53,335 matches
-
nu poate avea un orizont decât de trei până la șase luni, în funcție de natura activității întreprinderii. După această perioadă se pune problema unor estimări care trebuie revizuite periodic. Previziunea (prognoza) nu este altceva decât prezicerea unei dezvoltări viitoare pe baza examinării critice a trecutului și a prezentului. Legătura, relația dintre cheltuieli (efort) și venituri (efect) își găsește reflectarea în modul de constituire al bugetelor. Urmărirea desfășurării efective a gestiunii bugetare în vederea obținerii comparabilității se realizează prin controlul bugetar. V.1. Teoria și
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
SĂLCUDEANU, Nicoleta (21.II.1960, Târgu Mureș), critic literar. Este fiica Mariei Buică (n. Ciontoș), muncitoare, și a lui Nicolae Buică, maistru militar. Urmează la Târgu Mureș școala primară și Liceul „Al. Papiu-Ilarian”, secția filologie-istorie (1975-1979). Va absolvi în 1989 Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universitații „Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
literară, iar editorial în 1999, cu volumul de cronici literare Graffiti (Premiul Editurii Cartea Românească, Premiul Asociației Mureș a Uniunii Scriitorilor). Mai publică în „Discobolul”, „Cuvântul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Viața românească”, „Euphorion”, „România literară”, „Seine et Danube” ș.a. Identitatea literaturii critice semnate de S. se instituie în primul rând la nivelul expresiei. Autoarea vine din școala calofilă, personalizată stilistic și ironică, a lui Cornel Regman sau Al. Cistelecan. Textele ei violează precauțiile stilului tranzitiv, autonomizându-se narcisist ca literatură până acolo încât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
atare, se creează, pe de o parte, o anumită discrepanță între efortul hermeneutic investit și obiectul investiției, iar, pe de altă parte, se constată o anumită indistincție în tratarea unor autori distincți (valoric și nu numai), o unilateralitate a aplicării critice. Excepțiile nu afectează regula. Mult mai plauzibilă este cartea Patria de hârtie (2003; Premiul Asociației Mureș a Uniunii Scriitorilor), la origine cercetare doctorală, care se demachiază de pomada academică nu doar prin subtitlul „eseu despre exil”, ci și prin prelucrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
vreun nume. Această taxinomie va structura, în continuarea eseului, studiile de caz, scrise cu finețe analitică, rigoare conceptuală și farmec speculativ. SCRIERI: Graffiti, București, 1999; Patria de hârtie. Eseu despre exil, Brașov, 2003. Repere bibliografice: Iulian Boldea, Hedonism și ironie critică, „Cuvântul”, 2000, 4; Nicolae Breban, „Graffiti”, CNT, 2000, 20; Alex. Ștefănescu, Cruzime de critic literar, RL, 2000, 20; Dan C. Mihăilescu, Întâmpinând, „Ziarul de duminică”, 2000, 22; Al. Cistelecan, Farmecul incisivității, VTRA, 2000, 5; Nicolae Coande, În exercițiul funcțiunii, R
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
finețe analitică, rigoare conceptuală și farmec speculativ. SCRIERI: Graffiti, București, 1999; Patria de hârtie. Eseu despre exil, Brașov, 2003. Repere bibliografice: Iulian Boldea, Hedonism și ironie critică, „Cuvântul”, 2000, 4; Nicolae Breban, „Graffiti”, CNT, 2000, 20; Alex. Ștefănescu, Cruzime de critic literar, RL, 2000, 20; Dan C. Mihăilescu, Întâmpinând, „Ziarul de duminică”, 2000, 22; Al. Cistelecan, Farmecul incisivității, VTRA, 2000, 5; Nicolae Coande, În exercițiul funcțiunii, R, 2000, 7-8; Ioana Sabău, „Graffiti”, ST, 2000, 7-8; Mihai Dragolea, Pereți cu inscripții fericite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
Întâmpinând, „Ziarul de duminică”, 2000, 22; Al. Cistelecan, Farmecul incisivității, VTRA, 2000, 5; Nicolae Coande, În exercițiul funcțiunii, R, 2000, 7-8; Ioana Sabău, „Graffiti”, ST, 2000, 7-8; Mihai Dragolea, Pereți cu inscripții fericite, VTRA, 2001, 2-3; Cornel Moraru, Trei debuturi critice, VTRA, 2001, 4-5; Daniel Cristea-Enache, Prețioasele ridicole, ALA, 2003, 651. M. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
catolice, explicația genetică (atunci când se referă la instituirea presei catolice în Europa și în România), cea structurală, în abordarea organismelor presei catolice de la noi, explicația prin definiție, cu ajungerea la o tipologie a presei, și finalemnte cea cauzală. d. Aparatul critic este bogat și funcțional, cu un raport echilibrat între text și referințele de subsol al paginii, cu o bună și judicioasă acoperire prin lucrări a informațiilor din cadrul textului. * * * Fiecare capitol invocat mai sus are meritele sale punctuale, pe care voi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și chiar Bulgaria și Regatul Sârbo-Croato-Sloven / Iugoslavia sau chiar Bulgaria, mult mai utilă ca referință a politicii Vaticanului și ca evoluție a publicațiilor. * * * Dincolo de această observație, deschiderea metodologică, fondurile arhivistice parcurse, precum și calitatea descrierii sau concizia aparatului critic fac din lucrarea domnului Iulian Ghercă una semnificativă în înțelegerea unei instituții (Biserica Catolică), a unei comunități (cea catolică din România Vechiului Regat) și a unei societăți, cea interbelică cu precădere. Este motivul pe care o recomandăm tuturor celor interesați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
