5,677 matches
-
și armatei de însoțitori, corpului ansamblu, ce faceți, vreți să mă împăiați? După operație, îi șoptise doamnei Aduța că îl deranjează ceva, nu, nu acolo unde-i e voinicului mai greu! Până la urmă, am văzut cu toții că avea un termometru înfipt în fund, fisură anală, vase plesnite. Chestii grele. În plus era atâta cinsim acolo în spital. Cum ieșeai din salon, dădeai de o reclamă la popi, care se lăudau că fac niște înmormântări de-ți mergeau la suflet. Nu-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să le permit. Plâns involuntar. Ca și cum durerea aia a mea ar fi fost ceva firesc. Să te gândești la cu totul altceva. Așa îmi spuseseră și la anestezie, înainte de operație. La ceva frumos. Că ăsta e remediul. Când mi-au înfipt acul ăla în cur mi-au zis. M-era absolut imposibiul. Singurele gânduri care îmi treceau prin minte la ora aia erau că anestezicele pe care ei le băgau în mine erau absolut ineficiente și că o să adorm în vecii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
s-a înroșit puternic, iar dogoarea ei îi umple de groază pe brăileni. Se pare că fata n-a fost mai dibace decât uriașul brăilean, de vreme ce și stânca ei s-a abătut de la țintă și a mers de s-a înfipt în pământ, tocmai în mijlocul bălții între Măcin și Brăila. De atunci uriașii, urmașii acestora și cei ce au rămas credincioși acestor locuri încărcate de legende, i-au spus acestei stânci minunate „Piatra Fetei.” Mama îmi povestește, o urmăresc cu mare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Galați, În concurență cu marii negustori ovrei) și a cărui țiitoare legitimă, coana Fo ti nica, pentru gologanii ce-i primeam de la scrisul și lipitul benzilor și al mărcilor, ne trântea de-a curmezișul patului și, ridicându și poalele, se-nfigea cu cărnurile ei obeze În bunătate de tinerețe a noastră, sărutându-ne pe buze cu gura plină de zahăr, pentru ca sărutul ei să ne pară Într-adevăr „dulce“; [așa dar], din asemenea rosturi de existență, la o vârstă care le
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ciorbarul ajutor al bucătarului șef, precum, ca să Începem Într-un fel oarecare: piftiile de porc, de curcan sau de picioare de vacă; varza cu piept de purcel sau cu sfârc de piept de văcuță, cu un ardeiaș verde sau roșu Înfipt drept În vârful verzii abu roase și bun mirositoare; sau sarmalele „de grăsime profumate“, le spunea Alexandru Odobescu În Pseudokyneghetikos, cu veche tradiție autohtonă, deși de origine arabă (saraș malfug), din carne de purcel cu carne de vacă și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de-al locului și lăsându-mă apoi tras de telegarii lor, negri sau bălani, după cum Îi poftea buricul femeii iubite; aici, În Giurgiul cu vecinătatea Sudului ațâțător, cu apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit al Dunării, scăpată ca prin minune de flagelul filoxerei și cu butuci centenari de viță veche românească, iar În pragul unui birtuleț cu fleici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
coșul lor plin de minunile care Înveseleau ochii și gurile noastre căscate: acadelele roșii, verzi și galbene, cu gust de mentă și de ber ga mot; corăbioarele fragede de se topeau În gură; zaharache, figurini grotești din zahăr colorat și Înfipte pe băț; sau merele și perele fierte În zahăr și lucind, În cămașa lor sticloasă, Înfipte de asemenea pe băț; sau bigi-bigi, roșu ca focul, tare moale, ca un cârnat din făină cu zahăr și miez de nucă, Înșirat pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
galbene, cu gust de mentă și de ber ga mot; corăbioarele fragede de se topeau În gură; zaharache, figurini grotești din zahăr colorat și Înfipte pe băț; sau merele și perele fierte În zahăr și lucind, În cămașa lor sticloasă, Înfipte de asemenea pe băț; sau bigi-bigi, roșu ca focul, tare moale, ca un cârnat din făină cu zahăr și miez de nucă, Înșirat pe sforicele lungi; sau pistilul acrișor din pulpă de caisă, Întins ca o piele de drac și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a ridicat telefonul și a dat ordinul necesar, satis făcându-le cererea. Entuziasmată, Maria Pop a zis: Vă mulțumesc domnule prim-ministru. Dacă aș fi mai Înaltă, v-aș săruta! Iorga, mângâindu-și barba cu mâna dreaptă și cu stânga Înfiptă În golul de sub braț al vestei, i-a replicat spontan: Sărută și dumneata până unde ajungi! Delegația femeilor din Craiova s-a pornit pe un râs cu hohote, fiecare ieșind din birou care pe unde a apucat.“ Marele plecat, povestitorul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
