6,958 matches
-
care începeau în toamnă, la dansurile populare, poate, această schimbare s-o scoată din starea în care se afla. Zilele începuseră să se micșoreze, semn că se apropie toamna. Soarele nu mai dogorea așa de puternic iar culorile toamnei se așternuseră pe frunzele pomilor, ale viței de vie. Pe lotul pe care i se atribuise de la CAP, de o jumătate de hectar de pământ, așa cum avea toată lumea, Gheorghe semănase porumb. Anul acela a fost recoltă bogată atât la grâu cât și
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
de Neam creștin (necomunist), Îmi conferă, cred, dreptul de a aduce Învinuirile pe care leam adus, respectând cu sfințenie adevărul istoric. Astfel, să pot spune, În Încheiere, „Dixi et salvavi animam meam” (Am zis și mi-am mântuit sufletul). După ce așternusem pe hârtie, În redactare definitivă, amintirea și gândurile despre Iorga, am găsit (fără să caut), În cărți citite de curând, dovezi limpezi privind rolul oribil jucat de cunoscutul istoric În cedarea fără luptă a Cadrilaterului, ba și cu schimb de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
inima de piatră a colonelului Crăciun a rămas de piatră. În februarie 1960, biata mamă s-a stins cu fusul În mână și cu dorul neîmplinit În suflet. Cu un an Înainte murise tata. Ridic capul de pe caietul pe care aștern În fugă aceste rânduri și-i văd pe amândoi În poza de pe perete. Tata, trist și blajin, cu părul și mustața albă, mai Înalt, mama mărunțică, În minunatul port din satul nostru, cu sprâncenele Încă negre și cu cosița albă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
vreo două ori pe străzile Bucureștiului, Într-o Încercare disperată de a curăța Încărcatul peisaj, Însă se fleșcăia repede, sub pașii faunei variate care Împânzise locul și mișuna bezmetică În căutare de chilipiruri. Ningea, Însă, ca un făcut, nu se așternea niciodată. Cum ajungeau În contact cu asfaltul iadului, fulgii se topeau imediat sub suflul fierbinte al acestuia, transformându-se Într-o zeamă cleioasă. Noroiul gemea În gropile din asfaltul șoselelor, devenind o torpilă periculoasă, care Îți era proiectată pe palton
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de autoconservare, de amânare a confruntării cu tot ceea ce Înro‑ bea omul și, prin urmare, a cuceririi miezului tare de om, care zace atât de adânc Înșurubat În noi, Încât poate fi lesne rătĂcit printre straturile de balast care se aștern zi după zi unul peste altul. — Mi se pare monstruos să fii detașat, i‑am spus eu lui Teo Haiduc. E o simplă strategie de supraviețuire, un fel elegant de a da bir cu fugiții. Ia spune‑mi, dacă vezi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
informatică, dotate cu calculatoare de ultimă generație, la care există acces nelimitat. Când intri acolo dispare Întreaga Canadă, cu toată zăpada ei. Acolo e Paradisul. Zilele trec pline de fericire și uitare, scufundate În stratul pufos de zăpadă care se așterne În fiecare zi pentru a șterge orice urmă a trecerii timpului. Și dacă n-ar fi dorul de Janet, n-ar mai rămâne decât grija banilor de chirie și de mâncare și agitația cu cele două slujbe studențești din campus
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
centrul lumii de unde venea vibrația, până când am simțit-o rezonând În centrul propriei mele ființe - În inimă. inspirând, expirând, blocându-mi respirația ca să mă curăț de tot balastul rezidual al existenței mele de până atunci, mă acordam, cu fiecare cuvânt așternut pe hârtie, la inima anga‑ lok-ului care vibra În același timp Înăuntrul și În afara mea, conectat la rândul lui cu o inimă mult mai mare decât a lui, care pulsa discret, Îndepărtat. Astfel am scris cel mai important Adina Dabija
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
vreo două ori pe străzile Bucureștiului, într-o încercare disperată de a curăța încărcatul peisaj, însă se fleșcăia repede, sub pașii faunei variate care împânzise locul și mișuna bezmetică în căutare de chilipiruri. Ningea, însă, ca un făcut, nu se așternea niciodată. Cum ajungeau în contact cu asfaltul iadului, fulgii se topeau imediat sub suflul fierbinte al acestuia, transformându-se într-o zeamă cleioasă. Noroiul gemea în gropile din asfaltul șoselelor, devenind o torpilă periculoasă, care îți era proiectată pe palton
