6,618 matches
-
Rezolvarea acestor situații problematice se face prin apelarea la anumite strategii. Au fost identificate câteva situații care antrenează strategii tipice. Aceste situații au fost descrise de U. Șchiopu și E. Verza (p. 199). Abilitățile intelectuale care se dezvoltă în perioada adolescenței sunt puse în evidență de următoarele conduite inteligente: - răspunsuri complexe și nuanțate la lecții; - abilitate sporită de a vedea elemente semnificative și de a înțelege relația dintre cauzele multiple și efectele posibile; - abilități de înțelegere a relației exprimate prin simboluri
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pendulul copilul avea 11 ani. De această dată el a căutat posibile soluții de rezolvare a problemei, dar nu a reușit o abordare sistematică a lor. Nu a menținut constantă un factor, în timp ce-l varia pe celălalt. Ajuns la vârsta adolescenței, copilul și-a dat seama că unul din cei patru factori sau o combinație a lor influențează viteza de legănare a obiectului. Deci, și-a construit singur un pendul asemănător și a testat toate ipotezele posibile, menținând constantă o dimensiune
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
stadiul operațiilor formale. Astfel, într-un experiment realizat pe 265 de subiecți de vârste diferite, care trebuia să rezolve aceeași problemă a pendulului, s-au constatat următoarele rezultate: Din acest tabel rezultă că cei aflați în perioada tinereții sau a adolescenței târzii au rezolvat problema în proporție mai mare. Ei sunt capabili de gândire abstractă, de analiza critică a doctrinelor filosofice și politice și câteodată, de elaborarea unor teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959), sentimentul identității, mai ales acela al personalitate și la afirmarea și integrarea lui profesională și socială. De aceea, în adolescență dezvoltarea psihică cunoaște cea mai amplă dinamică. Personalitatea este, în această etapă de vârstă, „în linii mari constituită (atenție, în linii mari, deci nu în totalitate, nu integral), ea dispunând de toate laturile și relațiile dintre ele, dezvoltate nu oricum
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ceea ce reține în mod deosebit atenția este faptul că adolescenții încep să se manifeste ca persoane responsabile, preocupate, în mare măsură, de nota lor de originalitate și de care doresc să se folosească pentru a spori valoarea integrării lor sociale. Adolescența este perioada când individul pare intens preocupat de cunoașterea cât mai detaliată a propriilor posibilități pentru a se încadra adecvat în viața profesională și socială. Ea constituie vârsta ce se caracterizează prin cristalizarea intereselor profesionale, dobândirea independenței și autonomiei personale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
se încadra adecvat în viața profesională și socială. Ea constituie vârsta ce se caracterizează prin cristalizarea intereselor profesionale, dobândirea independenței și autonomiei personale, afirmarea puternică a valorii proprii. O altă transformare profundă pe care o suferă individul aflat la vârsta adolescenței o reprezintă afirmarea personalității. Întrebarea pe care apare cel mai des este Cine sunt eu? Pentru a răspunde la ea este nevoie de un proces de căutare a identității pentru a descoperi unicitatea fiecărui individ, setul său particular de atitudini
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Cine sunt eu? Pentru a răspunde la ea este nevoie de un proces de căutare a identității pentru a descoperi unicitatea fiecărui individ, setul său particular de atitudini, credințe, abilități. Întrebarea aceasta apare în toate etapele de vârstă, dar la adolescență ea capătă accente mai profunde, datorită schimbărilor care se petrec: corpul capătă proporțiile unui organism adult, într-un timp relativ scurt, capacitatea de gândire abstractă creează pentru prima dată posibilitatea de a de vedea pe sine în termeni de trecut
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
p. 338). Căutarea identității, departe de a fi un „moft” (E. Erikson apud D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 338), este un proces vital, de care depinde sănătatea fizică și psihică a viitorului adult. După părerea lui Erikson, în adolescență individul trebuie să rezolve conflictul dintre identitate și rol. Maturizarea fizică rapidă îi face pe adolescenți să se gândească la rolurile lor în societatea adulților. Dacă în copilărie trebuia să rezolve conflictul dintre hărnicie și inferioritate și să dobândească deprinderi
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
