5,389 matches
-
e o naivitate să "moralizezi" un rege prin discursuri și declarații publice". Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 6/1935, f. 16. 656 Idem, f. 33. 657 "Mișcarea", nr. 1264, 28 mai 1935, p. 1; Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XIX/ 4, f. 56. 658 "Mișcarea", nr. 1267, 1268, 1302; 31 mai, 1 iunie, 24 iulie 1935; pp. 1, 1, 1. 659 Idem, nr. 1349, 1 octombrie 1935, pp. 1-2. 660 Arhivele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
secolul XX, Editura Paideia, București, 1999, p. 297; Narcis Dorin Ion, Gheorghe Tătărescu și Partidul Național Liberal. 1944-1948, Editura Tritonic, București, 2003, p. 21. 858 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 153. 859 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII /1, f. 45. 860 Idem, dosar CCII/2, f. 1. 861 "Mișcarea", nr. 1939, 13 ianuarie 1938, p.1. 862 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 12/ 1938
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Saint Georges, dosar CCII /1, f. 45. 860 Idem, dosar CCII/2, f. 1. 861 "Mișcarea", nr. 1939, 13 ianuarie 1938, p.1. 862 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 12/ 1938, f. 1-3. 863 Biblioteca Națională, Așezămintele IC Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XVIII /4, f. 6-8; Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 2, f. 97. 864 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 488 / 1938, f. 245. 865 Idem
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
f. 245. 865 Idem, dosar 479/1934, f. 8; Ioan Scurtu, "Gheorghe I. Brătianu. Activitatea politică", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 6, p. 11. 866 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 479/1934, f. 1; Biblioteca Națională, Așezămintele IC Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII/ 10, f. 8-9, 12-13, 64. 867 "Viitorul", 9014, 9015, 9018, 9023; 27, 28, 31 ianuarie, 6 februarie, 1938; pp. 3, 3-4, 3, 3. 868 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
f. 1; Biblioteca Națională, Așezămintele IC Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII/ 10, f. 8-9, 12-13, 64. 867 "Viitorul", 9014, 9015, 9018, 9023; 27, 28, 31 ianuarie, 6 februarie, 1938; pp. 3, 3-4, 3, 3. 868 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XVIII/ 6, f.1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 300. 869 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Alba Iulia, MMXI, 2011, p. 133. 877 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 345; Sorin Arhire, op. cit., p. 134. 878 Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei românești. (1927-1941), Editura FF Press, București, 1996, p. 239. 879 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XIX / 4, f. 43. 880 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 488/1938, f. 5, 6. 881 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 140
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Idem, f. 15, 16; Ioan Scurtu, "Gheorghe I. Brătianu. Activitatea politică", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 6, p. 11. 885 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol II, dosar 120/ 1938, f. 19. 886 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XIX / 4, f. 55; dosar CCII/ 10, f. 62; Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. II, dosar 120/ 1938, f. 2. 887 Idem, f. 6. 888 Idem
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brisbane poartă numele unui fost guvernator, În timp ce state precum Victoria, Queensland sunt botezate În cinstea reginei Marii Britanii, Victoria. 128 Prezența vasele franceze În Marea Tasmaniei (Baudin -1802, Dumont d’ Urville - 1826)) au speriat autoritățile coloniale britanice, determinându-le să stabilească așezăminte În această insulă din sudul Australiei și să declanșeze genocidul Împotriva băștinașilor (ibidem). 129 S au declanșat și lupte inter-tribale din pricina Încălcării de teritoriu. Mulți băștinași au fost masacrați. Se instituie suzeranitatea britanică asupra acestor teritorii (1827), se fac unele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
regiunea Bicol, din insula Luzon, apreciat ca cel mai frumos vulcan din lume. A Început să dea semne de activitate În martie 2010, au urmat explozii puternice, curgeri de lavă, peste 50.000 de oameni evacuați din zonă. exotică cu așezăminte de creștine și sultanate musulmane, cu populații aborigene complet izolate În jurul lacul Sebu, având În jur numeroase insule mai mici, printre care Samar, cu ferma sa de perle Aquinaldo; Cominguin, insula orhideelor și a celor șapte vulcani; Zamboahga, loc romantic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și cocotieri, a bisericilor de piatră, țesăturile fine de mână (hablon, piña din guanos și jusi din bananieri), luptele de cocoși, sport palpitant, sângeros, și de multe ori costisitor; Mindanao „Țara Făgăduinței”, insulă Întinsă și ciudată, cu păduri virgine, triburi, așezăminte creștine și sultanate musulmane, numeroase monumente pline de grandoare, de aici puternicul parfum oriental, exotic; Zamboanga cu plantații de banane și ananas, păduri seculare pe trunchiurile cărora cresc orhidee sălbatice, țesăturile fine În culori specifice (negru, auriu, violet și maron
