8,411 matches
-
să audă aceasta și nimeni n-ar socoti sănătos la minte pe unul care îndrăznește să spună aceasta”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul întâi împotriva arienilor, II, în PSB, vol. 15, p. 157158) „Dacă Petru, corifeul apostolilor, făcând asta înainte de a cunoaște toate tainele lui Hristos, a fost numit satană, ce iertare mai pot avea cei care tăgăduiesc taina întrupării Fiului lui Dumnezeu după ce au atâtea dovezi? Când omul care a fost fericit de Hristos, când omul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care nu știe, ia cu plăcere băutura otrăvitoare și moare din pricina acelei rele dulceți. Feriți-vă de unii ca aceștia! Și veți reuși, dacă nu vă mândriți și nu vă despărțiți de Iisus Hristos Dumnezeu, de episcop și de poruncile Apostolilor. Cel care se află înlăuntrul locașului altarului este curat; cel care este în afară de altar, nu-i curat; cu alte cuvinte, cel care face ceva fără episcop, fără preoți și fără diaconi, acela nu are conștiința curată. Nu spun cu asta
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
carte a lucrării Contra ereziilor câteva din amăgirile secrete și dezgustătoare ale aceluiași Cerint, în cartea a 3-a transmite o istorie care nu se poate uita și pe care a auzit-o de la Policarp, și anume: Într-o zi apostolul Ioan întrase într-o baie să se spele. Auzind însă că Cerint se afla înăuntru, fugi îndată de acolo grăbindu-se spre ușă întrucât nu răbda să se afle sub același acoperământ cu el, sfătuind și pe ceilalți care mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vol. 13, p. 131) „... Marcion când a întâlnit odată pe Policarp și întrebându-l: mă cunoști, Policarpe?, la care acesta i-a răspuns: Da cunosc, cunosc pe cel întâi născut al satanei! (Tit 3, 10-11). Atât de mult se fereau apostolii și ucenicii lor de cei ce falsificau adevărul, încât nu voiau nici măcar să înceapă cu ei vreo conversație, după cuvântul apostolului de omul eretic după întâia și a doua mustrare, depărtează-te, 99 știind că unul ca acesta s-a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a răspuns: Da cunosc, cunosc pe cel întâi născut al satanei! (Tit 3, 10-11). Atât de mult se fereau apostolii și ucenicii lor de cei ce falsificau adevărul, încât nu voiau nici măcar să înceapă cu ei vreo conversație, după cuvântul apostolului de omul eretic după întâia și a doua mustrare, depărtează-te, 99 știind că unul ca acesta s-a abătut și a căzut, fiind singur de sine osândit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XIV, 7, în PSB
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de dezgust”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a șasea, II, 14, în PSB, vol. 13, p. 226) „... Mirându-mă foarte de nerușinarea ereticilor, am văzut că nimic nu se potrivește așa de mult a spune despre ei decât cuvântul Apostolului: De omul eretic, după întâia și a doua mustrare, depărtează-te, știind că unul ca acesta s-a abătut și, căzând în păcat, se osândește singur (Tit 3, 10). Căci având mintea stricată nu întreabă ca să se convingă, nici ca să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fără de arme și fără apărare, ei să nu vă doboare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXVI, 3, p. 341) „Și ce să le facem celor dedați la astfel de fapte rele? Dar iată că Apostolul nu ne răspunde: Aruncați-vă asupra lor, apucați-vă la ceartă cu ei și bateți-i cu pumnii, ci Depărtați-vă de ei. Dacă ei făceau aceasta din neștiință, sau din amăgire, ar fi trebuit să se îndrepte; dar fiindcă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ei și bateți-i cu pumnii, ci Depărtați-vă de ei. Dacă ei făceau aceasta din neștiință, sau din amăgire, ar fi trebuit să se îndrepte; dar fiindcă de bunăvoie păcătuiesc, atunci fugiți de ei, zice. Și în alt loc Apostolul spune aceasta: Să vă feriți de orice frate care umblă fără de rânduială (II Tes. 3, 6), iar lui Timotei, vorbindu-i de Alexandru făurarul, îi dă același sfat: Păzește-te și tu de el (II Tim. 4, 15). Apoi, luând
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
noastră. Volumul intitulat Credința și mărturisirea ei cuprinde studii, tra duceri și recenzii având ca temă centrală virtutea credinței. Studiileinclud și temele conexe, precum: Crezul ortodox, precizarea învățăturii de credință și mărturisirea ei așa cum a fost transmisă deMântuitorul Hristos, Sfinții Apostoli și Sfinții Părinți, apologia credinței, credință și cunoaștere, puterea credinței, tradiție și înnoire 10 în dreapta credință, învățături dogmatice axate pe Crezul ortodox dezbătute la Sinoadele Ecumenice, e.g. homoousios etc. Studiile publicate în prezentul volum sunt alcătuite de acade micieni, profesori
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