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de autoconservare, de amânare a confruntării cu tot ceea ce înro bea omul și, prin urmare, a cuceririi miezului tare de om, care zace atât de adânc înșurubat în noi, încât poate fi lesne rătăcit printre straturile de balast care se aștern zi după zi unul peste altul. — Mi se pare monstruos să fii detașat, i-am spus eu lui Teo Haiduc. E o simplă strategie de supraviețuire, un fel elegant de a da bir cu fugiții. Ia spune-mi, dacă vezi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
informatică, dotate cu calculatoare de ultimă generație, la care există acces nelimitat. Când intri acolo dispare întreaga Canadă, cu toată zăpada ei. Acolo e Paradisul. Zilele trec pline de fericire și uitare, scufundate în stratul pufos de zăpadă care se așterne în fiecare zi pentru a șterge orice urmă a trecerii timpului. Și dacă n-ar fi dorul de Janet, n-ar mai rămâne decât grija banilor de chirie și de mâncare și agitația cu cele două slujbe studențești din campus
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
centrul lumii de unde venea vibrația, până când am simțit-o rezonând în centrul propriei mele ființe - în inimă. inspirând, expirând, blocându-mi respirația ca să mă curăț de tot balastul rezidual al existenței mele de până atunci, mă acordam, cu fiecare cuvânt așternut pe hârtie, la inima angalok-ului care vibra în același timp înăuntrul și în afara mea, conectat la rândul lui cu o inimă mult mai mare decât a lui, care pulsa discret, îndepărtat. Astfel am scris cel mai important poem din viața
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ieri seară, iată că a sosit. Din aceeași Întâmplare. În același context. În ambianța aceleiași Împrejurări. Cu puțin Înainte de a se Însera, Aristotel se Întorcea, ca și ieri, ca și alaltăieri, ca și-n toate celelalte zile, spre propriu-i așternut. Încet. Cu pas rar. Cu mers molcom. Cu privirea În pământ. Cu creerul și cu sufletul Înfipte adânc În idei, În plăsmuirea altor și altor povestiri pentru legănat, pentru calmat lumea. Idei, În care el pătrundea, liber, penetrându-le miezul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
parcului din vecinătate, ca un cuib de pasăre rară, poposită, din Întâmplare, pe aceste locuri binecuvântate de natură, cu de toate: pământ bun și fertil, pădure viguroasă, verdeață din belșug, primăvara, vara și până pe după sfârșitul toamnei, după care, se așterneau straturi groase de zăpadă - o adevărată sănătate, dată omului, pe gratis, de către cine știe cine o fi zămislit pământul și toate alea de pe el și de prin preajma sa. Dragostea din tinerețe, a familiei Bulai, s-a soldat cu un fiu, drept, ca
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a pornit către ARO. Nu-nu, i s-a precizat; nu În a ta. Nu? Bine-nțeles că nu. Dar În a cui? În a noastră. Deloc surprins, colaboratorul a privit, cum, autoturismul polițiștilor, a virat, a Întors și s-a așternut drumului. După aia, Zuca, l-a invitat la masă. Au mâncat, ambii. În tăcere. La urmă, ea, a lămurit, oarecum, lucrurile: bănuiam, că, astfel o să se termine, cu asta. La care, colaboratorul, a zis, a completare: apoi, dacă e așa
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mult să ia o hotărîre. Kierkegaard renunțase pentru totdeauna la femeie pentru a fi cu mintea de tot slobodă. Andersen, la fel; gurile rele spuneau că din alt motiv. Citiseră mult; au scris pe urmă; și Thomas, poate, ar fi așternut cîteva sute de pagini, i se Întîmplaseră destule, ar fi avut ceva de spus. Hamlet renunțase la Ofelia, o Îndemnase să meargă la mănăstire pentru a nu o mai zări; mintea lui avea nevoie de liniște, femeile nu o aduceau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
odihnit și bine dispus. A deschis larg fereastra de la sufrageria spațioasă, apoi a mers la bucătărie, unde și-a preparat ceai și cafea, lăsându-le în vasele lor pe aragaz, după ce a stins flăcările. S-a întors în sufragerie, a așternut un pled pe covorul mare din mijlocul încăperii în care tronau două fotolii mari, comode, o vitrină cu bibelouri simple, dar elegante, un televizor mare cu plasmă și o măsuță mobilă confecționată din sticlă, a deschis pe un canal cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ceva... Era noapte când a plecat... și parcă a pronunțat ceva în legătură cu asta... A! Și cu telefonul, parcă... - Sunt multe intervale între cuvinte și se pierde sensul lor în labirintul timpului din care le primește și le exprimă... Se va așterne liniștea în memoria lui și logica va stăpâni vorbirea Tainicele cărări ale iubirii lui curând. Sunt convins că Dumnezeu îl va ajuta. Altfel..., nu-i dădea viață în acele împrejurări groaznice... Să mergem, Iuliana! - Da, să mergem... Doamne ajută! Din
