52,877 matches
-
om politic român, Eliza, fiind dezvelită la 24 noiembrie 1938, într-un cadru festiv. La început, monumentul a fost amplasat în curtea casei familiei, însă în anul 1947 a fost dat jos de către autoritățile comuniste, fiind aruncat la Mogoșoaia, printre pietre. Monumentul este avariat, urmele fiind vizibile și astăzi, câteva degete de la mâna stângă și o parte din reverul hainei fiind sparte. În 1991, din inițiativa doamnei Ioana Brătianu, a fost adusă de la Conacul Goleștilor, unde fusese depozitată între timp, și
Statuia lui Ion I. C. Brătianu din București () [Corola-website/Science/332684_a_334013]
-
Biserica are trei compartimente interioare, pronaos, naos și altar, iar pe latura vestică un pridvor deschis care se continuă pe laturile de nord și sud până în dreptul naosului. Ușa de intrare, aflată pe zidul de vest, are un ancadrament de piatră format din trei părți, două laterale și una de închidere în care este săpată pisania Ferestrele, fără ancadramente, sunt înguste, câte una pe zidurile de nord și sud.Naosul,este acoperit de o boltă semicilindrică longitudinală întreruptă de o calotă
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
întemeiată și făcută din temelie și închinată metoh mănăstirii Ivir de la Sf. Munte". După 1648, documentele privitoare la schitul Bălteni lipsesc până spre mijlocul secolului XIX. În 1836 biserica a fost reparată de săteni, conform unei inscripții aflată pe o piatră din pardoseala naosului și a fost donată tâmpla. La 1851 mănăstirea Radu-Vodă a reparat biserica și a făcut-o biserică de mir, având ca preoți călugări veniți, prin rotație, de la Radu-Vodă. În 1855 polcovniceasa Ștefana a pardosit lăcașul cu cărămidă
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
ruinele schitului ca sursă de material de construcție. În 1864 la secularizarea averilor mănăstirești, biserica a devenit oficial biserică de mir. În 1885 a fost reparat acoperișul bisericii și a fost înlocuită podeaua din cărămidă cu una din lespezi din piatră de către Administrația Domeniului Coroanei, fiind prima lucrare de acest gen efectuată de Domeniu. În 1944 a fost tencuită la interior de Ministerul Marinei. Între 1957-1976 acoperișul a fost reparat de Direcția Monumentelor Istorice. Biserica din Bălteni este o biserică de
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
părții de vest se află clopotnița cu șarpantă din lemn și cu acces prin scara din lemn aflată în pridvor. Biserica și pridvorul nu au parament unitar. Ușa de acces în pronaos, aflată pe fațada de vest, are ancadrament din piatră cu arcadă în dublă acoladă. O altă caracteristică a planului bisericii cu rapeluri în epocile anterioare, este raportul naos/pronaos, biserica din Bălteni fiind una din puținele biserici al căror pronaos este mai îngust decât naosul. De altfel, nu numai
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
în comun cu această biserică pridvorul și brâul puternic) și la paraclisul mic al Coziei, ambele datând din ultimul sfert al secolului XVI. Tot vechiului stil aparține paramentul cu asize din cărămidă aparentă în alternanță cu panouri oblonge tencuite imitând piatra fățuită; ceea ce este caracteristic pentru Bălteni și se adaugă impresiei de "stil vechi" este lungimea mai mare a panourilor, tendința epocii fiind aceea de a folosi panouri mai mici și mai regulate. Contraforții sunt, de asemenea, un element rar pentru
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Craiova. Prima atestare documentară apare în anul 1758, când pe locul vechii biserici din lemn, ce data din 1700, s-a construit o alta mai mare (între anii 1750-1756), zidită din piatră, de către marele clucer Constantin Fotescu și tăbăcarul Hagi Ion Gheorghe. A fost construită în stil brâncovenesc, cu abside pentru strane, având trei turle: una deasupra naosului și două deasupra pronaosului. În anii 1800-1801, întreaga Craiovă a fost incendiată de către turci
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
construită pe marginea abruptă a dealului. Ea a fost distrusă aproape total, probabil prin surparea zidurilor sale în râpă, aceeași soartă având-o și contrafortul, de mai mici dimensiuni, situat la circa 35 m de turnul 4. Singura clădire de piatră păstrată în interiorul incintei, alipită zidului sud-estic, avea rolul de cisternă (rezervă) de apă a cetății, după tencuiala interioară îngrijită, cu multe straturi de mortar hidrofug suprapuse și bazinetul circular, din cărămizi, cu două inele concentrice, situat în centrul podelei. Zidurile
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
cu multe straturi de mortar hidrofug suprapuse și bazinetul circular, din cărămizi, cu două inele concentrice, situat în centrul podelei. Zidurile și turnurile celei de-a doua incinte, foarte prost conservate, se reduc la una, cel mult două asize de piatră, puse direct pe stâncă, cu pietrele, fasonate, parțial înecate în mortarul de var. Traseul ei repeta succesiunea de curtine și turnuri (unele pline), armonice/simetrice ale incintei mici. Suprafață - 2, 7 ha, rezervație arheologică. Primele săpături arheologice la cetatea de la
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
suprapuse și bazinetul circular, din cărămizi, cu două inele concentrice, situat în centrul podelei. Zidurile și turnurile celei de-a doua incinte, foarte prost conservate, se reduc la una, cel mult două asize de piatră, puse direct pe stâncă, cu pietrele, fasonate, parțial înecate în mortarul de var. Traseul ei repeta succesiunea de curtine și turnuri (unele pline), armonice/simetrice ale incintei mici. Suprafață - 2, 7 ha, rezervație arheologică. Primele săpături arheologice la cetatea de la Ienisala, între anii 1938-1939, au fost
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
Planul edificiului este în formă de navă, cu ziduri groase de un metru. Turla este așezată deasupra pridvorului. Se mai păstrează încă vechea pictură. Tâmpla de zid este împodobită cu picturi de aceeași vechime. Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt din piatră și sunt împodobite cu ornamente florale sculptate.