motivației din perspectivă socială, realizarea unor conexiuni de semnificații și scop în dinamica motivației, din care să rezulte poziția valențelor sociale ale atitudinii față de învățătură în raport cu cele individuale. Au fost structurate următoarele categorii de motivații posibile privind învățarea în perioada adolescenței: 1. învățarea ca scop în sine; 2. învățarea orientată către obținerea unor avantaje personale; 3. învățarea pe baza identificării sociale; 4 . învățarea orientată către realizarea prestigiului personal în plan social; 5. învățarea pentru evitarea consecințelor negative; 6. învățarea ca efect
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
activității educative cu adolescenții. Recunoscând complexitatea transformărilor care au loc în această etapă, autorii țin să sublinieze responsabilitatea pe care o au cadrele didactice în munca cu elevii de această vârstă. II.8.1 Adolescenții au nevoie de afectivitate În adolescență, rolul afectivității în procesul general al dezvoltării personalității crește, afectivitatea fiind considerată una din cele ,,șase mari forțe” care determină cursul dezvoltării și reglează comportamentul, celelate cinci fiind: factorii fizici, familia, școala, condiția socială și inteligența. Influența negativă a lipsei
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și resemnat, izolându-se și devenind apoi agresiv și chiar violent, performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea, iar întregul comportament este perturbat. Lipsa de afectivitate, de obicei, nu se manifestă în etapa respectivă, ci creează doar premisele care vor „izbucni ” la adolescență, când întreaga personalitate se reconstruiește. Unii pedagogi explică erorile pe care le săvârșesc unii educatori în activitatea lor și prin lipsa de dragoste care generează incapacitatea de a desfășura activitățile corespunzătoare. Totuși, această incapacitate îi privește în cea mai mare
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
că toate acțiunile, atitudinile sale se au ecou pozitiv sau negativ asupra elevilor, a conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu atât mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai în școală, dar
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de o parte, să-i ajute să exercite aceste responsabilități și autonomia, pe de altă parte și sprijinindu-i tot timpul să depășească dificultățile, mai ales pe cele de ordin moral. Rezumând, putem spune că baza procesului de dezvoltare în adolescență o constituie schimbările permanente pe care le suferă indivizii. Când aceste schimbări, de ordin biologic, psihologic, sociocultural acționează simultan, crește riscul apariției unor probleme de dezvoltare. În această etapă de vârstă deciziile greșite privind școala, examenele, viața sexuală, prieteniile etc.
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
psihologic, sociocultural acționează simultan, crește riscul apariției unor probleme de dezvoltare. În această etapă de vârstă deciziile greșite privind școala, examenele, viața sexuală, prieteniile etc. au mai multe consecințe negative decât au avut anterior. Există studii care au arătat că adolescența nu este o perioadă de „furtună și stres” și nici perioada problemelor de comportament. Bandura, citat de autorii Enciclopediei internaționale a educației (The International Encyclopedia of Education) a observat că majoritatea adolescenților au adoptat atât de mult standardele și valorile
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mșcar prietenii pe care și-i aleg adolescenții nu constituie un motiv de nemulțumire pentru părinți, deoarece se pare că tinerii tind să se împrietenească cu cei care împărtășesc valori similare cu ale lor. Argumentele lui Bandura nu susțin că adolescența este o perioadă total lipsită de probleme, dar acestea nu sunt cu mult mai mari decât problemele specifice oricărei etape de vârstă. Adolescența este o perioadă senzațională; totul pare posibil. Acum se descoperă adevărata dragoste de viață și de muncă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
se împrietenească cu cei care împărtășesc valori similare cu ale lor. Argumentele lui Bandura nu susțin că adolescența este o perioadă total lipsită de probleme, dar acestea nu sunt cu mult mai mari decât problemele specifice oricărei etape de vârstă. Adolescența este o perioadă senzațională; totul pare posibil. Acum se descoperă adevărata dragoste de viață și de muncă, dorința de a participa la viața socială, se face cunoștință cu cele mai interesante personalități ale lumii, de manifestare a autonomiei. Cu toate
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
