, că nu erau niște calități care să fi fost încurajate înainte! Țuțea avea, desigur, farmecul său personal, dar mă cam perplexa că era socotit, și nu doar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lui Eugen Simion, președintele post-decembrist al Academiei Române. Nu te-ai simțit confirmat, după multele articole pe care le-ai scris împotriva sa? Liviu Antonesei: Aș spune că, măcar, mi-am dat seama că nu sunt nebun, când îl socotesc un critic mediocru, care n-a descoperit în viața lui vreun talent, iar după 1990 s-a dovedit oportunistul perfect! Imediat după apariția Grupului pentru Dialog Social, a inventat un fel de "clonă", cred că se chema "Societatea de Mâine", ca un
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
toate, ar fi neapărat și ale mele, constat doar că publicul nu se ține neapărat de gardul ridicat de un instrument de opinie, cum este un ziar. E interesant: publicul fidel al unui ziar nu e neapărat și fără simț critic propriu, fără opinie proprie. Or, acesta mi se pare un semn de maturitate demn de a fi semnalat. Memoriile lui Breban sunt extrem de subiective și egocentrate dar, până la urmă, aceste calități fac parte din farmecul omului și autorului. Oricum, este
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
atunci măcar pentru faptul că nu am moșiile acelea la dispoziție ca să le pot pierde la cărți sau la ruletă! Mă bucur că trăiesc în Est unde nu risc să fiu deocamdată! linșat pentru proamericanismul meu, chiar așa, cu note critice, cum se întâmplă să fie! Dorin Popa: Dragul meu, vei merge aproape sigur în Las Vegas, mai ales că în State o ai pe Andreea, fosta mea studentă și prietenă, pe care o știu de la grădinița ei, și ai, acolo
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
În schimb, Europa dă lecții SUA, o lasă singură când sunt probleme în lume ș.a.m.d. Asta e dezgustător. Mă bucur că trăiesc în Est unde nu risc să fiu deocamdată! linșat pentru proamericanismul meu, chiar așa, cu note critice, cum se întâmplă să fie! Iaca, am un exemplu recent de eficacitate a birocrației UE directiva liberalizării serviciilor, care ar putea da un pic de oxigen agonicei economii europene, s-a votat cu o întârziere de aproape trei ani și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
eliberat-o de nazism și a apărat-o de comunismul sovietic. Mă refer la autori precum Raymond Aron, Jean-François Revel sau Alain Besançon, dar și alții ceva mai juni, cum sunt Françoise Thom ori Emmanuel Todd, ultimul, e drept, destul de critic cu America în ultima sa carte, dar măcar cu argumente, nu visceral. E, totuși, fascinantă, ca orice schimbare de boală, cea a proso-vietismului în antiamericanism! Fără nimic logic, visceral, de parcă ar fi vorba de niște clocharzi, nu de oameni care
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de-trimentul patronilor de presă care, acum, îl oripilează. Liviu Antonesei: Nu cred că din pricina faptului că este autodidact s-a întâmplat acest lucru. Aș vrea să spun că poate dintr-o anumită candoare care nu exclude luciditatea maximă și spiritul critic dus până la exces. Pentru că el a mai spus lucrurile astea, deși nu la proporțiile catastrofice de ieri. Cât privește atitudinea față de Universitate în ce privește formarea jurnaliștilor, are și puțină dreptate așa cum filologia în general nu te face scriitor, nici jurnalistica nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
plac femeile blonde, dar când am văzut-o prima oară într-un film pe Sharon Stone, mi-a trecut! / 197 Mă bucur că trăiesc în Est unde nu risc să fiu deocamdată! linșat pentru proamericanismul meu, chiar așa, cu note critice, cum se întâmplă să fie! / 202 E, totuși, fascinantă, ca orice schimbare de boală, cea a proso-vietismului în antiamericanism! / 205 Stelian Tănase avea defectul că se plictisea repede de jucărie! A consumat o mulțime de energie la GDS și la
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
scoate pe scriitoare din cercul vechilor preocupări, al căror rod fuseseră cărțile debutului. Tendința către obiectivitate epică primește acum sprijinul unor contacte dramatice cu spectacolul suferinței umane și totodată e confirmată de îndemnuri foarte încrezătoare, venite succesiv din partea unor autorități critice ce i-au marcat destinul: G. Ibrăileanu și E. Lovinescu. Prin romanul Balaurul (1923), nuvelele din Romanță provincială (1925) și Desenuri tragice (1927), precedate în 1920 de drama Bătrânul, noua orientare literară pare a se contura mai limpede. O nuvelistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Dimitrie Stamatiadi, București, 1991; Ciclul familiei Halippa, I-II, îngr. Dimitrie Stamatiadi, București, 2002-2003. Repere bibiliografice: Al. Al. Busuioceanu, Hortensia Papadat-Bengescu, LU, 1912, 9; A. Steuerman-Rodion, O scriitoare, „Opinia”, 1915, 27; Ibrăileanu, Opere, II, 263-265; Nichifor Crainic, „Ape adânci”, „Revista critică”, 1919, 18; Lovinescu, Critice, VII, 78-118; Aderca, Contribuții, I, 130-142, 344-345, 514-518, 530-531, 598-601, 615-618, II, 500-505, 540-542; Vianu, Opere, III, 54-63, 646-649, V, 281-290; Davidescu, Aspecte, 64-65, 506-508; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. Al. Săndulescu, București, 1971, 364-371
