64,222 matches
-
naționale. În acest spirit, Waltz, de pildă, contestă în Omul, statul și războiul utilitatea celei de-a doua imagini, pe care o apreciază ca nesurprinzând cele mai importante cauze ale fenomenelor internaționale și având, prin urmare, o putere explicativă insuficientă. Teoriile ce operează la primele două niveluri, realiste sau idealiste, sunt considerate astfel reducționiste și inductive și de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată sistemică și deductivă. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
apreciază ca nesurprinzând cele mai importante cauze ale fenomenelor internaționale și având, prin urmare, o putere explicativă insuficientă. Teoriile ce operează la primele două niveluri, realiste sau idealiste, sunt considerate astfel reducționiste și inductive și de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată sistemică și deductivă. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente, în funcție de autor și teoria îmbrățișată, structura sistemului (în special
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată sistemică și deductivă. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente, în funcție de autor și teoria îmbrățișată, structura sistemului (în special de către neorealiști), dinamica (procesele din sistem) și instituționalizarea sa (în special de către instituționaliștii neoliberali). Prin contrast cu nivelul precedent, al treilea orientează observația și explicația în direcția outside→in [lb. engl. din afară în interiorț
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
de la un sistem la altul în decursul istoriei? Răspunsul oricărui adept al utilității nivelului al treilea de analiză ar fi, probabil, acela că schimbările inteligibile, de explicat, sunt doar cele în cadrul sistemului, nu și cele de sistem. În general, diversele teorii și modele explicative din Relațiile Internaționale recurg în explicațiile lor la unul sau două dintre cele trei niveluri de analiză, ceea ce explică în bună măsură și diferențele specifice între descrierile, explicațiile, judecățile normative și predicțiile lor. Idealismul, de pildă, oferă
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
ca principale unități ale sistemului internațional și având ca scop menținerea-maximizarea puterii, indiferent de alte variabile domestice. Realiștii neoclasici păstrează în general explicațiile la nivelul al doilea, cu precizarea că unii dintre autorii săi (de exemplu, John J. Mearsheimer cu teoria politicii marilor puteri , Randall L. Schweller cu teoria balanței intereselor sau Dale Copeland cu teoria cooperării marilor puteri) se plasează între nivelurile doi și trei atunci când încearcă să explice simultan evenimentele sistemice și comportamentul politic extern al unor state individuale
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
ca scop menținerea-maximizarea puterii, indiferent de alte variabile domestice. Realiștii neoclasici păstrează în general explicațiile la nivelul al doilea, cu precizarea că unii dintre autorii săi (de exemplu, John J. Mearsheimer cu teoria politicii marilor puteri , Randall L. Schweller cu teoria balanței intereselor sau Dale Copeland cu teoria cooperării marilor puteri) se plasează între nivelurile doi și trei atunci când încearcă să explice simultan evenimentele sistemice și comportamentul politic extern al unor state individuale. Versiunea realistă structurală (neorealismul) operează strict la nivelul
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
variabile domestice. Realiștii neoclasici păstrează în general explicațiile la nivelul al doilea, cu precizarea că unii dintre autorii săi (de exemplu, John J. Mearsheimer cu teoria politicii marilor puteri , Randall L. Schweller cu teoria balanței intereselor sau Dale Copeland cu teoria cooperării marilor puteri) se plasează între nivelurile doi și trei atunci când încearcă să explice simultan evenimentele sistemice și comportamentul politic extern al unor state individuale. Versiunea realistă structurală (neorealismul) operează strict la nivelul sistemic, considerând că structura anarhică a sistemului
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
general. În afara celor două mari linii de gândire realistă și idealistă , marxiștii rămân greu încadrabili, întrucât folosesc nivelurile de analiză în accepțiunea singeriană, vizând ca entități în principal clasele și capitalul, ale căror interese și dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și cea a sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale unor proiecții de influență marxistă în disciplina Relațiilor Internaționale, se plasează la nivelul al treilea, analizând însă complementar și procese care aparțin de nivelul doi. Înrudit acestora, unii autori din
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
treilea, analizând însă complementar și procese care aparțin de nivelul doi. Înrudit acestora, unii autori din economia politică internațională (de exemplu, Susan Strange) oferă explicații la nivelul sistemului (economic) internațional, la același nivel plasându-se și autorii unor modele și teorii normative precum cele al societății mondiale (J. Burton) sau a cosmopolitismului (D. Held). În ceea ce privește constructivismul, ca una dintre cele mai recente producții teoretice majore ale Relațiilor Internaționale, trebuie precizat că raportarea la niveluri a adepților lui diferă mult de la un
