11,054 matches
-
ulterioară a negocierilor. Principalele aspecte evidențiate în Rapoartele de țară ale Comisiei Europene (2002-2004) Raport de țară 2002 (extras) De la Opinia din 1997 a Comisiei, "România a continuat alinierea legislativă într-un ritm ferm și a reușit să parcurgă o agenda legislativă importantă în ultimii patru ani. Structurile de implementare erau înființate, dar capacitatea administrativă era limitată și gradul de cooperare dintre diferiții actori implicați în protecția consumatorilor trebuia să fie îmbunătățit. România trebuia să-și concretizeze eforturile viitoare pe finalizarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
destinate consumatorilor și pe mai multe resurse destinate testării în laboratoare. Organizațiile consumatorilor trebuie să fie implicate mai activ." Raport de țară 2004 (extras) "România a continuat să urmeze alinierea legislativă cu pași constanți și a reușit să realizeze o agendă legislativă extensivă. Structurile de implementare sunt realizate și capacitatea administrativă se îmbunătățește constant. Pentru încheierea pregătirilor pentru aderare, eforturile României trebuie să se concentreze acum pe finalizarea alinierii legislative în domeniul măsurilor nelegate de securitatea produselor și trebuia acordată atenție
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de produse și tehnologii cu dublă utilizare (conform Regulamentului Consiliului nr. 1334/2000) fusese aprobat de Guvern, a fost avizat favorabil de Comisia de mediere a celor două Camere ale Parlamentului, în 10 septembrie 2003, urmând a fi introdus pe agenda viitoarei reuniuni a plenului celor două Camere. Pentru întărirea controlului și respectarea legii privind transferurile de produse strategice, ANCESIAC colabora, pe bază de protocoale, cu DGV și Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, iar cu Diviziunea de Investigații Economice Strategice
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
iulie 2002 Cipru mai 1999 semestrul I 2000 Republica Cehă martie 1999 semestrul I 1999 Estonia mai 1999 martie 2002 Ungaria mai 1999 semestrul I 2001 Un aranjament tranzitoriu: - Importul de aluminiu, nealiat (CN Code 7601 10 00), cu o agendă progresivă de implementare, implicând descreșterea contingentelor la import și o taxă ad-valorem crescătoare. Letonia martie 2001 semestrul II 2001 Lituania martie 2001 semestrul II 2001 Malta mai 2001 semestrul II 2002 Un aranjament tranzitoriu de 5 ani la importul de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
animal fin țesălat (CN Code 5112 11 10), denim (CN Code 5209 42 00), țesături textile din fire toarse din filament artificial (CN Code 5408 22 10) și alte accesorii textile gata fabricate (CN Code 6217 10 00), cu o agendă progresivă de implementare, implicând descreșterea contingentelor la import și o taxă ad-valorem crescătoare. Polonia mai 1999 semestrul I 2001 Slovacia octombrie 2000 semestrul I 2001 Slovenia mai 1999 semestrul II 2001 Capitolul 26 RELAȚII EXTERNE Istoric Negocierile au fost deschise
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Investițiilor Străine cu Canada, Tratatului de Prietenie, Comerț și Navigație cu Japonia, și a altor acorduri. România trebuia, de asemenea, să completeze analiza sa privind conformitatea acordurilor sale bilaterale cu obligațiile de membru al UE și trebuia să stabilească o agendă de implementare pentru aducerea lor în conformitate cu acquis-ul; ==> Eforturi suplimentare erau necesare pentru alinierea cu acquis-ul a creditelor de export pe termen mediu și lung; ==> În locul reorganizărilor aproape anuale, o perioadă de stabilitate instituțională pentru Departamentul de Comerț Exterior ar trebui
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Consiliul UE, hotărând în unanimitate, declară deschiderea negocierilor de aderare. Negocierile se finalizează prin semnarea unui tratat de aderare la UE între Statele Membre și statul aplicant. Aderarea propriu-zisă are loc după ratificarea tratatului de aderare de către toate părțile semnatare. Agenda 2000 = document strategic, adoptat de Comisia Europeană (15 iulie 1997), care prezintă proiectul european la orizontul 2000. El definește o reformă a politicilor UE, în perspectiva extinderii spre Europa Centrală și de Est. ,,Agenda 2000'' cuprinde trei părți: (a) funcționarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de aderare de către toate părțile semnatare. Agenda 2000 = document strategic, adoptat de Comisia Europeană (15 iulie 1997), care prezintă proiectul european la orizontul 2000. El definește o reformă a politicilor UE, în perspectiva extinderii spre Europa Centrală și de Est. ,,Agenda 2000'' cuprinde trei părți: (a) funcționarea internă a UE (politica agricolă comună, politica de coeziune economică și socială), (b) strategia consolidată de preaderare, (c) studiu de impact privind efectele extinderii asupra politicilor UE. Aria Economică Europeană(AEE) = o formă de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Warsaw, 2000, p. 8 31 Alan Mayhew, op.cit., p. 15 32 Ibidem 33 András Inotai , loc.cit., p. 17 34 Lykke Friis, Anna Jarosz-Friis, op.cit., p. 12 35 Ibidem, p. 14 36 Frank Bollen et al., EU Structural Funds beyond Agenda 2000, European Institute of Public Administration, Maastricht, 2000 (Chapter 7) 37 Liviu Mureșan, Intrarea Europei în România, Fundația EURISC, București, 2001, p. 64 38 Hildegard Puwak, Managementul extinderii europene, Ed. Expert, București, 2004, p. 59 39 Vezi tabelul comparativ pe
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pp. 52-54 40 Commission of the European Communities, Composite Paper Reports on progress towards accession by each of the candidate countries 1998, COM(1998) 712 final, 4.11.1998, p. 28 41 European Parliament, Briefing No. 36 (16 Decembrie 1999), Agenda 2000 and the Accession Process to the European Union, Luxembourg, 1999, p. 14 42 Jimmy Oliver Milanese, Europeanization in Central Eastern European Democratic Transition: a Multi-level Explanation Approach, Paper presented for YEN Research Meeting, Nov. 2-3, 2001, Siena (Italia), p.