Schitul Mironești () [Corola-website/Science/332699_a_334028]
-
Făgăraș, așezată pe peninsula ce înaintează în lacul Bâlea dinspre nord-est. Prima cabană Bâlea Lac a fost ridicată în anul 1904 de către Asociația Carpatina Transilvana ("Siebenburgischer Karpathenverein", „SKV”) și inaugurată la 29 august 1905. Această eră o construcție simplă din piatră, prevăzută cu o singură cameră. În anul 1914, cabană a rezistat conflictelor primului război mondial, iar în anul 1937 cabanei de piatră i-a fost adăugată încă o cladire din lemn. În perioada 1948-1949 s-au reluat lucrările pentru refacerea
Cabana Bâlea Lac () [Corola-website/Science/332712_a_334041]
-
Asociația Carpatina Transilvana ("Siebenburgischer Karpathenverein", „SKV”) și inaugurată la 29 august 1905. Această eră o construcție simplă din piatră, prevăzută cu o singură cameră. În anul 1914, cabană a rezistat conflictelor primului război mondial, iar în anul 1937 cabanei de piatră i-a fost adăugată încă o cladire din lemn. În perioada 1948-1949 s-au reluat lucrările pentru refacerea cabanei, noua construcție fiind inaugurată în data de 27 noiembrie 1949. Această putea adăposti pe timp de vară peste 150 persoane. În
Cabana Bâlea Lac () [Corola-website/Science/332712_a_334041]
-
o curte interioară. Post 1909 a fost adosată laturii de sud o altă aripă. Întrare principală ets printr-un rezalit cu gang carosabil terminat în arc de cerc cu cărămidpă așezată pe cant. Clădiurea este din cărămidă, ancadramentele sunt din piatră cu baghete gotice intersectate la ferestrele etajului. Ferestrele parterului sunt terminate în arc turtit cu ancadramente din cărămidă dispuse pe cant. La cornișe sunt frize cu elemente geometrice., în timp ce colțurile rezalitului sunt marcate la cornișă prin elemente din piatră.Strașina
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]
-
din piatră cu baghete gotice intersectate la ferestrele etajului. Ferestrele parterului sunt terminate în arc turtit cu ancadramente din cărămidă dispuse pe cant. La cornișe sunt frize cu elemente geometrice., în timp ce colțurile rezalitului sunt marcate la cornișă prin elemente din piatră.Strașina este dispusă pe grinzi apoarente.Traveea curentă se repetă și este formată din două ferstre înconjurătoare de ancadramente din piatre, distribuite pe trei nivele. S-a dorit să ia ființă în 1851, dar se deschide la 1 septembrie 1858
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]
-
pe teritoriul orașului Carei. "Monumentul Ostașului Român". Amplasat în centrul municipiului,monumentul este opera sculptorului Vida Gheza și a arhitectului Anton Dâmboianu. Inaugurat în anul 1964,în prezența ministrului Forțelor Armate de atunci,Leontin Sălăjan. Complexul monumental este realizat din piatră albă și are dimensiuni impresionante: deschiderea frontală de 18 m, adâncimea de 5 m și înălțimea de 12 m. Acest însemn comemorativ se compune din cinci elemente cu semnificații simbolice: un cap de țăran, care inspiră demnitate și statornicie (simbolul
Monumentul ostașului român din Carei () [Corola-website/Science/332706_a_334035]
-
terestre diurne și nocturne și folosesc adăposturi superficiale sau chiar pe suprafața solului. Deși duc o viață terestră, la nevoie se pot cățăra și pot înota. Când nu sunt în căutarea hranei, stau ascunse pe sub trunchiuri și rădăcinile arborilor, printre pietre, în grămezi de vreascuri, în cuiburile termitelor și chiar în galerii. Spre deosebire de alte insectivore, erinaceidele hibernează în sezonul rece; atunci, bătăile inimii scad de la 188/minut la numai 21/minut. Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
băiețoasă ,sportivă,dar și o competitivă pegas.Ea este și cel mai loial ponei când vine vorba de prietene.Aceasta de multe ori arată că are un suflet bun,că se teme și că nu are chiar o inimă de piatră,deși este de multe ori răutăcioasă.Ea reprezintă elementul de loialitate(fost Prințesa Luna și mai târziu Prințesa Celestia).În filmul Rainbow Rock ea este chitaristul și vocea principală a trupei Rainbows. Voci: Applejack este un ponei muncitor și care