000, deși vânzările reale se situau în jurul de 140.000 de exemplare. Le Monde se axa pe subiecte culturale și de politică externă, iar la început concorda în multe aspecte cu ideile guvernului francez. Le Monde a adoptat o poziție critică și față de anumite probleme ecleziastice, precum Conciliul Vatican II, dispozițiile din enciclica Humanae vitae sau atitudinea față de comunism 249. În perioada postbelică, tirajele ziarelor erau250: Le Figaro 300.000, Combat 100.000, Libération 150.000, Le Parisien libéré 260.000
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
când în România s-au pus bazele dezvoltării pe principii capitaliste, a imprimat presei trăsături diferite față de perioada precedentă 299. În primul deceniu s-au fixat noi ideologii literare, politice și culturale, în jurul unor reviste precum: Semănătorul, Viața românească, Convorbiri critice, Viața nouă, Curentul nou și altele 300. Aceste publicații au promovat limba literară (care se afla în plin proces evolutiv) și au constituit un model atât pentru revistele și gazetele de provincie, cât și pentru întreaga presă scrisă. Presa catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul Netzhammer a precizat că orice polemică era interzisă în paginile revistei, deoarece întreaga responsabilitate îi revenea lui. El a recomandat să se evite aparatele critice extinse în cadrul articolelor, pentru ca acestea să poată să fie înțelese și de nespecialiști. La a doua ședință a Comitetului de conducere a revistei din 27 decembrie 1911, a fost cooptat printre colaboratori și profesorul Constantin A. Ionescu (Caion). El urma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
seminariștilor, integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală, drept canonic și ascetică specială, A. Durcovici a predat și cursuri de filosofie scolastică 544. Din 1925 și până în 1947545 a ținut prelegeri de logică, cosmologie, psihologie, critică, metafizică și etică. O altă activitate cu un pronunțat caracter formator și cultural a fost organizarea așa-numitelor cursuri de religie (în perioada 1936-1940) într-o cameră de la subsolul Catedralei catolice din București 546. Lecțiile de tomism predate au avut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organizațiilor amintite, dar și prin opera sa științifică și literară. Între lucrările sale, amintim volumul de poezii "Inimă de student" și traducerea piesei lui Eschil: "Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul, Luceafărul, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața nouă, Vestitorul, Revista catolică, Albina, Buletinul Seminarului Pedagogic, dar și în publicații din străinătate 557. A redactat Manualul de limbă latină, în colaborare cu Mihail Dragomirescu. A colaborat intensiv la publicațiile catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prin problemele enunțate. Primul se intitula "Războiul Italian și Francmasonii" și prezenta -pe de o parte, străduințele papei Benedict XV de a "reține Italia de la război", iar pe cealaltă uneltirile francmasonilor în favoarea intrării acestei țări în conflict. Articolul era foarte critic și vehement, cuprinzând citatul unui conducător al "lojei din Florența", precum și al unor ziare din Italia: Civitta Católica și Avanti. Se afirma că: "Scopul francmasonilor era și este nimicirea Papei și a Bisericii Catolice. Capul unei societăți francmasonice din Florența
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
alese din viața pitorească a mahalalei bucureștene. Cu nuvele a mai colaborat Al. Vlahuță. Din 27 septembrie 1899 începe să scrie la U. I. L. Caragiale, atras de contractul avantajos propus de Cazzavillan, și dă, de două ori pe săptămână, Notițe critice, în care se ocupă de cele mai variate chestiuni politice și culturale. Sub același generic include și prozele pe care în 1901 le va înmănunchea în volumul Momente. Luigi Cazzavillan murind în 1903, mai mulți ani gazeta nu va avea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
regionale cu ajutorul cărora să se poată determina profilul economico - social al regiunii și să se poată identifica factorii de influență ai dezvoltării, polii de influență și atracție la nivel regional și interregional și regiunile subdezvoltate sau segmentele regionale considerate puncte critice. O importanță deosebită o are cunoașterea ierarhiilor și determinarea decalajelor intra și interregionale, precum și evoluția lor pentru a estima, prin metode stabilite, ritmurile și perioadele necesare diminuării sau eliminării acestora [Tacu, Al.P, 2004, p.28]. Cerințele statisticilor regionale trebuie