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
permit gestionarea diversității bio-culturale (European Resolution on Environmental Education: www.unece.org). 1991 - IUCN (World Conservation Union): a fost adoptat documentul Grija pentru Pământ: o strategie pentru viață durabilă. 1992 - Conferința Națiunilor Unite asupra mediului și dezvoltării, Rio de Janeiro, Agenda 21. 1997 - Montreal Colocviu Intenațional: redefinirea raportului dintre EE și formarea în domeniul mediului prin formularea scopului EE în învățământul general și în învățământul superior (Montreal Declaration of Environmental Education 1997: http:// ec.gc.ca/education/). 2003 - Fundația Europeană de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
că educația ecologică are un câmp de acțiune larg, realizând conexiuni cu alte câmpuri educaționale; toate aceste câmpuri educaționale tind să fie convergente către educația pentru dezvoltare durabilă. Conceptul educație pentru dezvoltarea durabilă (EDD) s-a definit prima dată în Agenda 21, cap. 36 Promovarea educației, sensibilizarea publicului și a instruirii (Toth M., 2009). Educația pentru dezvoltarea durabilă este „un concept dinamic care exprimă o nouă viziune a educației ce tinde să permită oamenilor de toate vârstele să-și asume responsabilitatea
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
a căutat să se facă din ruperea relațiilor diplomatice o sancțiune aplicată în mod automat, actului de recunoaștere a R.D.G., atunci când această recunoaștere emana de la state care recunoscuseră deja R.F.G. Statutul Berlinului de Vest a constituit un punct dur pe agenda discuțiilor privind relațiile diplomatice; în vreme ce R.F.G. îl considera o componentă a ei, R.D.G. susținea că este un teritoriu independent, cu administrație proprie și sub controlul Comandamentului Aliat. Berlinului de Vest i se stabilise un statut aparte față de restul teritoriului german
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Această stare de fapt s-a perpetuat până în anul 1988. Spre toamna anului 1987, după circa un an de activitate la Paris, șeful misiunii, Petre Gigea, a plecat în concediu în țară. Ocazia era potrivită și pentru a repune pe agendă unele probleme sau urgenta rezolvarea altora. În această perspectivă, s-a pregătit și i s-a predat o listă cu asemenea probleme, printre care a fost inclusă și cea a deschiderii Bibliotecii române de la Paris proiect care trena de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cum să se integreze în spațiul instituțiilor și valorilor euroatlantice și de aceea nu i-ar trebui o democrație de tip european, apreciază unii experți români și ruși. Resursele strategice (hidrocarburile) sunt folosite acum de Rusia ca pârghii pentru promovarea agendei geopolitice naționale, iar "strategia neoimperială" se bazează pe o "democrație controlată" de stat și pe economia de piață. Rusia a înlocuit, totodată, amenințarea nucleara cu șantajul energetic, iar cortina de fier, cu una de oleo și gazoducte, apropriindu-și și rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
convorbiri cu oficialități americane, se va constitui ca un precedent care va favoriza extinderea dialogului româno-chinez la ampla problematică a lumii. De pe acum liderii români și chinezi se vor simți tentați să se consulte frecvent în definitivarea pozițiilor lor față de agenda internațională. O dovadă în acest sens o oferă oprirea la Beijing în mai 1966 a delegației române, condusă de Emil Bodnăraș, ce se întorcea în patrie venind de la Hanoi. Convorbirile îmbrățișează problematica vastă a relațiilor fiecăreia din cele două țări
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și sursele diplomatice, cu prestigiul acumulat și susținut după Declarația din aprilie 1964. Vizitele în străinătate și primirile la București ale președintelui României contribuiau nemijlocit la susținerea poziției țării noastre în politica externă, iar subiectele din Orientul Mijlociu erau mereu pe agenda convorbirilor șefului statului și a ministrului de externe cu alți lideri de state sau cu personalități proeminente ale lumii din toate domeniile. A fost perioada când diplomația românească era foarte activă, fiind apreciată și consultată mai ales de lumea a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
