5,569 matches
-
secolului al XIX-lea, Russell lega țelul emancipării ființei umane, al instaurării unei ordini sociale inspirate de idealurile libertății și dreptății, de dezvoltarea și afirmarea gândirii raționale. Expresia cea mai înaltă a gândirii raționale o reprezenta, pentru el, spiritul care animă cercetarea științifică și, în genere, acele discuții și controverse în care nu contează decât probele și argumentele. Într-o formulare negativă, perspectiva raționalistului era pentru Russell cea care refuză să admită că înclinații, dorințe și gusturi proprii nu numai unor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Marii actori intuiesc încă de la prima lectură a textului multe din caracteristicile personajului pe care-l interpretează și se apropie de el fie ,,auzindu-l", fie ,,văzându-l", fie ,,îl descoperă din interior", de la descifrarea gândurilor și sentimentelor care-l animă. Efectul dintr-o replică ca și întreg rolul de altfel alcătuiește elementul de succes alături de gesturi și atitudini semnificative. În accepțiunea artistică, gestul denotă energie, frumusețe, emoție, dinamism, grație și transpune gândurile, sentimentele și atitudinile personajelor din picturi, sculpturi, teatru
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vine amantul la randez-vous, sau că are de plătit o notă la croitoreasă.” (Camil Petrescu) Desigur, considerarea unei manifestări comportamentale În sine nu are valoare, cît timp nu căutăm să vedem ce se ascunde În spatele ei, adică ce motivație o animă. Astfel, cîți dintre noi, care n-am acorda importanță cunoașterii motivației reale a comportamentului cuiva, nu s-au Înșelat, luînd ca adevărat un gest de altruism, care ulterior s-a dovedit că a fost doar din interes, din orgoliu sau
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
civilizator”, care nu a ezitat să-și riște viața pentru a-i ridica pe oameni pe trepte superioare de cunoaștere și de civilizație, transformîndu-i astfel din ființe ignorante și resemnate În fața atotputerniciei și abuzurilor zeilor În ființe demne și iscoditoare, animate de dorința de a cerceta și descoperi lucruri noi despre fenomenele naturale, despre ei Înșiși și despre existența lor În lume. * „Mulți oameni sînt cinstiți din orgoliu.” (Francesco Orestano) SÎnt, Într-adevăr, oameni la care lucrurile se petrec invers, decît
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aceea a semenilor săi nu are semnificație nu este numai nefericit, ci chiar nevrednic de a trăi.” (A. Einstein) Cei care nu pot realiza sentimentul valorii „vieții” nu-și dau seama că semnificația vieții se configurează În scopurile care ne animă: „Viața individului Își dobîndește sensul prin participarea la o realitate umană generală, și anume la una care indică sensul de dezvoltare al omenirii” (Tudor Vianu). * „Cei mai mulți confundă fericirea cu mijloacele ei, averea fiind, după dînșii, cel mai grăitor element al
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se aflau grajdurile care puteau primi cincizeci și patru de cai. La intrarea principală se aflau pavilioane utilizate de către gărzile de mușchetari care păzeau palatul. „Efort titanic“ este termenul care putea să definească cel mai bine starea de spirit ce anima viața la Versailles, în perioada lucrărilor de construcție. Într-o scrisoare datată septembrie 1663, ministrul finanțelor, Colbert, scria despre decorurile chinezești ale palatului, filigranate cu aur și argint:„Jur, niciodată China însăși nu a văzut la un loc atât de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
secolului al XVII-lea, la curtea Franței și în Europa de Vest. Ele oferă punctele de vedere ale autorilor privind viața la curte, modul de petrecere a timpului liber, conspirațiile și intrigile de alcov. Mai ales la curtea regală franceză, atât de animată prin numărul mare de supuși care gravitau în jurul Regelui Soare, intrigile picante au fost notate cu sârguință de către autorii oficiali și de cei anonimi. Ludovic al XIV-lea știa cât de importante sunt momentele de relaxare și clipele de răgaz
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
noroc erau o sursă constantă și sigură de venit pentru visteria regală. Din acest motiv, probabil, Ludovic a încurajat întotdeauna aristocrații să își joace averile, să riște și, de cele mai multe ori, să piardă. Din nou, prințesa palatină descrie atmosfera care anima sala de joc:„Unul urlă, altul lovește masa cu pumnul cu atâta forță, încât răsună toată sala. Al treilea înjură atât de urât, încât ți se ridică părul în cap.“ Regina era încântată de pariuri. Jocul său preferat se numea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
