11,041 matches
-
critica violenței reprezintă un necesar exercițiu teoretic ce trebuie să prefațeze orice proiect umanist care Își propune identificarea unui posibil model cultural al educației pentru toleranță. Nu ne-am născut toleranți. Dimpotrivă, Întreaga noastră istorie demonstrează că suntem o specie agresivă. Desigur, agresivitatea nu este Încă violență, dar În mod cert reprezintă o tendință către violență. Problema centrală pe care ne-o punem În acest studiu este de a ști În ce măsură tendința către violență este Înscrisă În propriul nostru cod genetic
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Întreaga noastră istorie, trecută și prezentă. Afirmația de mai sus nu este de natură să ne insufle speranța În sensul că ceva se va schimba În viitorul omenirii. Mai degrabă va trebui să acceptăm că totul demonstrează că, dacă tendințele agresive sunt o parte integrantă a naturii umane, totuși ele nu se actualizează și, mai ales, nu se manifestă violent decât În circumstanțe sociale și istorice determinate: „Violența naște din om și din lumea omului, În acest spațiu care Îi reunește
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
sau/și psihice a unor persoane de către altele, mai ales În condițiile unei lipse de atașament față de un sistem de valori, unei lipse de morală, unui „primitivism” al manifestărilor emotiv- impulsive. Ca atare, amplificarea preocupărilor comunităților umane pentru potențarea energiilor agresive a indivizilor spre acțiuni sociale constructive, prin educație și conștientizare a nevoii de cultură morală, poate constitui o soluție viabilă a stăpânirii violenței. Competițiile sociale - În desăvârșirea profesională, cultural - artistică sau științifică - și, mai ales, competițiile sportive pot canaliza rivalitățile
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
credința Îndeamnă la promovarea războiului sfânt pentru a impune voința lui Dumnezeu pe pământ și chiar Dumnezeu Însuși se manifestă violent când trebuie să sancționeze păcatele omenirii - ne fac cunoscut marile religii. Între Freud, care susținea că suntem o specie agresivă - violența fiind expresia extremă a agresivității - și René Girard, ce o consideră exclusiv produsul istoriei, al culturii și al educației, se Înscriu și interpretări mai nuanțate sau, dimpotrivă, mai tranșante care concluzionează Însă identic: violența reprezintă una din marile probleme
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
civilizație”, omul a făcut să se atenueze, chiar să dispară, anumite moduri de viață, dar nicidecum violența, căci ea nu se diminuează În fața dezvoltării cunoașterii sau a puterilor pe care ni le oferă tehnica. Ar părea că individul, cu tendințe agresive Înnăscute, nu-și manifestă această agresivitate prin violență decât În situațiile externe impuse de evenimente istorice și morale: „Astfel, agresivitatea a fi În funcție de istoria individului și, deoarece frustrările vin din represiunea socială (ar fi În funcțieă de Întreaga societate.” Mai
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de la activitatea sexuală sau de a dobândi hrană până la protejarea față de excesele celorlalți sau promovarea În ierarhia socială. În fapt, nu este atât un instinct cât mai ales un mijloc indispensabil de satisfacere a oricărui instinct: „Instinctul Însuși este agresiv pentru că orice tensiune presupune o satisfacție 81” iar dacă individului i se refuză satisfacția, nevoia de a o obține nu Înseamnă că nu rămâne; mai mult, ea devine obsesivă, născând impulsul de a o dobândi prin orice mijloace. Astfel
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
stăpâni puterile pe care el Însuși le-a declanșat (ceea ce duce la creșterea izolării, a nesiguranței și a Îndoieliiă aă. Cunoașterea reciprocă personală, ieșirea din anonimat, a trăi cu și pentru Celălalt. Se știe că anonimatul favorizează declanșarea unui comportament agresiv și, adesea, iresponsabil (oferta mare de cunoscuți diminuează solidaritatea legăturilor individualeă. Nevoia de a evita singurătatea morală, de a fi legat de lumea exterioară este una esențială. Poți fi, pe de o parte, izolat, dar legat de valori care-ți
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de care își bat joc toți. George Bailey și îngerul său păzitor sunt dați afară. Pe strada principală un panou luminos indică numele orașului, acum Pottersville. Pe dreapta și pe stînga numai baruri și localuri de noapte răufamate. Oamenii lîncezesc, agresivi. Casa unde s-a născut e un hotel; proprietara, maică-sa, pare să-și fi pierdut omenia. Clădirea unde locuia cu soția și cu copiii e o ruină abandonată. Își regăsește soția, o femeie fără vlagă, care nu-l recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
