18,056 matches
-
și 3 : (0,0)a prude nu citește cartea și lewd nu citește cartea. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile. [e.2.1.1b*]: Cazul alegerii cantității de muncă. Mulțimea indivizilor, în care 1m și 2m ierarhizează alternativele din este angajat part-time și 2m nu este angajat; este angajat full-time și 2m este angajat part-time; nu este angajat și 2m este angajat part-time și 1m este angajat part-time și 2m este angajat full-time. Prin U, următoarele ordini individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
angajat part-time și 1m este angajat part-time și 2m este angajat full-time. Prin U, următoarele ordini individuale sunt admise ceea ce înseamnă că aciclicitatea este violată, așadar avem. [e.2.1.1c*]: Cazul prude vs. lewd (extins).p și l ierarhizează alternativele din prude citește cartea și lewd o citește, 2 - prude citește cartea și lewd nu o citește, - prude nu citește cartea și lewd o citește, și prude nu citește cartea și lewd nu citește cartea. Prin U, următoarele profile de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Gibbard - imposibilitatea libertarienilor compatibili [d.2.2.1*]: Condiția domeniului nerestricționat (U) o funcție de bunăstare socială are un domeniu nerestricționat dacă include toate profilele de preferință individuală. [d.2.2.2*]: Libertarianism minimal *( )L . Există cel puțin o pereche de alternative distincte (x,y) asupra căreia, cel puțin doi indivizi din societate sunt decisivi în alegerea socială: dacă i preferă pe x lui y, atunci societatea va prefera pe x lui y, și dacă i preferă pe y lui x, atunci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția libert arianismului minimal, când numărul indivizilor este mai mare decât 1, și domeniul este nerestricționat. Demonstrație [t.2.2.1*]. Presupunem existența a doi indivizi, i, j, și a patru stări alternative (mutual exclusive) ale lumii, și descompunem fiecare alternativă în x variante , e.g. za este egală cu două aspecte ale sale, i.e. . De aici mai facem patru presupuneri: p1: este o j-variantă <footnote Adică, fixând ipostaza i în ambele alternative, ipostaza j variază. Spre exemplu, dacă a2: i citește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
stări alternative (mutual exclusive) ale lumii, și descompunem fiecare alternativă în x variante , e.g. za este egală cu două aspecte ale sale, i.e. . De aici mai facem patru presupuneri: p1: este o j-variantă <footnote Adică, fixând ipostaza i în ambele alternative, ipostaza j variază. Spre exemplu, dacă a2: i citește și j ascultă muzică și a1: i citește și j citește, (a1, a2) sunt x-variante deoarece variază cu privire la comportamentul unui singur individ. Fiind vorba, în acest caz, despre comportamentul lui j
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a lui 4a , adică (sau că 4a este o i-variantă a lui 2a ); aspectul lui i este variabil, iar al lui j este fix. Din p1, p2, p3, p4 avem d1. Luăm ca date următoarele ierarhizări ale celor patru alternative: Oi : 3 1 2 4i ia Pa a Pa∧ și Oj : 1 2 4 3j ja P a a P a∧ . Din s1, s2, s3, s4 fiecare alternativă este dominată de o alta, așadar și condiția libertariană minimală este contradictorie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
p3, p4 avem d1. Luăm ca date următoarele ierarhizări ale celor patru alternative: Oi : 3 1 2 4i ia Pa a Pa∧ și Oj : 1 2 4 3j ja P a a P a∧ . Din s1, s2, s3, s4 fiecare alternativă este dominată de o alta, așadar și condiția libertariană minimală este contradictorie<footnote Informația este necesară și suficientă pentru a demonstra teorema. Nu avem nevoie de completitudine sau tranzitivitate individuală (sau aciclicitate individuală) pe mulțimea tuturor alternativelor. A se nota
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