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
va fi reluată, pe alt plan, în paginile „Vieții românești”. În afară de reiterarea ideilor anterioare, directorul „pentru partea literară” aduce o serie de nuanțări ale conceptului, mai ales prin replici incisive date în polemicile purtate cu revistele „Convorbiri literare” și „Convorbiri critice”, cu „Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”, cu „Noua revistă română” etc. Impact major are îndeosebi cronica la volumul de debut al lui Octavian Goga, poezia ardeleanului fiind considerată expresia integrală și cea mai valoroasă a poporanismului literar. Distincții subtile operează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Alina Ciobanu, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Christian, „În voia valurilor” de C. Nistrul, „Mișcarea”, 1912, 157, 158; Pamfil Șeicaru, „În voia valurilor”, VRP, 1916, 8; Mihail Sadoveanu, C. Stere, „Lumina”, 1918, 232; Gala Galaction, Constantin Stere, „Chemarea”, 1919, 55; Lovinescu, Critice, V, 194-196; Botez, Scrieri, 83-86, 211-217; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 67-71; Ralea, Scrieri, II, 463-468, V, 21-28, 312-313, 338-344; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 118-122, 132-134, 171-176; Al. Dima, Romanul d-lui C. Stere, D, 1932, 1-3; Călinescu, Cronici, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Capitolul 2. Proză / 67 2.1. Peter Ackroyd: Simultaneitatea universală / 67 2.2. Peter Ackroyd: Lirism înainte de toate / 75 2.3. Peter Ackroyd: Textul de dincolo / 84 2.4. Martin Amis: Tehnica derulării inverse / 89 2.5. Malcolm Bradbury: Distopia criticului / 96 2.6. Alan Brownjohn: Romancierul alb / 98 2.7. Aldous Huxley: Anularea viitorului / 101 2.8. Kazuo Ishiguro: Viitorul ca vină / 104 2.9. Doris Lessing: Un Nobel pentru Domana de Fier a romanului contemporan / 110 2.10. David
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bestseller-ul, rețeta succesului literar. Sofisticarea operei e un mod de a cere atenția criticii, de a se asigura că e clasat cât mai sus pe scara judecății estetice. Scriitorul Desperado se adresează unui lector inițiat, care e mai mult critic decât cititor. Textul e de fapt o provocare. E vorba, însă, de o provocare cu sânge rece, calculată, spre deosebire de revolta clocotitoare din Fluxul conștiinței. Mai toți autorii Desperado își doresc critici de bun simț, tradiționali, profunzi, mai degrabă tematiști decât
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
însă, de o provocare cu sânge rece, calculată, spre deosebire de revolta clocotitoare din Fluxul conștiinței. Mai toți autorii Desperado își doresc critici de bun simț, tradiționali, profunzi, mai degrabă tematiști decât deconstructiviști. Textul Desperado, deși provocator, nu a creat un discurs critic Desperado de care să se declare mulțumit. Relația cu lectorul Autorului Desperado îi place să creadă că lectorul e implicat în discurs. Toate procedeele Desperado au ca prim scop să-l manipuleze pe lector afectiv și intelectual, în ciuda faptului că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai ușor redus la tăcere. Ideea că opera e adevăr și nu doar imagine a adevărului duce la concluzia că, din moment ce adevărul nu se poate schimba, opera nu poate fi contestată. Julian Barnes afirmă că "s-a lăsat de citit critică". Alți Desperado se supun și acceptă critica, în ideea că fiecare poate să vadă ce vrea în text. Criticul se apropie cu precauție de textul Desperado, care e un text minat. Mecanismul ficțiunii Desperado se bazează pe ne-adevăr, în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vieți, pentru a povesti de unde se trage și cum s-a alcătuit ființa lui. Acest prezent al operei pe care nici nu-l putem pune de fapt în cuvinte se trage din ceea ce nu mai există (un trecut inaccesibil rezumării critice, dar foarte fertil pentru povestire, pentru autor și eroi), iar viitorul lui e neconcludent, rămâne deschis, nerezolvat. Dacă ne încăpățânăm totuși să-l descoperim, găsim un timp populat de eroi derutați, cu istorii derutante. Doctorul din Flaubert's Parrot, pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încheierii intrigii. Eroul trăiește într-un post-trecut, post-prezent, post-viitor, nelegate între ele. Poate urma orice, oricând, putem interpreta oricum, deci nu mai are rost interpretarea, drept care am vrea să credem autorul pe cuvânt. Așa izbutește autorul Desperado să dezarmeze simțul critic. Julian Barnes îmi mărturisea într-un interviu că s-a "lăsat" de critică fiindcă ea nu-l ajută să scrie mai bine. Suntem aici la rădăcinile absenței unei critici Desperado, ceea ce nu înseamnă însă că critica literară a amuțit. Ea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]