D. (2008), Șantajul emoțional. Cum să te aperi când alți oameni folosesc frica, obligația și vina ca să te manipuleze, București, Editura Trei. Freud, S. (2002), Opere, vol. 7, București, Editura Trei. Fromm, E. (1995), Arta de a iubi, București, Editura Anima. Giblin, L. (2000), Arta dezvoltării relațiilor interumane, București, Editura Curtea Veche. Goleman, D. (ed.) (2008), Emoții vindecătoare, București, Editura Curtea Veche. Goleman, D. (2005), Emoțiile distructive, București, Editura Curtea Veche. Golu, P. (2003), Fundamentele psihologiei sociale, București, Editura Miron. Grant
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
așa se ajunge la alcoolismul propriu-zis, cu toate consecințele sale negative: gastrita alcoolică, congestia ficatului care poate duce la ciroză, miocardită alcoolică, dereglări psihice și scăderea intelectului și a capacității de muncă, psihoze, delirum tremens (nebunia alcoolicului). Dacă "bolnavul" este animat de bune intenții și are suficientă energie și voință, atunci dispune de șansa de a se lecui de asemenea patimă. Tratamente populare Deși un cunoscut proverb spune că beția o vindecă doar sapa și lopata (moartea), În medicina populară există
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-o sumar în aceste pagini, ni s-a părut captivantă. Acest demers de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și a obiectivelor ce ii animau pe tinerii români plecați la studii în străinătate. Problemele cotidiene, cu farmecul sau cu anodinul lor, grijile și suferințele "umane", slăbiciunile sau viciile personajelor prezentate în acest capitol, au reînviat fragmente din viața obișnuită, fiind mărturii prețioase pentru o mai
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
dar mai trebuie să știi și de ce o faci... Compensare: Adesea este mai bine să nu reacționăm În perioada acestor tranzite, dar asta ar Însemna să nu ținem cont de nevoia de nestăpânit de a-și consuma energia care-l animă pe individ. Fără o defulare de un fel sau altul, ar avea impresia că se sufocă! Este preferabil, așadar, să se lanseze Într-o provocare și să pună totul În joc pentru a ieși Învingător, respectând În același timp precauțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și constă În a te lăsa condus complet de instinct. Opoziție sau careu Dispoziție: Aceeași ca În cazul conjuncției, cu o latură mult mai agresivă, mai virulentă. Individul este gata să distrugă pentru a câștiga. Evenimente: Puternica energie care-l animă pe individ nu cunoaște limite, iar el poate deveni o primejdie pentru ceilalți sau pentru el Însuși, se poate pune În situații complicate În care are impresia că voința nu-i mai e de nici un ajutor. Pe scurt, riscă să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
individualizeze În sânul comunității. Găsește un sens vieții, dispune de un fel de dinamism interior, pe scurt de o credință vibrantă În țelurile sale. Creatorii, de orice fel, au de beneficiat În mod particular de pe urma tranzitului, Întrucât inspirația care-i animă devine mai dinamică și mai originală. Unii vor simți cum se dezvoltă În ei o intuiție superioară. Disonant: Uranus aduce aici o dimensiune de fanatism și intoleranță care se reflectă asupra ideologiei. Individul riscă să se comporte Într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a unor factori potențatori care apar implicit în procesul comunicării: diferențe de vârstă și gen, culturale sau de clasă" (Ivan, 2009, p. 73); în "scena pe care o joacă interactanții", în "relația care se stabilește, scenariul întâlnirii, dinamica ce o animă, dorințele, strategiile etc." (Lohisse, 2002, p. 106); * contextul verbal: cotextul ("antecedentul și consecventul discursului" Rovența-Frumușani, 2000, p. 31; cf. Gramatica II, 2005, p. 781; Maingueneau, 2007, pp. 25-27) și intertextul (universul de semnificații, discursuri și reprezentări la care se referă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
confuzia: unor personaje, povești/piese, a unor situații ușor de recunoscut de către spectator, pot genera spectacole centrate nu pe text, ci pe o anumită tematică. [...]; vizitarea unui muzeu, unor galerii de artă sau magazii de teatru în care exponatele se animă, cercetarea unui pod cu vechituri, privitul unui album cu fotografii etc." (Ciobotaru, 2006a, pp. 168-169); * jocuri de rol implicând construirea, de către participanți, a replicilor corespunzătoare rolurilor indicate sau asumate prin raportare la o anumită situație de comunicare: Interviu cu profesorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în „Uricarul", vol. X, p.364-367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul" de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit să-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de înaltă bunăvoință ce animează pe M. S. I Sultanul, în privința Principatelor Unite... ... Simțămintele binevoitoare ale Sultanului vor fi pentru mine de un puternic ajutor în silințele ce-mi voi da ca să strâng din nou legăturile seculare ce unesc Principatele Unite cu Turcia, și recunosc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Acta Moldaviae Meridionalis”/2007/p. 9, opinie față de care noi 223 Vocea Tutovei Vocea Tutovei apare în luna mai 1891, sub conducerea unui comitet, ca organ personal al tipografului G. V. Munteanu, scris în majoritate de lucrătorii lui, care erau animați de simțământul naționalismului dar și de soarta românilor din Ardeal (43 x 27 cm., anual 10 lei),probleme car e fuseseră tratate și de ziarele bârlădene anterioare - Semănătorul și Paloda. În toți cei 17 ani cât a apărut (1891 - 1908
