7,848 matches
-
se autocunoască, să vadă dacă poate să se depășească pe sine însăși. Necoaptă fiind, îi era teamă că va rămâne fecioară. A fost în stare să distrugă figurile sacre ale trecutului în schimbul prezentului, din iubirea pasională pentru Iason, a cărui atracție a reprezentat imboldul maxim care a determinat-o să se rupă definitiv de ceea ce constituise copilăria și adolescența ei. Și totuși, cu toată această alegere curajoasă, ea va trebui să se confrunte dureros cu comportamentul superficial al lui Iason și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
stabilirii unui mai bun echilibru între bărbați și femei, prin instruirea și mobilitatea cercetătorilor pentru a contribui, inter alia, la eforturile de creare de noi locuri de muncă; - îmbunătățirii accesului la infrastructurile de cercetare; - sprijinirii Comunității pentru a deveni o atracție pentru cercetători și pentru promovarea cercetării europene pe scena internațională, precum și pentru promovarea unei culturi europene științifice și tehnologice; - întăririi bazei de cunoștințe social-economice printr-o acțiune-cheie specifică, pentru o mai bună înțelegere a problemelor-cheie cu care se confruntă societatea
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
din momentul realizării prețului și se calculează asupra încasărilor globale, cu următoarele cote: a) reprezentațiile cinematografice ........................ 5% - 45% ... b) reprezentațiile de teatru, operă, opereta, estrada, arta coregrafica, concerte inclusiv cele de estrada și reprezentațiile de circ .................................................. 5% ... c) manifestările sportive, atracțiile, cursele de cai și realizările din pariuri la cursele de cai ............................. 10% ... d) muzee și expoziții ...................................... 5% ... e) spectacole, manifestările cultural-artistice sau distractive, cu excepția reprezentațiilor cinematografice, organizate de Crucea Roșie a Republicii Populare Române, casele de cultură raionale și căminele
DECRET nr. 609 din 30 decembrie 1955 privind impozitul pe spectacole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127426_a_128755]
-
stabilirii unui mai bun echilibru între bărbați și femei, prin instruirea și mobilitatea cercetătorilor pentru a contribui, inter alia, la eforturile de creare de noi locuri de muncă; - îmbunătățirii accesului la infrastructurile de cercetare; - sprijinirii Comunității pentru a deveni o atracție pentru cercetători și pentru promovarea cercetării europene pe scena internațională, precum și pentru promovarea unei culturi europene științifice și tehnologice; - întăririi bazei de cunoștințe social-economice printr-o acțiune-cheie specifică, pentru o mai bună înțelegere a problemelor-cheie cu care se confruntă societatea
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
metode: - vânzarea acțiunilor prin negociere; - divizarea unor societăți cu un număr mare de active în patrimoniu și apoi vânzarea acțiunilor societăților rezultate. Procesul de divizare se va realiza ținându-se seama de: * grupurile de active, complexuri comerciale, depozite; * zonele de atracție comercială; * formele de administrare (administrare directă, locație, închiriere, asociere în participațiune); * profilul de activitate; * amplasarea spațiilor în municipiu, oraș, județ; * numărul de active ale societății; * active revendicate și/sau revendicabile. Totodată prin procesul de divizare se va urmări, cu prioritate
HOTĂRÂRE nr. 563 din 15 iulie 1999 privind aprobarea Strategiei naţionale de privatizare pentru anul 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124847_a_126176]
-
exemplu, sub forma unor cuvinte sau ideograme dintr-o limbă inaccesibilă subiectului). în deceniile care au urmat experimentului originar s-au realizat aproximativ 30 de replici ale acestuia în SUA, care au confirmat consistent rezultatele inițiale. De exemplu, studiile asupra atracției interpersonale au valorificat acest postulat, căci s-a observat că dacă numărul de expuneri sporește, atunci și atractivitatea crește (Moreland, Zajonc, 1982; Moreland, Beach, 1992). În 1983, în Belgia, Vanbeselaere a realizat o replică a experimentului originar, însă s-au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cît și al actorilor individuali. într-un studiu pe această temă, investigînd specificul fenomenului autodezvăluirii printre adolescenții băștinași ai Irlandei de Nord, Hargie și colaboratorii (2001) au remarcat cum un climat politic sănătos, conjugat cu efectele benefice ale autodezvăluirii creșterea atracției față de partenerul de relație și consolidarea încrederii interpersonale determină o mai mare disponibilitate a reprezentantelor sexului feminin de a iniția prietenii cu reprezentantele altei religii. Dat fiind faptul că bărbații interacționează mai dificil cu parteneri de discuție de același sex
