16,963 matches
-
și din 1962 profesor consultant, a fost decan al Facultății de Filologie (1947-1950, 1956-1957), rector al Universității (1957-1958), director al Institutului de Lingvistică din București (1950-1952, 1958-1969). Membru corespondent (1934), apoi membru activ (1946) al Academiei Române, devine vicepreședinte al forului academic (1957-1966). Doctor honoris causa al Universității „Humboldt” din Berlin, al Universității din Montpellier, al Universității din Iași, al Universității din Roma, a fost de asemenea membru corespondent al Academiei Saxone de Științe, al Academiei Germane de Științe din Berlin, al
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
2002), culese de-a lungul anilor din toate zonele țării, iar Iordan Datcu a elaborat, în ultimul deceniu, remarcabile instrumente de lucru: Dicționarul etnologilor români, (I-III, 1998-2001) și Repere în etnologia românească (2002). În 1959 a început redactarea tratatului academic Istoria literaturii române, sub conducerea lui G. Călinescu ieșind doar primul volum. Pentru G. Călinescu, continuitatea valorilor literaturii noastre a constituit o preocupare constantă. Într-o pagină manuscrisă din iunie 1949, el atrăgea atenția Academiei cum că de la „barca” forului
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Istoria literaturii române, sub conducerea lui G. Călinescu ieșind doar primul volum. Pentru G. Călinescu, continuitatea valorilor literaturii noastre a constituit o preocupare constantă. Într-o pagină manuscrisă din iunie 1949, el atrăgea atenția Academiei cum că de la „barca” forului academic lipsesc „pânze și catarge”, numind pe Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu, Al. A. Philippide, Ionel Teodoreanu, Mihai Codreanu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu, personalități de prim rang care nu erau academicieni sau fuseseră de curând înlăturați
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
și reviste, curente literare, instituțiile din domeniu etc., într-un cuvânt cultura românească de pretutindeni și de totdeauna. Dicționarul, al cărui inițiator și coordonator general este Eugen Simion, președintele Academiei Române, a reprezentat un examen dificil pentru toți cercetătorii din sistemul academic, institutul bucureștean jucând rolul de laborator-pilot al întregii lucrări. O lucrare complexă, de anvergură, asumată încă din anii ’70 de un colectiv condus de Cornelia Ștefănescu, iar în prezent de Michaela Șchiopu, este Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
de vodcă și iubire. Lângă el, o coafeză blondă și goală trece printr-o dramă de conștiință: să rămână cu actorul sau să urmeze sfatul înțelept și gospodăresc al părinților și să se mărite cu un mecanic auto, fără titluri academice, adevărat, dar cu bani buni, casă la curte. Alege mecanicul ( Romanță). Un altul (Vara, în amurg), scârbit de burlăcie, caută o Penelopă de mahala, pe nume Viorica, dar Penelopa se măritase între timp cu domn’ Marcel din Focșani. Lui Ulise
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
rebarbativele” (ca stil) lui critice (cum zicea G. Călinescu), conțin „cele mai fundamentale lucruri”. „Rămâi surprins - își continuă ideea G. Călinescu - să găsești un lucru, evident abia azi, bănuit cu mult înainte.” Preocupările stricte de istorie literară fructifică în prelegerile academice (unele dintre ele litografiate) dintre 1908 și 1934. Concepția lui despre periodizarea istoriei literare e schițată în Epocile literaturii române moderne, din introducerea la monografia despre Vlahuță. O epocă literară, va preciza ulterior criticul (în Cursul de estetică din 1925-1926
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Cannan. New Rochelle, N.Y.: Arlington House, nedatat). (Pentru ediția în limba român), vezi Smith, Adam, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Editura Academiei, București, 1962). Smith, Bruce L. R., si Joseph J. Karlesky (1977). The State of Academic Science, vol. 1. New Rochelle, N.Y.: Change Magazine Press. Smith, M. G. (iulie-septembrie 1956). ,,On segmentary lineage systems”. Journal of the Royal Anthropological Institute of Great Britain and Ireland, vol. 86. (1966). ,,A structural approach to comparative politics”. În
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
înșelat amarnic. Despre ce să scriu? Despre activitatea lui științifică, despre preocupările didactice, despre publicistica sa, despre participările la reuniunile de peste hotare, despre activitatea de restituire a patrimoniului nostru științific și cultural, despre angajamentele de echipă, despre legăturile cu lumea academică de oriunde sau despre felul cum conduce micul său colectiv de istoria culturii și colectivul mai mare al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“? De fapt, ce-aș putea spune eu despre Alexandru Zub, după ce atâția alții, mai talentați sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Quaderni (Milano), New International Journal of Romanian Studies (Amsterdam / București), 22, Viața românească, Convorbiri literare, Timpul, Dacia literară etc., demonstrează preocuparea sa de a cultiva spiritul interși transdisciplinar. Pentru cultivarea acestui spirit s-a străduit să extindă legăturile cu lumea academică de pretutindeni. În acest sens, face parte din Asociația Istoricilor Europeni, Asociația Istoricilor Americani, Comisia Națională de Istoriografie de pe lângă CISH, Societatea Internațională pentru Studiul Timpului (SUA), Societatea de Studii Sud-Est Europene (München), Académie International de Droit Linguistique etc. Alexandru Zub