groapă mică s-a găsit chiar în drumul meu și avionul, intrînd în ea cu roțile, a început încet să se încline până a ajuns cu botul în pămînt. Tăiasem contactul imediat dar elicea fiind în botul avionului s-a înfipt în pămînt și bineînțeles, s-a rupt. Rămăsesem cocoțată în carlinga din care cu greu am putut coborî. Atenție unde pui avionul și manșa tare "în burtă". 5. Atenție la maneta avansului! Adusesem 2 răniți la Tiraspol și trebuia să
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
urmă am răzbit-o, deși n-am avut la Îndemână decât o șurubelniță. N-am Îndepărtat decât gheața de la suprafață, după care am cărat trei roabe de nisip și am creat un strat de câțiva centimetri, În care se pot Înfige mult mai bine lumânările decât În găurile din tavă, care și așa se Înfundau continuu. Acum, lumânarea va arde până va da de nisip, care, fiind și umed, o va stinge instantaneu. 25 decembrie 2012 Nașterea Mântuitorului! Deși aseară reușisem
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
și fac bilanțul accidentului, constat că se petrecuse ceva cu adevărat catastrofal: gheata mea stângă, gheata mea cea nouă din piele de culoare roșcată, a rămas fără talpă. Talpa o găsesc la vreo zece metri mai încolo, cu ghearele patinei înfipte în ea. Sunt cu adevărat disperat, pe unde am să scot eu cămașa, cum să mă duc eu acasă cu ghetele cele noi distruse? - gândul acesta mă tiranizează și mă împiedică să simt durerea, mă împiedică să mă mai îngrijorez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
simt marea rădăcină plutind, liberă și nudă...“ Versul care deschide capitolul despre eliberarea sa de Chichina spune totul. Totul? Che s-a dezrădăcinat puțin și În prezența bătrînei astmatice din Chile. Și, În curînd, Încă o săgeată i se va Înfige În inimă, cînd se Împrietenește cu doi chilieni căsătoriți, muncitori comuniști care fuseseră hărțuiți În Baquedano. „Cei doi, amorțiți de frig, strîngîndu-se În brațe noaptea, În deșert, erau o imagine vie a proletariatului din lumea Întreagă.“ Ca niște buni urmași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
departe doar pentru că e un obicei de care nu se pot dezbăra.“ Cei doi ajung În tărîmul pietrei supuse, regatul Pachamamei, Pămîntul-Mamă, care primește „frunzele de coca, scuipate, În loc de pietre“, cu tot cu „necazurile“ aferente. Centrul sau buricul lumii, unde s-a Înfipt În pămînt săgeata de aur a Mamei Ocllo. Locul ales de Viracocha: Cuzco. Iar aici, În mijlocul unei procesiuni baroce a Zeului Cutremurelor, „o imagine maro a lui Hristos“, găsesc o amintire eternă a nordului care nu poate fi văzută decît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lac, atunci cînd Îl atingi. Există Însă două sau trei Cuzco diferite sau, mai bine zis, sînt două sau trei feluri În care poți descoperi orașul. Atunci cînd Mama Ocllo și-a aruncat săgeata de aur, iar aceasta s-a Înfipt În pămînt fără nici o Împotrivire, primii incași au știut că acest este locul ales de către Viracocha pentru a fi casa permanentă a aleșilor săi, care au renunțat la viața nomadă pentru a deveni conchistadorii pămîntului promis. Cu nările adulmecînd zelos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
actor și compozitor/cîntăreț de tangouri. ∗ Zeul Creator incaș. Cuvîntul este uneori folosit de indieni pentru a-i denumi pe oamenii albi. ∗ Arhitectură spaniolă barocă, ce se caracterizează prin suprafețe Încărcate cu decorații elaborate ∗ Spitalul Guía ∗ Descabellar, În spaniolă: toreadorul Înfigea spada În măduva spinării taurului. ∗ Cantinflas a fost un foarte prolific actor mexican de comedie- un fel de Charlie Chaplin mexican. ∗ În spaniolă, magazin de antichități sau depozit de vechituri. ∗ Argou folosit pentru a denumi un bărbat chel Unitate monetară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
primul rând de prietenia Floricăi Bagdasar, alerga pe la toate ministerele de resort ca să obțină medicamentele cele mai noi, netestate încă... Pesemne însă că toate această oboseală o ajuta să scape, măcar pentru câteva ore, de îngrozitorul gând care i se înfipsese în suflet ca o gheară: acela de a mă pierde. Sub imperiul acestei frici, fără îndoială, se abătuse și pe la insti tut, dezlănțuind, după câte am auzit, un scandal atât de monstru, cu ecouri până la Comitetul Central, încât se punea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