s3, s4 fiecare alternativă este dominată de o alta, așadar și condiția libertariană minimală este contradictorie<footnote Informația este necesară și suficientă pentru a demonstra teorema. Nu avem nevoie de completitudine sau tranzitivitate individuală (sau aciclicitate individuală) pe mulțimea tuturor alternativelor. A se nota însă că este vorba despre o inconsistență doar în prezența domeniului nerestricționat. footnote>. [e.2.2.1a*]: Cazul conformist vs. nonconformist. Fie o mulțime a indivizilor, în care ncf și cf (nonconformistul și conformistul) ierarhizează alternativele din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tuturor alternativelor. A se nota însă că este vorba despre o inconsistență doar în prezența domeniului nerestricționat. footnote>. [e.2.2.1a*]: Cazul conformist vs. nonconformist. Fie o mulțime a indivizilor, în care ncf și cf (nonconformistul și conformistul) ierarhizează alternativele din, unde 1 : (0,0)a - ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în galben; își vopsește pereții în galben și cf își vopsește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că singura informație relevantă din aceste profile este cea despre perechile aflate în decisivitatea libertariană. footnote>. [e.2.2.1b*]: Cazul Zubeida vs. Rehana. Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care reh și zub , (Rehana și Zubeida) ierarhizează alternativele din | # 4A A = , unde 1 : (0,0)a - Rehana poartă o rochie roșie și Zubeida poartă o rochie roșie; 2 : (0,1)a - Rehana poartă o rochie roșie și Zubeida poartă o rochie verde 3 : (1,0)a - Rehana poartă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0)a - Rehana poartă o rochie verde și Zubeida poartă o rochie roșie; și 4 : (1,1)a - Rehana poartă o rochie verde și Zubeida poartă o rochie verde. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile, adică fiecare alternativă este dominată de o alta, deci mulțimea de alegere a relației de preferință pe mulțimea alternativelor este vidă. Partea a II-a Soluții ale teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1)a - Rehana poartă o rochie verde și Zubeida poartă o rochie verde. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile, adică fiecare alternativă este dominată de o alta, deci mulțimea de alegere a relației de preferință pe mulțimea alternativelor este vidă. Partea a II-a Soluții ale teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal [...] va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
inacceptabilă. De aceea, Sen propune o restricție a criteriului Pareto folosind ideea „indivizilor care respectă drepturi”, categorie prin care se are în vedere următoarea idee: un individ respectă drepturile celorlalți atunci când dorește ca: 1) preferințele sale pe perechea(ile) de alternative pe care el este decisiv, și cele pe perechea(ile) de alternative pe care nu este nimeni decisiv<footnote De-a lungul lucrării, voi discuta despre drepturile individuale ca despre „decisivități ale indivizilor” și despre alternativele asupra cărora aceștia au
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indivizilor care respectă drepturi”, categorie prin care se are în vedere următoarea idee: un individ respectă drepturile celorlalți atunci când dorește ca: 1) preferințele sale pe perechea(ile) de alternative pe care el este decisiv, și cele pe perechea(ile) de alternative pe care nu este nimeni decisiv<footnote De-a lungul lucrării, voi discuta despre drepturile individuale ca despre „decisivități ale indivizilor” și despre alternativele asupra cărora aceștia au drepturi ca despre „perechi de decisivitate”. Aceste folosiri diferă de cele standard
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe perechea(ile) de alternative pe care el este decisiv, și cele pe perechea(ile) de alternative pe care nu este nimeni decisiv<footnote De-a lungul lucrării, voi discuta despre drepturile individuale ca despre „decisivități ale indivizilor” și despre alternativele asupra cărora aceștia au drepturi ca despre „perechi de decisivitate”. Aceste folosiri diferă de cele standard în TAS, (deși există și alți autori care le folosesc), în sensul că, în TAS, indivizii sunt decisivi asupra unei/unor perechi de alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativele asupra cărora aceștia au drepturi ca despre „perechi de decisivitate”. Aceste folosiri diferă de cele standard în TAS, (deși există și alți autori care le folosesc), în sensul că, în TAS, indivizii sunt decisivi asupra unei/unor perechi de alternative, iar acestea nu poartă numele de „decisivități”, și nu se vorbește despre „acordarea de decisivități”. La sugestia profesorului Adrian Miroiu, menționez că acești termeni nu implică crearea unor noi obiecte, așadar nu se încalcă principiul occamian al parcimonității. De asemenea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