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o coabitare a românilor cu slavii, în sudul sau nordul Dunării, poate „chiar în ambele părți deodată“12. Invocarea unei istorii comune a românilor cu slavii sud-estici nu a fost însă de natură să provoace prea multă aderență în mediul academic românesc, mai ales în momente politice mai delicate. În martie 1944, de pildă, într-o dezbatere din plenul Academiei, P. P. Panaitescu, care publicase două luni mai devreme studiul „Perioada slavonă“ la români și ruperea de cultura Apusului, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al celor descrise“27. Cu toate acestea, semnificativ pentru reflectarea chestiunii românești - metamorfozată în problemă politică europeană - în opinia publică americană la acea dată este faptul că „The North American Review“ din Boston, prezentând aceeași carte, reproșa pe un ton academic autorului lipsa ori insuficiența unor detalii referitoare la chestiunea centrală a zilei, care era unirea celor două Principate. I se pretindeau informații mai noi pe temele politice curente în zonă, față de cele oferite de Ubicini și, în special, știri sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Odată împământeniți, foștii supuși greci beneficiau de drepturile românilor, element demn de luat în seamă, mai ales că numeroase familii • Vezi Ecaterina Negruți, Grecii în viața economică a Moldovei în secolul XIX, în Leonidas Rados (ed.) Interferențe româno-elene, Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol“, 2003, p. 59-84. • Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boierii moldoveni, text ales și stabilit, glosar și indice de Rodica Rotaru, prefață de Mircea Anghelescu, postfață, note și comentarii de Ștefan S. Gorovei, București, Editura Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Al. Duțu78, în veacul XVIII și la începutul celui următor are loc translatio studii, o modificare a distribuției centrilor culturali europeni, și reculul culturilor din răsărit și sud, în avantajul celor din nordul și apusul Europei. Cu toate acestea, migrația academică spre sud nu a dispărut în secolul XIX și nu reprezintă doar apanajul etnicilor greci din Principate. Filiera este mai ales una ecleziastică, câtă vreme înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe Române, precum mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi, sprijineau pe cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Davideni, Hatna, Gropana, Bălcăuți, Sinăuți de Jos, Slobozia Comarești ș.a., în care, către sfârșitul stăpânirii austriece, majoritatea locuitorilor erau ucraineni. Cele mai multe dintre aceste sate erau așezate de-a lungul frontierei estice a • P. Țugui, Populația Bucovinei între anii 1772-1774, în „Academica“, București, 1992, nr. 4 (16), p. 4. • Ion Popescu, De ce românii din Țara Fagilor sunt tratați în conformitate cu legea lui Murphy: adevărul învinge totdeauna în trei din șapte cazuri, în „Glasul Bucovinei“, 2/1994, p. 16-17. • Ibidem, p. 16. • Ion Nistor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
veacuri dintre popoarele moldovenesc și rus“, istoriografia sovietică moldovenească și-a construit discursul oficial pornind doar de la personalitățile basarabene care s-au remarcat în spațiul rus. Printre acestea se numărau nume din mediul diplomației, al armatei țariste sau din cel academic. Nu de puține ori prezentarea lor era anticipată de informații care trebuiau să reamintească publicului legăturile cu Rusia ale unor iluștri înaintași moldoveni. Dintre aceștia nu au lipsit, aproape niciodată, Nicolae Milescu Spătaru, Dimitrie Cantemir și fiul acestuia, Antioh, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
s-au manifestat și s-au impus în viața politică și culturală a Moldovei, după 1812, sau a României, după 1859. A fost trecută astfel cu vederea prezența deloc neglijabilă a mai multor fruntași basarabeni în viața politică, culturală și academică de la vest de Prut, nume de referință fiind ale lui Constantin Stamati-Ciurea2, Aleco Russo 3, Ștefan Gonata 4, Bogdan • Vezi, pentru detalii, Ion Eremia, Țara Moldovei și Rusia. Relații politice în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, Chișinău
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În 1869 a fost ales membru de onoare al Academiei Române (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 72-73). Petriceicu Hașdeu 5, Gavril Muzicescu 6, Constantin Stere 7, Alexandru Averescu 8 și Arthur Văitoianu 9. Evident, și în perioada interbelică, emigrarea politică, academică și culturală a rămas o constantă a cotidianului din Basarabia. Astfel, această provincie a dat României întregite o pleiadă de personalități culturale și științifice. Ar trebui invocate, aici, contribuțiile solistei de operă Maria Cebotari 10, a compozitorului Ștefan Neaga 11