piele, după bunul lor plac. și-n timp ce viii erau proști și jinduiau după ele, culorile înfloreau pe morții a căror carne abdicase. Cunoșteam din vizitele făcute morților marginea verzulie a urechilor lor, cartilagiul în care și-au și înfipt colțul buruienile, așternându-se nerăbdător pe treabă, trudind încă de-acum la putrefiere, încă de-aici, din centrul celei mai frumoase odăi a casei, și nu abia din mormânt. Pe ulițele satului, printre case, fântâni și copaci, îmi ziceam: cele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mâna strivită n-o mai pot despărți de pantof. În mintea mea, mâna a ajuns chiar mai mare decât pantoful, maltratându-mi memoria. Culorile și cusăturile pantofului au dispărut, în schimb mâna pe care calcă pantoful mi-a rămas limpede înfiptă în creier. Nu e nevoie să mă mai uit o dată la afiș pentru a descrie exact cum e plasată mâna bărbatului sub pantoful ce-o calcă. Selecția făcută de memorie nu mă surprinde, ci este întocmai așa cum trebuie să fie
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
vălurite de soare. Pe podea se desenau arcuiri albe de lumină ce se cățărau pe pantalonii anchetatorului când el se mișca. Voiam ca el să se împiedice în ele, vroiam să i se furișeze în pantofi și să i se-nfigă în tălpi, ucigându-l. Câteva săptămâni mai târziu, regele s-a pripășit nu numai în părul lui absent, ci și în al meu existent. Între cele două mese iarăși se desenau pe podea inele de soare, șerpuiri luminoase mai alungite
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
șansă decât aceea ca uitătura magnetică să fie reciprocă. Nu ai totuși decât un singur creier. Dar câte jumătăți și sferturi de persoane diferite nu ajungi să devii la fiecare interogatoriu? și care dintre ele dispar, și care-ți rămân înfipte în creier când totul s-a terminat, dar următorul interogatoriu te așteaptă aproape la sigur? Mintea ți-e cuprinsă de o demență pe potriva celei prin care statul caută să te distrugă cu metodă - și, date fiind circumstanțele, se cheamă că
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
vei găsi cuvântul care să-i descrie respirația în acele clipe. De parcă și azi, după cincizeci de ani, încă ar fi nevoită s-o mai apuce pe lângă viață pe drumul spre moarte - sau invers. Se uită la bucățica de cartof înfiptă în furculiță până ce a dus-o foarte aproape de gură; ochii i se dau peste cap, umezindu-se. Niciodată până acum n-am văzut-o înțepând cu furculița atât de adânc încât să sfărâme cartoful. și nu lasă niciodată în farfurie
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
oamenii de rând. O țară ale cărei granițe sunt păzite cu mitraliere și copoi este o insulă. O mare parte din interdicțiile pe care fiecare le căra după sine erau gândurile de fugă. În locul fericirii insulare, în creierul fiecăruia era înfiptă dorința să fugă cu orice preț de pe insulă. Riscul vieții era inevitabil și, de aceea, de la sine înțeles. Frontiera verde cu Ungaria și Dunărea ce despărțea de Iugoslavia exercitau o teribilă forță de atracție. Îți dizlocau inteligența, mutând-o în
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
noi și noi eforturi care-i blocau mușchii dorsali atât de dureros încât cu greu își revenea la poziția verticală. Era foarte obositor. După terminarea tuturor suprafețelor spălate, mijlocul o durea atât de cumplit de parcă cineva anume i-ar fi înfipt sute de vârfuri de cuțit în zona spinală. Și toate acestea pentru ce? Pentru a-și hrăni cei șase copii fără tată. În partea a doua a programului trecea la spălătorie, alături de prietena sa Antonia. Lenjeria era spălată manual, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
până la urmă a găsit un clește și-un ciocan. Și-a lepădat cămașa pentru a fi în contact mai direct cu razele binefăcătoare ale soarelui și făcându-și sfânta cruce așa cum se obișnuiește la români la începutul oricărei activități a înfipt cu putere furca în bălegar. Ah, ce senzație plăcută! Corpul lui atletic, frumos, cu grupele de mușchi bine reliefate, funcționa ca un motor în patru timpi fără să simtă greutatea sarcinii. De câtă vreme nu mai folosise tata uneltele agricole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]