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la 5 iunie 1899 - 1 ianuarie 1901, iar redactor Augustin Paul,(11 ianuarie - 28 martie 1898), care semna adesea Onuță sau Dela Letca, după numele satului său natal din Ardeal, tineri profesori la Liceul Co dreanu, veniți din Ardeal și animați de spiritul naționalist a profesorilor lor Ion Popescu și Ștefan Neagoe - dând ziarului o ținută combativă, aleasă. Numărul din 1 august 1898 recapătă autoritatea ziarului care revine la conducerea sa de către un comitet de redacție, pentru ca la 2 martie 1903
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poezie și proză, sculptură, pictură și economie” - susține ing. Gheorghe Alexa, profesor universitar dr. docent Iași . ...”Un colectiv de peste o sută douăzeci de bârlădeni, rămași în oraș sau plecați pe alte meleaguri (dar cu sufletul strâns legați de locul natal), animați de energia și râvna neobositului Romulus Boteanu, au realizat recent cel de al doilea volum monografic din ciclul „ Bârladul odinioară și astăzi” - scria în 1984 dr. Rene Duda, un fiu al Bârladului, plecat prea de timpuriu dintre noi... 270 ... „În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unul singur”, Școala 74 din 374 sectorul 4 a Capitalei n‐a primit... subiectele... ( a se vedea ziarul Adevărul din 15 octombrie 2003). * Miron Costin, revistă de cercetări și mărturii istorice Miron Costin revistă lunară de cercetări și mărturii istorice, animată de Tudor Pamfile, dar la a cărei întemeiere a contribuit substanțial și profesorul de religie de la Liceul Codreanu, preotul Ioan Antonovici. Apare în perioada 1913 ‐1919 și după cum se spune în „Cuvânt înainte” își propunea, ca și revista „Ion Creangă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fetelor fratelui. Încă de la începutul interviului am remarcat în vocea ei, în conținutul mesajelor ei, o admirație, o idealizare a imaginii fratelui mai mare. În perioada copilăriei ei, imaginea de răzvrătit, de haiduc a fratelui se pare că i-a animat visele, imaginația. Inculpata pleacă la țară, abandonându-și soțul pensionat de boală (,,avea ciroză, era terminat... m-am dus la țară așa cum am venit la oraș... cu nimic... un geamantan cu câteva boarfe...”), cu gândul de a-și reorganiza viața
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ceea ce am enunțat, aplicând metoda noastră unui articol intitulat ""Marines", [ofițeri de marină n. tr. ] soldați fără emoții", trimis ziarului Monde (6 noiembrie 1983) de către corespondentul său de atunci la Washington, Henri Pierre. Vrem să aflăm care sunt valorile care animă acest corp de elită al armatei americane, care tocmai debarcase în Granada pentru a răsturna regimul pro-cubanez. Grila noastră de analiză ar fi cu totul alta dacă am avea alt scop, de exemplu, de a studia poziția ziarului Monde față de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de anumite valori, dintre care o anumită parte sunt deja în circulație: el este un individ cu personalitate puternică, este un șef, are încredere în sine; rațiunea devine raționalitate, iar aceasta, aplicată afacerilor, rezultă în eficacitate; ideea de progres îl animă: el prosperă îmbunătățind condițiile de producție și introducând inovațiile. Altele sunt valorile noi, ca economisirea și investițiile. Deși catolicismul este mereu neîncrezător la adresa banului, acesta devine un lucru serios, care trebuie fructificat. Protestantismul încurajează această atitudine. Economismul se răspândește. Este
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sufletul să fie tratat cu vorbe blânde, frumoase, cu mângâieri consolatoare, cu cântec și muzică. Ideile lui Socrate, în planul psihoterapiei sunt preluate de către stoici. Ele ne sunt expuse de L.A. Seneca în tratatele sale filozofice (De ira, De tranquillitate animi, De constantia sapientiorum etc.). Ideile stoicilor sunt preluate și de tradiția creștină, regăsindu-le mai târziu ca „tehnici” de rugăciune, de liniște sufletească și de comuniune cu divinitatea, în practica isihastă (Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Grigore Palamas). Epoca modernă este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]