afirmație va fi clădită înțelegerea distincției palamite,apelând mai ales la Evanghelia după Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, considerat aici cel prin care a fost luminat Sfântul Grigorie Palama, în urma rugăciuniisale către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. footnote>. Această afirmație a Apostolului este explicată evrei-lor prin reamintirea conținutului Scripturilor. „Prin credință (s.n.)înțelegem că s-au întemeiat veacurile prin cuvântul lui Dumnezeu, de s-au făcut din nimic cele ce se văd. Prin credință (s.n.) Abel a aduslui Dumnezeu mai bună jertfă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
înțeleasă mai bine în vederea precizărilor ulterioare, având ca temei afirmația Sfântului Apostol Pavel, care„definește” credința drept „încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (s.n.). Apoi, această „definiție” ne va lumina, laolaltă cu distincția palamită, prin apelul la cuvântul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan. Amintim faptul că distincția între „a crede în” Dumnezeu și „acrede lui” Dumnezeu este urmată de o precizare a Sfântului Grigo rie Palama: „se cuvine deci ca noi să avem amândouă aceste cugetăriși pe amândouă să le
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu credința: dacă nu are fapte e moartă în ea însăși. (...) Arată-mi credințata fără fapte și eu îți voi arăta, din faptele mele, credința mea”, deci,„vrei să înțelegi, omule nesocotit, că credința fără fapte moartă este?”,spune Sfântul Apostol Iacov<footnote Iacov 2, 17-20. footnote>. „Din faptele noastre și din păzirea poruncilor celor dumnezeiești se arată că, în adevăr, credem lui Dum-nezeu, adică știm și cunoaștem că făgăduințele Sale către noi, ca șiamenințările Sale, sunt adevărate și întemeiate, chiar dacă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
asemănăriicu Dumnezeu, și în același trup va veni El cu slavă, să judece viii șimorții, întorși la viață prin puterea arătării Sale, și să răsplăteascăfiecăruia după faptele sale”<footnote Sfântul Grigorie Palama, op. cit., pp. 109-110. footnote>. Revenind la mărturiile Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan,putem vedea că, înainte de Înviere era nevoie de anumite precizăricare să-i facă pe Sfinții Apostoli să înțeleagă ce se va întâmpla. Esteelocvent, din acest punct de vedere, că, deși li se dezvăluie mai înaintemarea taină a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
puterea arătării Sale, și să răsplăteascăfiecăruia după faptele sale”<footnote Sfântul Grigorie Palama, op. cit., pp. 109-110. footnote>. Revenind la mărturiile Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan,putem vedea că, înainte de Înviere era nevoie de anumite precizăricare să-i facă pe Sfinții Apostoli să înțeleagă ce se va întâmpla. Esteelocvent, din acest punct de vedere, că, deși li se dezvăluie mai înaintemarea taină a Învierii, ei nu o pot înțelege. Ei nu înțeleg, de altfel, nici că trebuia să se „întâmple” moartea Sa
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
dacă în cazul necredincioșilor, de orice neam, dificultatea constă în lipsa „încredințării” de cele anunțate ca făgăduințe ale lui Dumnezeu, în cazul credin cioșilor, dificultatea constă în a înțelege cum vor fi fiind împlinite făgăduințele făcute. Mântuitorul le mai spune Sfinților Apostoli:„Și unde Mă duc Eu, voi știți calea”<footnote Ibidem, 14, 4. footnote>. Dar, „Toma I-a zis: Doamne,nu știm unde Te duci; și cum (s.n.) putem ști calea?”<footnote Ibidem, 14, 5. footnote>. Iisus Hristosle spune: „Eu sunt
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
credeți-Mă (s.n.) pentru lucrările acestea”<footnote Ibidem, 14, 9-11. footnote>. La rugămintea Sfântului Apostol Filip, Mântuitorul va răspundefoarte clar: „Cel ce M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl!”. Dar, această„vedere” este în duh și adevăr. Sfinții Apostoli încă nu înțelegeaupe deplin că Fiul este întru Tatăl și Tatăl întru Fiul, adică, faptul că FiulOmului, Iisus Hristos, este Dumnezeu. Nu înțelegeau, pe deplin,că „toate câte Dumnezeu le are, le va avea și cel îndumnezeit prinhar, în afară de identitatea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de către Mântuitor abia când „Duhul Adevărului,pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede (s.n.),nici nu-L cunoaște (s.n.)”<footnote Ioan 14, 17. footnote>, li se va face Mângâietor. Duhul Adevărului le este cunoscut Sfinților Apostoli, pentru că rămâne în ei și înei va fi. Când Mântuitorul spune că lumea nu Îl va mai vedea, pentrucă, pentru cei din lume „va fi mort”, spune imediat: „voi Mă veți vedea, pentru că Eu sunt viu și voi veți fi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