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de cele "proprii administrației generale, care pot fi delegate corpurilor municipale"7. Primele definesc în general competențele moderne ale puterii municipale. Ele se referă, pe de o parte, la gestionarea patrimoniului comunal (reglementarea cheltuielilor locale, coordonarea lucrărilor publice comunale, gestionarea așezămintelor comunale etc.); pe de altă parte, se referă la obligația "de a face locuitorii să se bucure de avantajele unei poliții bune, de curățenie, de salubritate, de siguranța pe străzi, în locuri și edificii publice" (art. 50). Celelalte trebuiau să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei poliții bune, de curățenie, de salubritate, de siguranța pe străzi, în locuri și edificii publice" (art. 50). Celelalte trebuiau să compenseze provizoriu carențele serviciilor statului. Între ele aflăm, în dezordine: "repartiția și perceperea contribuțiilor directe, direcția lucrărilor publice, regia așezămintelor publice de utilitate generală, păstrarea proprietăților publice"4. Ele vor integra treptat competențele statului central. "Atribuțiile moderne sunt astfel fixate pentru viitor și se vor organiza sub controlul mai mult sau mai puțin riguros al autorității centrale"2. Legea municipală
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale Parisului, mai ales a acelora care tocmai fuseseră anexate. Aceste rețele se diferențiază mai ales prin modalitatea de finanțare. La marile artere de circulație, lucrările lui Haussmann adaugă: edificii publice, monumente de arhitectură și arte frumoase (opera Garnier); construcția așezămintelor colective (piețe, cazărmi, școli, spitale, închisori); amenajarea pădurilor (Boulogne, Vincennes) și înființarea unor noi parcuri publice (Montsouris, Buttes-Chaumont, Monceau) chiar dacă, în fapt, Haussmann reducea suprafața spațiilor verzi pariziene 1; realizarea unor importante echipamente în domeniul salubrizării (alimentarea cu apă, canalele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
încă de la începutul secolului al XIX-lea, de inspirație industrialistă. "Trebuie impuse limite" pentru "asigurarea înfloririi meșteșugurilor orașelor și artelor", citim în raportul anului XIII. Starea de incertitudine, lupta continuă între fabricanți și vecinii lor, indecizia permanentă în privința soartei unui așezământ paralizau, îngrădeau eforturile de dezvoltare și stingeau puțin câte puțin curajul și capacitățile meșteșugarilor"4. Accelerarea logicilor segregării urbane În ciuda autoritarismului celui de-al Doilea Imperiu, agravarea segregării sociale și spațiale rezultă mai mult din slăbirea controlului exercitat asupra dezvoltării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
autoriza înființarea birourilor publice ale HBM la nivelul departamentelor sau comunelor. Pentru a evita "supralicitările demagogice privind condițiile de locuit, avantajele acordate locatarilor în funcție de nevoile politicii locale, de slăbiciunile aleșilor [...] față de locatarii rău platnici dar ... alegători"19, oficiul HBM era așezământul public pe care colectivitatea locală nu-l controla direct, dar care juca un rol fundamental în activitățile aferente (garanții pentru împrumuturi, terenuri etc.) Altă consecință însemnată a acestei legi a fost aceea că statul devenea cea mai importantă sursă de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de-a III-a Republici și pe care trebuiau să le pună în practică comunele în cadrul unor cheltuieli obligatorii 40. Statul ca fondator al socialului și al urbanului Ajutorul financiar al statului vizează în primul rând drumurile și construcția de așezăminte școlare. Instrucția școlară, devenită gratuită în 1881 și obligatorie în 1882, este luată în grija statului începând cu 1889. În consecință, acesta își însușește și resursele locale care îi permit să finanțeze învățământul. Astfel, în sectorul educațional, socialismul municipal este
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
obiectiv propunea o descentralizare culturală. Transferul marilor școli și universități din Paris spre marile orașe din provincie ar fi trebuit să permită lupta împotriva fenomenului de concentrare sau de lipsă a intelectualității, de care Franța suferea în aceeași măsură. Aceste așezăminte urmau să creeze noi centre ale unei culturi active. Era vorba de "favorizarea implementării unor dotări care să preceadă și să genereze un fenomen demografic în loc să fie consecința acestuia". La ora la care dezvoltarea economică părea să devină un scop