Lista personajelor din Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/332718_a_334047]
-
originară din orașul Fürth în Franconia (landul Bavaria, RFG), mai târziu, la începutul anilor 1960, a reușit să cumpere Azienda Pievalinghe, o veche moșie toscană părăsită, cu un teritoriu de 80.000 mp, renovând și refăcând apoi clădirea principală din piatră, care datează din secolul al 15-lea. Astfel Azienda Pievalinghe a fost transformată de noul proprietar încetul cu încetul într-un uriaș monument teritorial al conceptului Land art, “într-o operă vie fitomitologică.” „Panteismul ca un fenomen nou, născut în
Dieter Pildner () [Corola-website/Science/332762_a_334091]
-
În Antichitate, mayașii și toltenii din America Centrală practicau pok-ta-pok,un joc în care trebuiau să introducă o minge de cauciuc prin inele de piatră fixate la o înălțime de aproximativ 8m de perete.Jucătorii aveau voie să lovească mingea numai cu genunchii, umerii sau șoldurile. Nu era considerat un sport și un ritual sacru.Căpitanii echipelor care pierdeau erau uneori decapitați.Unul dintre uriașele
Pok-ta-pok () [Corola-website/Science/332753_a_334082]
-
o înălțime de aproximativ 8m de perete.Jucătorii aveau voie să lovească mingea numai cu genunchii, umerii sau șoldurile. Nu era considerat un sport și un ritual sacru.Căpitanii echipelor care pierdeau erau uneori decapitați.Unul dintre uriașele stadioane de piatră în care erau organizatte aceste jocuri există și în zilele noastre în Chichén Itzá, în Mexic.
Pok-ta-pok () [Corola-website/Science/332753_a_334082]
-
Monumentul lui Panait Donici este opera sculptorului român Oscar Späthe (1875 - 1944), membru fondator al societății Tinerimea artistică. Monumentul a fost inaugurat în anul 1914. Realizat din bronz, bustul este așezat pe un soclu înalt de piatră. Pe partea frontală a soclului, pe o placă de marmură, este dăltuită următoarea inscripție: Panait Donici (1825-1905) a fost un militar și om politic român. De-a lungul vieții a deținut funcțiile de ministru al Lucrărilor Publice în Moldova (aprilie
Monumentul lui Panait Donici din București () [Corola-website/Science/332742_a_334071]
-
pe arborii de cafea. Pe sol se mișcă prin salturi mici, când nu sunt speriați; în caz de pericol însă, fug cu mare viteză. Merg pe aceleași poteci, și astfel pot fi urmăriți până la ascunzișurile lor secrete de pe sub trunchiuri sau pietre. Construiesc cuiburi din frunze în crapaturile stâncilor sau în gropi printre rădăcinile copacilor. Probabil sunt solitar, deși au fost înregistrate grupuri mici care pot fi femele cu pui mari. Nu intră în hibernare. Se hrănesce cu diferite nevertebrate, în special
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
Bustul Maica Smara este opera sculptorului român Mihai Onofrei (1896 - 1980). Monumentul a fost realizat din marmură și a fost dezvelit în anul 1945 în Parcul Cișmigiu. Pe un piedestal din piatră format din trei corpuri paralelipipedice suprapuse este amplasat bustul Smarandei Gheorghiu, cunoscută și sub numele de „Maica Smara” (cum îi spuneau în epocă Veronica Micle și Mihai Eminescu). În partea de jos a soclului, frontal, este un altorelief în bronz
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
aceasta nu era menționată în mod explicit) și au promis să nu se alăture unei alte alianțe îndreptate împotriva unuia dintre ei. Germania a aderat la acord în aceeași zi, printr-un act separat. Alianța cu Puterile Centrale a fost piatra de temelie a politicii externe a României timp de treizeci de ani, deoarece regele și conducătorii politici liberali și conservatori au perceput Puterile Centrale ca fiind cea mai puternică forță militară și economică din Europa. Prin încheierea acestei alianțe, România
Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332805_a_334134]