mai vedea, pentrucă, pentru cei din lume „va fi mort”, spune imediat: „voi Mă veți vedea, pentru că Eu sunt viu și voi veți fi vii”<footnote Ibidem, 14, 19. footnote>. Doar cei vii Îl potvedea pe Cel viu! Totuși, Sfinții Apostoli întreabă cum vor ajunge laTatăl, cum li se va îndeplini, adică, făgăduința, aceea de a avea viațăveșnică! După ce le spusese care este „calea” către Dumnezeu, adică,faptul că El este „Calea, Adevărul și Viața” și că este „Ușa” cătreDumnezeu căci
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și Petru,„Piatra” pe care se va „întemeia” Biserica, se va lepăda de Iisus detrei ori, până la cântatul cocoșului. „Acum credeți?”. „Ce înseamnă«a crede»?”, îi întreabă Mântuitorul.„ Credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucru rilor celor nevăzute”, spune Sfântul Apostol Pavel. Credința ceaadevărată înseamnă capacitatea de a L vedea pe Dumnezeu cu „ochii”sufletului. Nu cu ochii trupești, nici cu mintea orbită de păcat, adică,nu prin cele ale trupului căzut în păcat. Învierea este temelia credinței! Hristos cel Viu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ușile închise”<footnote Vezi Ioan 20, 19-31. footnote>, adică,prin transcenderea „lumescului”, prin depășirea simțurilor orbite<footnote Pe Tabor, vederea lui Dumnezeu este posibilă prin îndumnezeirea omului. footnote>,care deveniseră piedică, în lumea aceasta, adevăratei vederi<footnote Pe care Sfinții Apostoli Petru, Ioan și Iacob o primiseră ca arvună pe muntele Tabor. footnote> a luiDumnezeu. Abia acum credeau deplin că Fiul este întru Tatăl și Tatăleste întru Fiul, pentru că acum, abia, cunoșteau Cine este Iisus Hristos, acum, abia, Îl vedeau pe
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
n au văzut și au crezut!”<footnote Ioan 20, 29. footnote>. Estevorba de faptul că acești fericiți, deși „n-au văzut” că El a murit și a Înviat atunci, în timpul acela, pot vedea aceasta în duh și adevăr. Evident, aici Apostolul se referă la faptul că Toma „Necredinciosul” aavut „privilegiul” de a fi văzut și faptul Învierii. Înălțarea la Cer aFiului Omului în Trup va fi temeiul fericirii celor care „n-au văzut,dar au crezut”, de aceea credința este „încredințarea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și vă va aduce aminte despre toatecele ce v-am spus Eu. Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă...”<footnote Ibidem, 14, 27. footnote>,spune Mântuitorul, după Înviere. Sfântul Duh este deci Cel care leva spori credința Sfinților Apostoli și va desăvârși lucrările Tatălui.Amintind că „cele dintâi cuvinte pe care le-a spus Mântuitorul IisusHristos ucenicilor Săi după Învierea Sa din morți, au fost: Pace vouă!”<footnote † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Făclii de Înviere - Înțelesuri ale Sfintelor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Într adevăr, „dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră”<footnote I Corinteni 15, 12-14. footnote>, afirmă SfântulApostol Pavel. „Vedem, așadar, că taina Învierii lui Hristos și a omenirii în-tregi este inima Evangheliei propovăduită de Apostoli și temelia credinței (s.n.) mărturisită de Biserică”<footnote † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, op. cit., p. 92. footnote>. Problema omooysios la Sfântul Atanasie cel Mare Arhid. prof. univ. dr. Constantin VOICU Termenul "<footnote Cuvânt compus din particula oșmo, arătând identitatea, și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de har și de adevăr” (Ioan 1, 1-3, 14). footnote> exprimă magistral două idei conducătoare ale teologiei creștine: divinitatea Logosului, a Fiului luiDumnezeu, și întruparea Lui pentru mântuirea lumii, idei care constituie pilonii cugetării teologice a Sfântului Atanasie.Așa cum Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan împrumută termenul Logos<footnote Noțiunea de lovgo" este una dintre roadele cele mai profunde și mai de va-loare ale gândirii antice. footnote> din mediul cultural elevat al timpului său<footnote Pr. Vlad Sofron, Prologul Evangheliei a patra
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că Sfântul Evanghelist Ioan întrebuințează termenul logos într-un scop bine determinat, nici un teolog obiectivnu va putea să afirme că prin aceasta s-ar fi atins cât de puțin puritatea vestirii evanghelice, lăsând să se strecoare vreo influență elină.Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan nu face decât să pună în slujba propovăduirii această importantă numire, păstrând cu sfințenie în-treagă și fără nici o știrbire originalitatea Revelației.Abia mai târziu, prin erezii, s-a încercat ca odată cu noțiunea de logos, sau și cu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]