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
lui diferă mult de la un caz la altul, oscilând între nivelurile doi și trei. El se constituie însă ca o școală de gândire aparte, relativ nouă și cert înclinată spre latura teoretizării 1, dificultatea precizării nivelurilor de analiză prezente în teoria constructivistă reieșind inclusiv din absența unei tradiții solide de studii empirice. În concluzia discuției pe marginea nivelurilor de analiză în Relațiile Internaționale probabil că remarca esențială este că ele nu se exclud reciproc și nu sunt alternative decât în interpretări
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
Emil VACARIU (n. 1967) este licențiat al Facultății de Teologie, promoția 1993, și al Facultății de Filosofie, specializarea Filosofie, promoția 2000, din cadrul Universității „Al. I. Cuza”, Iași. A absolvit studiile masterale la modulul „Teorii și practici ale interpretării” în 2002, iar în anul 2006 a obținut doctoratul în filosofie. A publicat studii și articole în Analele științifice ale Universității „Al. I. Cuza” din Iași, seria Filosofie, și în revista de cultură Timpul. Este autorul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Cosmosul este infinit și prin urmare nu are început și nici nu va avea sfârșit. Universul are două componente eterne: ajīva și jīva, inanimatul, neînsuflețitul, inconștientul, non-spiritul, respectiv animatul, însuflețitul, conștientul, spiritul. O trăsătură caracteristică a jainismului este panpsihismul. Această teorie admite că Universul însuși este un organism viu, însuflețit prin intermediul monadelor animate (jīva), care circulă prin sferele sale. Panpsihismul dă naștere unor dificultăți de ordin practic. Bunăoară, călugărul trebuie, atunci când merge, să măture pământul în fața lui, iar după căderea serii
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de desăvârșire sacră. În ciuda lucrărilor scrise de numeroși savanți, atât orientali cât și occidentali, este încă dificil să se ajungă la o unanimitate a părerilor despre felul în care această viață a fost cu adevărat. Cercetările mai vechi au propus teorii prin care s-a încercat o interpretare simbolică sau mitologică a existenței lui Buddha. Astfel, B. Kern a considerat-o un mit astronomic, așa cum a făcut și cu personalitatea lui Iisus. Un alt savant, profesorul H. H. Wilson de la Oxford
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
spune că esența procesului de extindere a securității este regândirea acesteia pornind chiar de la cei care se pot simți în pericol indivizii , și nu de la identificarea intelectuală a unei amenințări la adresa unei instituții sociale cum este statul. Statul apare afirmă teoria contractualistă în urma acceptului exprimat de către membrii unei colectivități umane trăitoare pe un anumit teritoriu de a ceda unei autorități, recunoscută ca legitimă, o parte din libertatea de care se bucură în mod natural, în schimbul protecției asigurate de aceasta. Relevanța acestei
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
contractualistă în urma acceptului exprimat de către membrii unei colectivități umane trăitoare pe un anumit teritoriu de a ceda unei autorități, recunoscută ca legitimă, o parte din libertatea de care se bucură în mod natural, în schimbul protecției asigurate de aceasta. Relevanța acestei teorii pentru Studiile de Securitate apare în cazul în care această autoritate eșuează în efortul de a-și îndeplini partea de contract, statul pierzându-și, cel puțin parțial, legitimitatea. Ce se întâmplă când statul nu mai asigură siguranța cetățenilor săi? Pentru
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
a bucurat de atenția cercetătorilor, indiferent de orientarea lor teoretică. Se poate spune că studiile dedicate securității constituie și locul celor mai fertile dialoguri interparadigmatice și al cristalizării diferitelor poziții. În continuare vor fi rezumate cele mai importante puncte ale teoriilor deja prezentate în capitolele precedente, accentul căzând, firește, pe cele mai relevante aspect ale acestor abordări, prin prisma problematicii securității. Curentele de inspirație realistă pun un accent special pe dimensiunea relațiilor interstatale și asigurarea securității mai ales din punct de
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
încheiat cu adevărat în momentul în care cele două părți au fost de acord că nu se mai situează pe poziții conflictuale. După cum s-a văzut într-un capitol precedent, există abordări care fac distincția introdusă de Robert Cox între teoriile de rezolvare a problemelor (problem-solving theories), ce evoluează în interiorul unei realități date, și cele critice, care își propun schimbarea acestei realități. Adepții teoriilor critice resping abordarea statocentrică, argumentând că, de foarte multe ori, chiar statele sunt o parte a mproblemei