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de reținut faptul că o parte a elitei basarabene stabilite după 1918 în URSS a fost decimată de represiunile staliniste din anii 1930. Valul represiunilor nu i-a cruțat nici pe deținătorii unor poziții importante în viața politică, economică și academică din RASSM 34. În continuare ne propunem să insistăm, de o manieră sintetică, asupra destinului elitei basarabene după ocuparea Moldovei dintre Prut și Nistru de către URSS, în vara anului 1940. Pentru ideologii de la Kremlin, unul dintre obiectivele imediate în Basarabia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 134. • Jean François Revel, Revirimentul democrației, traducere de Dan C. Mihăilescu, București, Editura Humanitas, 1995, p. 128. • Philippe Ariès, Georges Duby, op. cit., p. 143. Reușise un doctorat la Universitatea din Jena, dar fără vreo urmare notabilă în orizontul excelenței academice. Întrucât prestația lui nu fusese prețuită cum se cuvine, pregătea o ripostă care să îl reabiliteze, în primul rând față de sine. Extremismul filosofiei sale dădea măsura unui autoritarism nativ, lipsit însă de un câmp propice deplinei afirmări. Mecenatul funcționase, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unele funcții importante: ministru de Interne (1868-1870, 1879-1880), ministru de Externe (1876, 1877-1878), ministru plenipotențiar la Paris (1880). Deși acaparat de activitatea politică, a mai avut câteva inițiative culturale însemnate, printre care înființarea Universității din Iași (1860). Membru al Societății Academice Române din 1868, este ales vicepreședinte (1886) și președinte al Academiei Române (1887-1890), de la tribuna căreia va rosti ultimul său mare discurs recapitulativ: Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor (1891). Întreaga activitate a lui K. reprezintă aplicarea, în împrejurări concrete
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
până la pensionare. Profesor invitat la mai multe universități străine (printre care Universitatea din La Plata, Argentina, unde este încununat cu titlul de doctor honoris causa în 1968, și la Universitatea Harvard, 1975-1976), este unul dintre fondatorii, în 1957, ai Societății Academice Române de la Roma și membru al Academiei Internaționale Libere de Știință. Între 1954 și 1961 lucrează ca redactor la revista „Bibliographie linguistique” din Utrecht, Olanda, iar în 1968 este cooptat în colegiul de redacție la „Revue des études roumaines”. Contribuția
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
vostocinoromanskoi epiceskoi pesni din volumul colectiv Folclor. Poetica i tradiția (1982). Lucrarea i-a prilejuit lui Adrian Fochi o cercetare specială a Dinamicii tradiției în cântecul epic popular românesc. În colaborare cu A.P. Dereveanko și A.B. Soktoev, conduce seria academică „Monumente folclorice ale popoarelor din Siberia și Orientul Îndepărtat”, proiectată în șaizeci de volume bilingve, cu suplimente muzicale (până în prezent au apărut paisprezece volume). SCRIERI: Schițe de folclor moldovenesc (în colaborare), Chișinău, 1965; Vostocinoromanskii gheroiceskii epos, Moscova, 1967; Folklor i
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
care, amplificată sub titlul Eminescu și editorii săi (I-II), va apărea în anul 2000. La începutul anilor ’90 a rămas șomer un timp, apoi a intrat ca redactor la „Viața Capitalei”. În 1990 este printre cei care editează revista „Academica”. În prezent este cadru didactic la Universitatea „Hyperion”, colaborează cu articole de critică și istorie literară la „Noua revistă română”, „Literatorul”, „Națiunea”. În ambele cărți dedicate vieții și operei lui Eminescu, G. pornește de la imperativul exhaustivității bibliografice. Acest tip de
GEORGESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
și antropologie a imaginarului, dar și a viziunilor și sistemelor simbolice de tip șamanic, magic, mitologic, misteric, hermetic, gnostic și esoteric. Până În prezent, În colecție au apărut șaisprezece volume. O altă formă de expresie este asigurată de Caietele Echinox, publicație academică desprinsă din aripa mișcării echinoxiste și dedicată publicării de studii În română, franceză, engleză și alte limbi, menite să ne așeze În circuitul schimbului internațional de informații. Într-un ritm de două titluri pe an, Caietele Echinox au publicat, din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
originalitate ale propriilor demersuri. Mai mult, alături de funcția teoretică constructivă, dezbaterile pot fi privite și ca experiențe intelectuale și de comunicare, un fel de focus-grup (sau grup Delphi, În terminologia de specialitate) care depune mărturie pentru o formă de cercetare academică În România Începutului de secol XXI. Între timp, dezbaterile au intrat Într-o a doua serie (sau al doilea „sezon”, cum se spune În cinematografie În legătură cu serialele de televiziune). Prima serie, care se regăsește În cuprinsul acestui volum, este alcătuită
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]