folosiți de mine deoarece îmi simplifică munca, mai ales în formalizare, și fac demonstrațiile mai ușor de urmărit. În concluzie, toți aceștia reprezintă doar convenții. footnote> să conteze necondiționat în determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile de alternative care se află în sfera personală a altui individ să nu conteze în determinarea preferinței sociale. Aceeași restricție este impusă și de Suzumura în (1978). Cum însă atât la Sen, cât și la Suzumura această soluție determină o condiționare a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
primul rând, Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții ale domeniului universal: 3.1. Restricția Fine În (1975), Fine propune cel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
căreia teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian poate fi modelată ca un joc de tip dilema prizonierului. Cea de-a doua se referă la categoria indivizilor cu preferințe liberale. În termenii lui Fine: „Un individ este liberal dacă, asupra alternativelor care nu îl privesc, preferința lui recunoaște suveranitatea individului în a cărui sferă personală sunt acele alternative” [Fine, 1975, p. 1277]. Această formulă este însă insuficientă pentru a rezolva problema propusă de Sen în (1970a), (1970b), deoarece „nu exclude posibilitatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prizonierului. Cea de-a doua se referă la categoria indivizilor cu preferințe liberale. În termenii lui Fine: „Un individ este liberal dacă, asupra alternativelor care nu îl privesc, preferința lui recunoaște suveranitatea individului în a cărui sferă personală sunt acele alternative” [Fine, 1975, p. 1277]. Această formulă este însă insuficientă pentru a rezolva problema propusă de Sen în (1970a), (1970b), deoarece „nu exclude posibilitatea preferințelor asupra alegerilor celorlalți pentru că, spre exemplu, propoziția: «prefer ca tu să decizi pentru tine dacă să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pare a fi nici inconsistentă, nici neliberală” [Fine, 1975, p. 1277]. Dacă reținem această viziune, atunci inconsistența se menține. De aceea, Fine formulează următoarea soluție: „Aceasta (inconsistența Sen) poate fi rezolvată insistând asupra faptului că adevărații liberali sunt indiferenți în privința alternativelor care se află în sfera personală a altei persoane [...], de aceea, pentru a garanta existența unei societăți liberale, trebuie să restricționăm preferințele în așa fel încât fiecare membru al societății să fie indiferent în privința acelor probleme care nu îl privesc
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
demonstrație). 3.2. Restricția Farrell O sugestie asemănătoare formulează și Farrell în (1976). În cuvintele acestuia, soluția sa presupune „considerarea unui individ ca fiind indiferent între x și y, chiar și atunci când acesta poate să nu fie indiferent între aceste alternative. În interiorul regulii de alegere colectivă, această soluție este apropiată de spiritul ignorării preferințelor care sunt împotriva preferințelor (din sfera personală a altui individ” [Farrell, 1976, p. 8]. 3.3. Restricția Craven<footnote Un rezultat asemănător este prezentat de Seidl în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui ‚b’ implică ‚a’ preferat strict de i lui ‚b’ și ‚b’ preferat de j lui ‚a’ implică ‚b’ preferat de i lui ‚a’.” [Craven, 1982, p. 352]. Această restricție de domeniu spune că, dacă sunt liberal, preferința mea față de alternativele aflate în sfera personală a altui individ vor avea același sens cu preferințele acelui individ. Liberalismul poate fi așadar văzut ca un acord în preferințe. Concluzia lui Craven este că „avem o teoremă de consistență pentru o societate liberală care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este individul care respectă drepturi [Sen, 1976]. Un individ care respectă drepturi dorește ca doar o parte din preferința sa să fie luată în seamă, și anume acea parte care nu este opusă ca sens preferinței unui alt individ asupra alternativelor care se află în sfera sa personală. În cuvintele lui Breyer și Gigliotti, „spre exemplu, ai putea dori să porți ciorapi care nu se potrivesc. Un individ care respectă drepturi poate prefera ca tu să porți ciorapi care se potrivesc
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]