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
s-a văzut într-un capitol precedent, există abordări care fac distincția introdusă de Robert Cox între teoriile de rezolvare a problemelor (problem-solving theories), ce evoluează în interiorul unei realități date, și cele critice, care își propun schimbarea acestei realități. Adepții teoriilor critice resping abordarea statocentrică, argumentând că, de foarte multe ori, chiar statele sunt o parte a mproblemei securității. Se presupune că cetățenii statelor opresoare resimt că cele mai importante amenințări vin chiar din partea autorităților. Aceste teorii propun individul ca nivel
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
schimbarea acestei realități. Adepții teoriilor critice resping abordarea statocentrică, argumentând că, de foarte multe ori, chiar statele sunt o parte a mproblemei securității. Se presupune că cetățenii statelor opresoare resimt că cele mai importante amenințări vin chiar din partea autorităților. Aceste teorii propun individul ca nivel preferat al discutării securității, iar dimensiunea acțională a acestei paradigme îi face pe unii dintre teoreticienii săi să mute accentul pe problema emancipării indivizilor și grupurilor de orice constrângeri care îi împiedică să-și urmeze alegerile
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
paradigme îi face pe unii dintre teoreticienii săi să mute accentul pe problema emancipării indivizilor și grupurilor de orice constrângeri care îi împiedică să-și urmeze alegerile, proclamând astfel că progresul social este totodată posibil și necesar. Chiar dacă foarte diverse, teoriile feministe împărtășesc convingerea conform căreia nivelul statal al problemei securității este insuficient, iar literatura de specialitate ar fi tributară unui punct de vedere masculin. A fost formulată, de exemplu, problema suferințelor îndurate de femei și copii în timpul războaielor victime necombatante
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
problemei securității este insuficient, iar literatura de specialitate ar fi tributară unui punct de vedere masculin. A fost formulată, de exemplu, problema suferințelor îndurate de femei și copii în timpul războaielor victime necombatante, refugiile, violurile suferite ș.a.m.d. Din perspectiva teoriilor feministe, se impune o regândire a securității, astfel încât să poată fi puse în discuție militarismul și patriarhalismul sau legăturile dintre sărăcie și creșterea populației 1. Noile amenințări din epoca globalizării. O nouă direcție și un discurs oarecum separat în dezbaterile
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
de posibilitatea ca un stat să atace un alt stat. În capitolul de față se poate constata că cercetările contemporane în domeniu au propus o extindere a înțelesurilor atașate, a nivelurilor de analiză, a participanților luați în considerare și a teoriilor corespunzătoare. Dinamica teoretică în domeniu este demonstrată fie și prin introducerea, de către Ole Wæver, a termenului securitizare, ce semnifică acțiunea de a introduce o temă nouă în discursul despre securitate. La limită, se poate afirma că, în economia generală a
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
cu momentele subiectului, teme și motive literare, caracterizarea personajelor, etc) Sperând să constituie un real suport educativ, urez mult success tuturor celor pentru care literatura română a devenit o preocupare ! Autoarea, Genuri si specii literare Genul literar: categorie fundamentală a teoriei literare, care reunește opere literare asemănătoare prin structura conținutului, procedee estetice comune, modalități compoziționale de exprimare a sentimentelor, sufletești sau de construire a acțiunilor si a procedeelor artistice. În teoria literaturii s-au încetățenit, drept mijloace de expresie artistică, trei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Autoarea, Genuri si specii literare Genul literar: categorie fundamentală a teoriei literare, care reunește opere literare asemănătoare prin structura conținutului, procedee estetice comune, modalități compoziționale de exprimare a sentimentelor, sufletești sau de construire a acțiunilor si a procedeelor artistice. În teoria literaturii s-au încetățenit, drept mijloace de expresie artistică, trei genuri literare fundamentale: * genul liric * genul epic * genul dramatic Specia literară: o subdiviziune a genului literar, definită prin anumite particularități, fie tematice, fie structurale, fie stilistice, încadrându-se astfel modaltităților
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eu respect ideile, numai să fie sincere, și el e sincer, n-ai ce zice, respect la orice opiniune!... Dar să-ți vie stimabilul cu idei învechite, cu opiniuni ruginite, și să te sperie mereu cu Europa, cu zguduiri, cu teorii subversive... asta nu mai merge... Astfel de opiniuni nu le respect, să-mi dea voie să-i spui... Popescu: Nu, uite ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține că adică după istorie d aia se teme el de zguduiri nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]