zonă și excluderea din regiune a actorilor occidentali importanți. 4. Aspecte ale geopoliticii resurselor energetice Politica unui stat în acest domeniu este determinată, în primul rînd, de amplasarea sa geografică. Problema energiei continuă să dețină un loc de frunte în agenda globală a economiei mondiale. În timp ce rezervele prezintă o perspectivă extrem de limitată (unii autori vorbesc despre epuizarea principalelor hidrocarburi într-o perioadă foarte scurtă), cererea de țiței și gaze naturale crește mereu, mai ales pe seama boom-ului economic chinez și indian
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în Mexic, Venezuela. În privința rezervelor de hidrocarburi, trebuie arătat că, dintre statele membre ale grupului G8, Rusia este cel mai important furnizor de țiței și gaze naturale. De altfel, nu întâmplător, la reuniunea G8 din ianuarie 2007, principala temă de pe agenda discuțiilor a fost tocmai securitatea energetică. Rusia extrage zilnic 9,3 milioane barili de petrol și 1,6 miliarde metri cubi de gaze naturale. Statele Unite, celălalt mare producător din G8, extrag zilnic aproximativ 5,4 milioane barili de petrol și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și Paraguay; președintele Emil Constantinescu vizitează, în iulie 2000, Mexic și Brazilia, la acestea adăugându-se numeroase vizite parlamentare și ministeriale. În ultimii ani, contactele de nivel în și din zona Americii Latine și Caraibelor au devenit sporadice, fiind prioritare agendele vizitelor în spațiul statelor NATO și UE. Ca atare, ultima deplasare a unui șef de stat român a fost cea a lui Ion Iliescu în 2003, în Panama, având ca motivație principală nu relațiile bilaterale, ci participarea la festivitățile prilejuite
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prezinte rapoarte anuale și de câte ori era necesar Adunării generale a ONU; Comitetul stabilea o ordine de zi largă, care îi preciza mandatul, ca organism de negocieri. În baza acesteia, la fiecare început de an, urma să se adopte însă o agendă anuală, ținând seama de recomandările făcute de Adunarea generală a ONU. Era vorba de un nou Comitet. Înlăturarea modelului bipolar avea o importanță cardinală pentru eficiența negocierilor, atât din punct de vedere principial, cât și practic. În același timp, toți
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
aveam de prezidat și o ședință plenară a Adunării generale și urma să fac parte din cercul mai îngust (Biroul) al celor ce organizau lucrările, bine puse la punct, de altfel, de mecanismul Secretariatului. Nu vedeam însă obstacole la orizont, agenda fiind mai degrabă de rutină. După ce își anunță numele și profesiunea și după ce explică ce căuta la locul dramei, martorul e invitat să treacă la subiect. Când și-a dat seama de criză? Aș putea spune că nori pe cer
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
un regim neprietenos în Caraibe, la 30 de mile de țărmul american. Șicanele continuau, actele de sabotaj se perpetuau, o nouă lovitură era în pregătire. Cuba se vedea amenințată, își lua măsuri de apărare și formula plângeri ca cele de pe agenda Consiliului de Securitate. Cu o lună în urmă, reprezentantul României în Consiliul de Securitate, Mihail Hașeganu, a apărat Cuba în cadrul Consiliului și a denunțat intențiile agresive ale SUA față de ea; presa română avea același ton, relatând pe larg solidaritatea lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Americane, care respingea comunismul pe continent (1954), se îndepărtau de Cuba pe măsura apropierii lui Castro de pozițiile prosovietice și de concepțiile economico-sociale ale URSS. N-ar fi trebuit să fim deci complet surprinși de criza cubaneză. Numai că pe agenda internațională mai figurau și alte litigii care ascundeau conflicte potențiale. Criza Berlinului era nerezolvată. Iar Hrușciov, alarmat de scurgerea de persoane către Vest și de influența enclavei Berlinului occidental de pe solul RDG, angajat în căutarea unei noi reglementări a statutului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
grave a mutat sediul reuniunilor din salonul elegant și tapisat, într-o sală mică la etaj, complet albă, care avea pereți speciali antifonici. Ne înghesuiam în jurul unei singure mese, și unii din colaboratorii noștri rămâneau și în picioare. Ca întotdeauna, agenda consta în expunerea prietenului mare asupra situației, urmată de eventuale întrebări sau scurte declarații de solidaritate, de unde nu lipsea ambasadorul bulgar Tarabanov, la acea dată prim-adjunct al ministrului de externe. În timpul sesiunii asistau și miniștrii veterani, ca Vaclav David
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]