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și sticlă. Cultul pentru aer curat, lumină și spațiu deschis a valorizat imobilele poziționate pe înălțime. "[...] opțiunea pentru priveliștea plăcută, pentru aerul cel mai pur și expunerea la soare, în sfârșit, posibilitatea de a înființa în proximitatea imediată a imobilelor așezăminte școlare, centre de asistență, terenuri de joacă, toate aceste deziderate nu puteau fi satisfăcute cu succes decât de construcțiile de o anumită înălțime"126. Planul utopic de a reconstrui cadrul vieții oamenilor făcând tabula rasa din trecut, de a experimenta
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comun, de mediul înconjurător (zgomotul, spațiile verzi)279. Slab organizate și coordonate, revendicările plecând de la aceste probleme deveneau imediat sceptice: se ajungea la denunțarea aranjamentelor între mediile financiare, funcțiile publice, industriași și conservatorii sociali; se incrimina normalizarea disimulată vizată de așezămintele colective; se visa la un model alternativ de dezvoltare urbană. Cu toate acestea, "o trăsătură fundamentală caracterizează luptele urbane de la începutul anilor 1970 notează Michel Wieviorka și [...] [ea] privește natura interlocutorului vizat: în marea majoritate a conflictelor, adversarul era statul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru că această rată este inclusă și implicit neutralizată în prețul funciar (un teren situat într-o zonă în care impozitul este ridicat va fi vândut la un preț mai scăzut și invers). În al doilea rând, deoarece comunele sărace acceptă așezăminte a căror prezență ar fi insuportabilă pentru locuitorii altor comune înstărite. În sfârșit, pentru că statul preia în sarcina sa, în anumite condiții, o parte a impozitelor 505, ceea ce limitează impactul disuasiv al practicii impozitelor ridicate. La limită, aplicarea orbească a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politice, care se focalizează pe bătălii electorale și afișarea marilor programe. Este timpul să învățăm a recunoaște activitatea politică în confruntările mai subtile dintre diferiții actori care compun sistemul politic al orașului. Acesta cuprinde nu numai executivul municipalităților, ci și așezămintele publice ale cooperării intercomunale, administrațiile publice locale diverse, prefectul, serviciile statului și actorii asociativi și privați implicați în acțiunea publică. Prin analiza deliberărilor, negocierilor, a interpelărilor, uneori discrete, alteori publice, care însoțesc punerea în practică a acțiunii publice, putem urmări
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
d'aujourd'hui et les actions publiques, 2001. 504 Laurent Davezies, "L'intercommunalité française est-elle efficace?", în Pouvoirs locaux, nr. 42, septembrie 1999, p. 32. 505 Atunci când taxa de plătit de către întreprindere trece de 4 % din valoarea adăugată a unui așezământ. 506 Laurent Davezies, art. citat, 2001. 507 Ibid. 508 Vezi François Dubet, Marie Duru-Bellat, L'hypocrisie scolaire, Paris, Seuil, 2000. 509 Vezi Georges Felouzis, "La ségrégation ethnique au collège et ses conséquences", în Revue française de sociologie, 44-3, 2003, pp.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
înaintau înspre nordul Californiei, aducând cu ei vița de vie. Au reușit să producă un vin de bună calitate pe care uneori îl vindeau lucrătorilor podgoriei sau primilor coloniști spanioli din regiune. În 1833 guvernul mexican a decis secularizarea tuturor așezămintelor religioase și, între 1834-1835, misiunile din California au fost suprimate. În 1837, secularizarea era încheiată. Primul viticultor din regiunea Los Angelesului a cărui identitate o cunoaștem a fost Antonio Mario Lugo, un spaniol care a servit în armata acestei țări
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Elena Cuza” din Craiova, pe care l-a absolvit în 1944, iar studiile universitare și le-a făcut la Facultatea de Litere și Filosofie din București, luându-și licența în 1948. Timp de doi ani a funcționat ca bibliotecară la Așezămintele Culturale „Nicolae Bălcescu”, conduse în acea vreme de George Ivașcu. Între anii 1950 și 1983, a depus o remarcabilă activitate ca redactor la secția de poezie a Editurii pentru Literatură și, apoi, a Editurii Eminescu. A debutat în publicația liceală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
Orășenesc Covasna Covasna 31. Spitalul Orășenesc Baraolt Covasna 32. Spitalul Orășenesc Găiești Dâmbovița 33. Spitalul Orășenesc Pucioasa Dâmbovița 34. Spitalul Orășenesc Moreni Dâmbovița 35. Spitalul Orășenesc Titu Dâmbovița 36. Spitalul Filișanilor Dolj 37. Spitalul Orășenesc Segarcea Dolj 38. Spitalul Orășenesc "Așezămintele Brâncovenești" Dolj Dăbuleni 39. Spitalul Orășenesc Târgu Bujor Galați 40. Spitalul Orășenesc Bolintin Vale Giurgiu 41. Spitalul Orășenesc Novaci Gorj 42. Spitalul Orășenesc Bumisești Jiu Gorj 43. Spitalul Orășenesc Rovinari Gorj 44. Spitalul Orășenesc Târgu Cărbunești Gorj ��45. Spitalul Orășenesc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183198_a_184527]