acceptă cu totul ideea de societate "aneconomică" pe care o propunem. El vorbește de "societate anti-economică", de "societate de refuz al economiei", de "societate împotriva economiei". Surpiza și neîncrederea pe care le suscită ideea de lume "aneconomică", reacțiile ironice și agresive pe care le provoacă vorbesc despre forța pe care o deține acest imposibil al omului modern. Să rezumăm. Există lumi acefale și "aneconomice". Absența șefilor (a raportului conducător/ condus) și absența "realității econo-mice" sunt indisociabile. Aceste lumi au fost primele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
concentratele fac posibil un tratament preventiv: produsul poate fi injectat imediat ce apar semnele premergătoare unei hemoragii. Pentru hemofili, în special, sistemul concentratelor reprezintă un progres. Întreprinderile care comercializează inovația tehnologică fac presiuni foarte mari în întreaga lume. Prin subtile și agresive tehnici de marketing, oferta creeză și stimulează cererea: Nimic mai bun decît să-l faci pe consumatorul potențial să simtă nevoia. În consecință, întreprinderile sponsorizează vacanțe iarna la munte și competiții sportive în care concentratele își dovedesc din plin eficacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
one desire too much of a good thing?”, Journal of Personality and Social Psychology, vol. 79, nr. 6, pp. 995-1006. Schwartz, B. (2004), The Paradox of Choice: Why More is Less, Ecco/Harper&Collins. 5. De ce copilul dumneavoastră a devenit agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței Conform numeroaselor studii consacrate efectelor televiziunii asupra comportamentelor violente, între 5 și 10% dintre violențele comise în fiecare an ar fi cauzate de imaginile violente văzute la televizor. Cantitatea mare de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arătat că după ce a văzut filme violente, o persoană are o tendință mai pronunțată de a atribui intenții negative celuilalt. De exemplu, la un ghișeu din administrație. Acest tip de imagine mentală ar crește riscul de apariție a unor comportamente agresive spontane în cazul acestei persoane. Acest experiment subliniază fenomenul „incitării la violență”, ceea ce înseamnă că emisiunile sau filmele violente dau naștere la gânduri a căror tematică este violența. Odată ce apar aceste gânduri, nu rămâne decât trecerea la fapte, lucru demonstrat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
despre ceea ce vede: „Acest comportament este corect și dezirabil?”; „Eroul are un motiv pentru a-l face să sufere pe dușmanul său?”. Toate aceste cer, evident, o implicare din partea părinților. Astfel s-ar evita multe neplăceri determinate de un comportament agresiv al copilului. Pentru mai multe informații Bushman, B.J., Geen, R.G. (1990), „Role of cognitive-emotional mediators and individual differences in the effect of media violence on aggression”, Journal of Pers. Soc. Psychol., 58(1), pp. 156-163. Eron, L.D., Huseman, L.R., Lefkowitz
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Astfel, animatorul preferat al francezilor se folosește de aspectul său aparent inocent pentru a face uneori glume caustice despre celebrități care lasă o impresie dulce-amară și ne face să râdem de situațiile care ar putea fi percepute ca neplăcute sau agresive, dacă ar fi fost provocate de un bărbat cu maxilarul proeminent și sprâncene groase. Concluzie În general, indivizii cu față ca de copil beneficiază de anumite prejudecăți de nevinovăție, de amabilitate și de onestitate. Mecanismul acesta inconștient se explică printr-
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Academy”, propun orchestrații „din artileria grea” pentru a răspunde acestei nevoi. Dar ele întrețin astfel fenomenul. Cum s-a ajuns în această situație în care tinerii consumatori de muzică au urechile bombardate și afectate de dispozitive emițătoare de muzică din ce în ce mai agresive? Fizicianul și informaticianul Suhas Sreedhar consideră că evoluția este de ordin tehnic: când CD-ul și-a făcut apariția și a înlocuit discul de vinil, natura informațiilor sonore înregistrate pe disc s-a schimbat și a supus urechea unei supra