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Ciclul familiei Halippa, I-II, îngr. Dimitrie Stamatiadi, București, 2002-2003. Repere bibiliografice: Al. Al. Busuioceanu, Hortensia Papadat-Bengescu, LU, 1912, 9; A. Steuerman-Rodion, O scriitoare, „Opinia”, 1915, 27; Ibrăileanu, Opere, II, 263-265; Nichifor Crainic, „Ape adânci”, „Revista critică”, 1919, 18; Lovinescu, Critice, VII, 78-118; Aderca, Contribuții, I, 130-142, 344-345, 514-518, 530-531, 598-601, 615-618, II, 500-505, 540-542; Vianu, Opere, III, 54-63, 646-649, V, 281-290; Davidescu, Aspecte, 64-65, 506-508; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. Al. Săndulescu, București, 1971, 364-371, 616-617; Rebreanu, Opere, XIII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Ist. lit. cont. (1934), II, 301-302; Șuluțiu, Scriitori, 270-283; Cioculescu, Aspecte, 301-302, 372-384; Streinu, Pagini, I, 121-124, II, 143-148, 189-201, 357-376, V, 288; Miller-Săndulescu, Evoluția, 349-361; Biberi, Études, 64-66; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 301-305, 364-365, 390; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 9-26; Munteano, Panorama, 241-243; Călinescu, Ist. lit. (1941), 653-658, Ist. lit. (1982), 737-742; Baltazar, Evocări, 71-85; Iosifescu, Drumuri, 181-232; Camil Baltazar, Contemporan cu ei, București, 1962, 41-78; Valeriu Ciobanu, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1965; Negoițescu, Scriitori, 244-249; Scrisori - Ibrăileanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Contemporan cu ei, București, 1962, 41-78; Valeriu Ciobanu, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1965; Negoițescu, Scriitori, 244-249; Scrisori - Ibrăileanu, I, 29-116, III, 167-168; Sevastos, Amintiri, 340-343; Zaciu, Masca, 198-219; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 83-122; Zaciu, Glose, 98-99, 133-139; Mincu, Critice, II, 141-162; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971, 377-378, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 395-418; Leon, Umbre, II, 162-166; Protopopescu, Volumul, 49-57; Rotaru, O ist., II, 639-650; Ciopraga, Personalitatea, 200-205; Constantin Ciopraga, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1973; Tudor, Pretexte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Stănescu, Lună în câmp În tradiția pământului acestuia, dar nu numai, sărutul mâinii este un element de respect pentru părinți, pentru reprezentanții clerului, dar în special pentru femei: „Sărută părintelui mâna și-i făgădui încă o dată bărbăcuțul.” M. Sadoveanu, Baltagul. Critic literar ursuz, G. Ibrăileanu, descrie o delicată scenă erotică pentru valoarea senzuală a mâinii, în romanul Adela, episod realizat după ce, în seara anterioară o ajutase să-și scoată o mânușă. Aproape nu există scene de dragoste fără apelul la mâinile
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
atât pentru părțile componente ale produsului cât și pentru prestadiile de fabricație. După elaborarea schemelor încrucișate, se întocmește graful PERT cu rolul de instrument de previziune. Durata medie a fiecărei activități , termenul minim de execuție , termenul maxim de terminare , drumul critic (dcr), precum și rezerva totală de timp a fiecărei activități sunt elemente care se determină pe baza grafului anterior întocmit. Conceptul PERT, stabilește ca prioritate determinarea costului optim ca o rezultantă a unui cost minim în condițiile unei durate fixe de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
este necesar să se calculeze cheltuielile directe minime ale lucrării în condiții normale de lucru. O importanță deosebită trebuie acordată controlului executării lucrării de către responsabilii de lucrări, care, în funcție de desfășurare, pot lua măsuri de corecție în vederea îmbunătățirii activității în cadrul sectorului critic. Pe parcursul parcurgerii prestadiilor de fabricație, se prezintă informații în vederea alegerii celor mai bune soluții dintre posibilități. Dările de seamă întocmite prezintă în esență situația abaterilor de costuri și durata comparativ cu bugetele inițiale. Aceste dări de seamă sunt: 1. Situația
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
asupra modului de desfășurare a lucrului. Metoda de calculație PERT-cost prezintă o serie de avantaje, dintre care enumerăm: * Permite aprecierea legăturilor interdependente dintre stadiile tehnologice în demersul lor succesiv, precum și a responsabilităților aferente fiecărei trepte organizatorice; * Oferă posibilitatea cunoașterii activităților critice și luarea de măsuri pentru încadrarea în termenele prevăzute; * Prin elaborarea mai multor variante de buget privind costurile de producție și cunoașterea efectelor diferitelor soluții, se crează posibilitatea alegerii variantei optime privind atât costurile, cât și termenele de execuție; * Prin
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]