la o morală autonomă a cărei constituire necesită integrarea reciprocității relațiilor între indivizii recunoscuți prin particularitatea lor proprie, dar egali sub raport formal. În perspectiva unei analize psihodinamice, continuă autorii citați anterior, cucerirea autonomiei este corelată cu construirea identității în timpul adolescenței. O altă definiție vine din sfera filozofiei. În acest caz autonomia este pusă în legătură cu eteronomia, ambii termeni desemnând „situația unei persoane, a unei colectivități umane, a unei discipline științifice care se supune numai normelor emanate de la ele însele, care dispun
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
raport formativ, ci găsirea unor modalități optime de exprimare a autorității și de corelare a ei cu autonomia. Un alt concept vehiculat împreună cu acela de „autonomie" este identitate. Din perspectiva psihologiei dinamice dobândirea autonomiei este corelată cu construirea identității în timpul adolescenței. Din punct de vedere filosofic, identitatea este „proprietatea unui obiect de a fi și de a rămâne cel puțin un anumit timp ceea ce este, calitatea de a-și păstra un anumit timp caracterele fundamentale. Identitatea nu poate fi ruptă de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și conștiința că „eu sunt eu în cercul celorlalți“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 129). Identitatea rezultă în urma diferențierii de ceilalți dovedită prin felul interacțiunii subiect - mediu socio - emoțional. Căutarea identității este un proces îndelungat care începe în perioada adolescenței. Acest proces afectează și este afectat de felul în care arată un adolescent, de felul în care gândește, de interacțiunile care se stabilesc între el și persoanele care-i influențează viața. Întrebarea principalii care desconspiră căutarea identității este „Cine sunt
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sa tehnic-științifică, el are responsabilitatea de a-și exercita autoritatea astfel încât să contribuie la sporirea gradului de autonomie a elevului. Munca sa devine cu atât mai dificilă cu cât elevii înaintează în vârstă. Când aceștia din urmă ajung în perioada adolescenței cadrul didactic are posibilitatea de a-și demonstra măiestria în a-și exercita autoritatea în sensul construirii autonomiei elevilor săi. III.5. Construirea autonomiei elevului - una din responsabilitățile profesorului Clasa școlară nu este doar locul unde, în cadrul unui ritual academic
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
clasa a VI -a aveau cea mai mare nevoie de a primi ajutorul profesorului, dar și cea mai accentuată reținere de a-l solicita. Această ambivalență a elevilor (au nevoie de ajutor, dar nu îndrăznesc să spună) se acutizează la adolescență, când devin preocupați de felul cum sunt percepuți de colegi, dar și de beneficiile și costurile de a solicita ajutor). În cazul în care profesorul dezvoltă expectanțe pozitive, elevul manifestă un grad înalt al autonomiei. Nu se poate trece cu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
autoritatea profesorului. Dimpotrivă, nimeni nu poate ajunge autonom dacă anterior nu a respectat regulile unei autorități. Autonomia nu înseamnă lipsa regulilor, ci construirea unui univers propriu în interiorul regulilor deja existente. Nevoia de autonomie este conștientizată și se manifestă în perioada adolescenței. Rezultatele cercetării au arătat însă, că autonomia nu se construiește în această perioadă. Începuturile ei sunt undeva în timpul școlii generale, deoarece nu există diferențe semnificative între gradul de autonomie al elevilor din clasa a XII- a și cei din clasele
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
preciza: Există, într-adevăr, în om patru umori care imită diversele elemente; ele sporesc în perioade diferite, domnesc asupra unor vârste diferite. Sângele imită aerul, sporește în timpul primăverii, domnește în copilărie. Bila [galbenă] imită focul, sporește în timpul verii, domnește în adolescență. Melancolia [sau bila neagră] imită pământul, sporește în timpul toamnei, domnește la maturitate. Flegma imită apa, sporește în timpul iernii, domnește la bătrânețe. Când nu depășesc în nici un sens justa măsură, omul este în plină vigoare"119. Finalitatea acestui mod de a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
social, ideologic și cultural frecventat. Plasat într-o „baie culturală”, înconjurat de stimuli socio-culturali specifici, individul descoperă chei cu ajutorul cărora va descifra de acum încolo mesajele culturale și ideologice întâlnite. Contează și unele amănunte biografice: de exemplu, faptul că în adolescență și tinerețe, dar chiar și mai târziu, cineva a frecventat un cerc, un grup, un mediu cultural și ideologic de o anumita nuanță îl marchează pentru tot restul vieții. Rezultă, din cele spuse până aici că, prin caracteristicile sale, contextul
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]