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Vizibil emoționat, Eugen a luat-o în brațe, adâncindu-și obrazul în părul ei. Adulmecând-o în mersu-i ușor, păși cu grijă peste prag și se îndreptă spre patul generos din dormitor. După ce o așeză cu grijă, de parcă ar fi așternut o ofrandă Zeiței Iubirii, se întinse lângă ea, răgaz în care încerca parcă să-și armonizeze pulsul cu al femeii dorite, ce fremăta lângă el. După câteva zeci de secunde, ea s-a ridicat, a desfăcut patul și s-a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
deja aici în momentul în care apare un implant. Unde în altă parte te gândeai și te-ai oprit nehotărâtă? își exprimă Iustin hotărârea și, în același timp, nedumerirea - Mă gândeam..., dacă accepți..., să te iau acasă la mine... Se așternu subit, după aceste cuvinte, o tăcere deplină în toată încăperea. Tinu era rigid, cu brațele încordate pe scaun, ceilalți doi o priveau pe Laura și ea se uita speriată spre Iustin. Câteva secunde lungi, ce păreau că nu se mai
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
rămîne în urma miraculosului obiect cosmic, o explozie de particule de toate dimensiunile. nu, este limpede, niciunul din gesturile noastre fizice nu rămîne nepedepsit. Cînd ieșiți dimineața și luați autobuzul sau metroul ca să ajungeți la birou, o parte din dumneavoastră rămîne așternută pe traseu, răspîndită pe umerii și în pupilele sutelor de oameni întîlniți pe drum. o extraordinară operațiune de polenizare socială are loc în tim pul deplasării, minusculi subatomi din existența dumneavoastră se agață de alte ființe sau obiecte mișcătoare, încep
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
să-și deducă din impozite unele cheltuieli legate de mașină în cazul în care o folosea în scopuri profesionale... Dar cred că a pătruns și la voi sistemul, mai spuse Victor în timp ce mă instala pe bancheta din față și-mi așternea un fel de covor de hîrtie creponată sub picioare, probabil pentru a nu zgîria sau a nu murdări tapetul din piele albă al mașinii. Cînd Victor folosea sintagma „la voi” el se referea de fapt la europa. De mai multă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fie plămadă pentru Biserică, așa încât Biserica să fie plămadă pentru lume - cam acesta este sensul. Cartea pe care o prezentăm este plină de convingeri și atitudini de acest fel și, din acest motiv, am răspuns cu bucurie invitației de a așterne aceste gânduri. Sunt persoanele consacrate, așadar, punctul forte al papei în năzuința sa spre o Biserică săraca și evanghelică? Se pare că da. Acești bărbați și femei oarecum împărțiți între Biserică și lume, fideli timpului lor și, cu toate acestea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
țuguiat de țiglă, cel din dreapta, mult mai spațios, era o livadă mare, împrejmuită cu mari uluci sprijinite din loc în loc de stâlpi de zid. Brișca o luă în direcția grupului roșu, apoi, ocolindu-l, se-ndreptă spre livadă, care se zărea așternută pe jos cu un covor de iarbă, și se întoarse spre capătul cel mai din afară al pătratului verde, unde se vedea o poartă mare de zid. Trecu poarta și se aflară pe o alee bătută cu pietriș mărunt, cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
decorativ. Marginea de sus a cuptorului era ticsită cu căni albastre de format mai mare, iar plita însăși slujea de bufet. În sfârșit, lungi culmi roșii atârnau de cele două grinzi laterale ale tavanului. O pânză de in gros era așternută numai într-un capăt al mesei. Pascalopol și Otilia se așezară alături pe o bancă, iar Felix, pe cealaltă dimpotrivă. În loc să aștepte mâncarea, Otilia mușca dintr-un măr mare, găsit pe o tipsie încărcată cu fructe, gustând suplimentar câte un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu concurează pe oamenii mari. Din această cauză, el se umplu de o gelozie aprinsă și hotărî să lămurească cu orice chip situația. Neîndrăznind să înfrunte oral pe Otilia, se decise să-i scrie. Luă o foaie de hârtie și așternu pe ea lămurit aceste cuvinte: "Otilia, nu stau aici decât pentru tine, fiindcă te iubesc. Altfel, aș fi plecat de mult. Te iubesc, tu n-ai văzut asta? Felix" Întâi se gândi să trimită scrisoarea prin poștă, însă putea sosi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]