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
întreg atît bărbații, cît și femeile realizează pe primele ranguri un clasament similar al calităților dezirabile ale "celuilalt" (din acest motiv, și varianța în funcție de gen este atît de redusă). Atributele identitare cele mai prețuite ale partenerului sînt, în aceste condiții, "atracția mutuală", "caracterul demn de încredere", "stabilitatea și maturitatea emoțională", precum și "dispoziția plăcută, generoasă". Totodată, criteriile cele mai valorizate după care se efectuează "judecarea celuilalt" sînt "bunătatea și înțelegerea" probate, "inteligența", caracterul "pasional" și "sănătatea" sa. în concluzie, se poate vorbi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca un tipar relațional "conservator") a fost realizată mai de timpuriu de D. Byrne și colaboratorii (1971), în mai multe arii culturale: India, Japonia, Mexic, SUA, Hawaii. Psihosociologii au încercat să testeze ipoteza balanței atitudinale, care exprimă teza similarității în atracție: cu cît partenerii împărtășesc mai multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează: Așadar, teza similarității atitudinale afirmă că, pe măsură ce crește indicele p, sporește atracția dintre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai multe arii culturale: India, Japonia, Mexic, SUA, Hawaii. Psihosociologii au încercat să testeze ipoteza balanței atitudinale, care exprimă teza similarității în atracție: cu cît partenerii împărtășesc mai multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează: Așadar, teza similarității atitudinale afirmă că, pe măsură ce crește indicele p, sporește atracția dintre parteneri. Studiul evocat a urmărit "universalitatea" acestei teze în cadrul unor culturi diverse, iar rezultatele pot fi parcurse în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în atracție: cu cît partenerii împărtășesc mai multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează: Așadar, teza similarității atitudinale afirmă că, pe măsură ce crește indicele p, sporește atracția dintre parteneri. Studiul evocat a urmărit "universalitatea" acestei teze în cadrul unor culturi diverse, iar rezultatele pot fi parcurse în figura 3. Rezultatele indică faptul că regiunile ce întrețin valori conservatoare, expresie a închiderii, în care există o cultură dominantă, exclusivă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
faptul că regiunile ce întrețin valori conservatoare, expresie a închiderii, în care există o cultură dominantă, exclusivă, iar "celălalt" este doar tolerat (precum statul sudic megaloman Texas sau Japonia), rata de creștere atracție-similaritate este mai modestă (panta "liniară" a creșterii atracției în funcție de similaritatea atitudinală este mai moderată). în spațiile precumpănitor multiculturale, favorabile deschiderii față de alteritate, în care există o istorie a relației interetnice și interconfesionale generoasă și în care "celălalt" este integrat, rata de creștere este considerabil mai înaltă (panta este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
datorită contribuțiilor lui S. Chelcea (1990, 2003, 2008a). în general, comportamentul prosocial desemnează o vastă categorie de conduite, referindu-se însă invariabil la acte privite în mod pozitiv de către societate. Putem numi aici ajutorarea, altruismul, sprijinul acordat trecătorului "în nevoie", atracția interpersonală, prietenia, caritatea, cooperarea, sacrificiul, simpatia, încrederea etc. Studiile realizate pînă în prezent în această direcție au scos în evidență că expunerea la comportamente prosociale conferă proeminență "regulii" responsabilității sociale. în același timp, observarea unui comportament antisocial poate induce prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
-uri sociale rurale. Nimic nu părea mai ușor, mai plăcut, mai curat și chiar mai lipsit de răspunderi decât să lucrezi cu copiii. Vacanțele și ceea ce se credea a fi program de muncă redus la patru ceasuri, sporeau forța de atracție. Așa se face că șase-șapte candidați pe câte-un loc, în mare majoritate fete, asaltau concursurile de admitere în școlile normale transformate în licee pedagogice. Situația nu-mi lăsa însă loc de alegere. Acasă însemna să mă mărit cât mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
În liceu mi-am cunoscut viitoarea soție (eram în vacanța dintre clasa a X-a și a XI-a, iar ea în cea dintre a IX-a și a X-a) și am experimentat "tensiunea" dintre stabilitatea unei relații și atracțiile pe care le socotesc de neevitat la acea vârstă. Ceea ce s-a întâmplat cu noi doi, de atunci și până azi, confirmă, probabil, că am pariat dintru început pe cartea stabilității, mai ales că, încă din faza timpurie a relației