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un rang mai înalt de dominare în grup. Pigmentația roșie este cauzată aparent de puternice concentrații de testosteron, hormonul agresivității. Când vedem un adversar roșu, creierul deduce că acesta are un nivel crescut de testosteron și, în consecință, este foarte agresiv. Logic, suntem intimidați și ne pierdem o parte din atuuri. La om, fenomenul este amplificat de faptul că asociem roșul cu furia. De exemplu, un experiment realizat de psihologul japonez T. Ariyoshi și echipa sa a arătat că voluntarii recunosc
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
orice caz, provoacă o oarecare enervare venită din dificultatea de a urmări discursul, chiar o oboseală mentală. Exemplele nu lipsesc. Unul dintre ele este prezentatorul Marc-Olivier Fogiel, modelul prezentatorului „care întrerupe” și care se distinge printr-un discurs tranșant și agresiv. Emisiunea „Piques et Polémiques” a lui Paul Wermus nu era altceva decât o „întrerupere a cuvântului” organizată, în care nu se putea auzi o frază întreagă în toată emisiunea. În general, pe canalele TV din întreaga lume, întreruperea discursului este
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
energie și la fiecare întrerupere a cuvântului, procesul este întrerupt și totul trebuie luat de la capăt, cu un alt început de frază și o nouă anticipare. E dificil de suportat asta prea mult timp. Concluzie Întreruperea discursului este un gest agresiv din mai multe motive: privează interlocutorul de principalul lui mijloc de existență - posibilitatea de a-și exprima ideile. La fel de bine asta poate să apară ca fiind un semn al lipsei de respect pentru ascultători, al căror creier se proiectează automat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
J. Willis și A. Todorov au solicitat voluntarilor să indice, pe o scară de la 1 (deloc) la 9 (foarte mult) în ce măsură persoană arătată li se părea: 1. atrăgătoare, 2. amabilă, 3. competentă, 4. cinstită și demnă de încredere și 5. agresivă. Psihologii au constatat că părerea formată despre diverse aspecte după o zecime de secundă era aceeași și dacă voluntarii priveau chipul cât doreau ei; părerea rămânea neschimbată chiar dacă priveau fotografia minute în șir. Rămâneau fideli primei impresii. Experimentul a arătat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
urmat panta declinului sever (spre exemplu, în 2008 indicele bursier S&P 500 a pierdut peste 40% din valoarea sa!), același lucru s-a petrecut și cu piața imobiliară încă din 2007. Prețul locuințelor s-a corectat în scădere extrem de agresiv, rata de default asociată creditelor ipotecare (datorii care nu mai sînt recuperate de către bănci) a crescut exponențial, instituțiile financiare ajungînd să dețină active (imobiliare) care valorau mult mai puțin decît în scripte. După ce se constatase că prețul locuințelor este supraevaluat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
victoria cvasitotală asupra comunismului, am rămas, cum spunea Pascal Bruckner, orfani de o antiteză care aducea multe servicii lumii în care trăim. Mai mult, unii au început să vadă în el realizarea utopiei orwelliene din 1984. Între timp, au devenit agresive alte forme de totalitarism, astfel încît antiteza este asigurată. Capitalismul are în continuare ce macera, are șansa de a nu rămîne singur și a-și expune astfel, prea vizibil, fața întunecată. Capitalismul este un sistem economic și social ale cărui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
al devaluării practicate inițial. Devaluări în cascadă de acest tip au putut fi observate în anii 1930 cînd, în absența cooperării internaționale, anumite țări erau tentate să mențină propria parte din piața mondială în criză cu ajutorul unei politici comerciale externe agresive. Experiența a demonstrat că un război al devaluărilor nu poate decît să frîneze activitatea mondială. El conduce la o creștere a protecționismului, iar dacă toată lumea va căuta, în același timp, să importe mai puțin, aceasta va reduce cererea mondială și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
evaluarea de bază anterior inițierii terapiei diuretice, precum și pentru controlul acestui tratament. Dozarea glicemiei reprezintă o investigație de bază în evaluarea HTA, deoarece diabetul zaharat este cunoscut drept un factor de risc major și care implică un control mult mai agresiv al valorilor TA. Dacă glicemia à jeun are valori superioare 5,6 mmol/l (100 mg/dl), se recomandă efectuarea unui test de toleranță la glucoză. Valori repetate ale glicemiei à jeun mai mari de 7 mmol/l (126 mg
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]