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Burckhardt În 1812, orașul de culoarea trandafirului se află la 162 de mile sud de capitala iordaniană Aman și este construit pe Văii lui Moise. 3. Statuia MÎntuitorului care se Înalță deasupra orașului Rio de Janeiro, reprezintă cea mai frumoasă atracție a metropolei. Este situată la 710 m altitudine, pe Muntele Corcovado, și a fost inaugurată În 1931. Propunerea pentru a construi o statuie imensă ca punct de reper pe munte, vizibilă din Întreg orașul Rio, a fost facută În 1921
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Gânju Ecaterina () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93125]
-
M. M.: Deci, e clar. Nu că eram îndoctrinați dar, înțelegeți-mă bine, eu am fost băiat de la țară. Am fost la Liceul militar că n-aveam acasă toate condițiile. S. B.: V-a plăcut la Liceul militar? Ați avut atracție pentru acest domeniu? M. M.: Da, la Câmpulung, jos pălăria, jos pălăria! Era altă viață. La Câmpulung Moldovenesc, altă viață, de acolo m-am făcut ofițer. Deci, eu m-am dedicat carierei ăsteia pentru că: una, nu aveam altă direcție; a
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Vestimentația și normele religioase / 148 3.2.3. Vestimentația și stima de sine / 151 3.2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii / 152 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar / 156 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală / 159 Concluzii / 163 Anexe / 167 Bibliografie / 171 Abstract / 195 Résumé / 199 Cuvânt-înainte Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret " Haina îl face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în minte Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea povestite de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1.2.5. Ernst Grosse și Edward Westermarck: teoria înfrumusețării Alte două ipoteze dominante pentru perioada de avânt a evoluționismului au fost avansate pentru a explica apariția vestimentației. Este vorba de ideea înclinației naturale a oamenilor spre înfrumusețare și ideea atracției sexuale, ambele lansate sub influența lucrărilor lui Ernst Grosse (1862-1927) și a lui Edward Westermarck (1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază frumusețea, fie amplifică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
contactele sexuale cu străinii (Th. Smith, 1915, 231; H. Sanborn, 1927, 14; K. Dunlap, 1928; 64). Totuși, utilizarea vestimentației pentru funcții sexuale este o constantă ce caracterizează îmbrăcămintea și în Europa Occidentală de astăzi, fapt ce conduce la acreditarea ipotezei atracției sexuale. Desmond Morris (1967/2008, 101-102) a descris foarte sugestiv această practică: Femela își acoperă sânii și apoi se apucă să le redefinească cu un sutien. Acest mijloc de semnalizare sexuală poate fi căptușit sau se poate mări, astfel că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îmbracaminte în măsura în care persoanele de vârsta mea o poartă. 9. Este important ca articolele de îmbracaminte pe care le adaug la garderoba să fie atractive. tradusă și adaptată după Tricia W. Johnson et al., 2007, 236. 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală Se pare că vestimentația este un indicator mai puțin precis al atitudinilor sexuale decât al celor social-politice (S.B. Kaiser, 1985/1997, 333). Totuși, îmbrăcămintea are un rol în orientarea pozitivă sau negativă spre celălalt, condiționând raporturile dintre indivizi în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îmbrăcate hippie și conservator i-au determinat pe trecători (N = 240) să semneze o petiție doar în cazul în care aceștia se pronunțau favorabil asupra cauzei susținute în aceasta. Doi ani mai târziu, într-o cercetare asemănătoare, ipoteza similaritate vestimentară atracție între sursă și țintă nu s-a verificat, persoanele-țintă de gen masculin, îmbrăcate hippie răspunzând nefavorabil solicitării de semnare a petiției când solicitarea venea din partea unei femei îmbrăcată similar țintei (E.J. Walsh, 1977, 323). În acest studiu, persoanele îmbrăcate într-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
refuzat să participe la viața politică a dominionului irlandez, deoarece o eventuală participare ar fi legitimat nouă formă de guvernare a Sudului. Însă de Valera era un hommo politicus ce nu putea sta pentru mult timp departe de jocul politic; atracția puterii l-a determinat să înființeze în 1926 un nou partid politic, Fianna Fail, care, la scurt timp după acest act fondator, a devenit cea mai profesionistă mașinărie politică cunoscută pînă atunci în mediul politic irlandez. Preluînd puterea în urma unor
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
o dă impersonalul se pentru a-ți da locul propriu, pornind de la care lucrurile și faptele ce pot căpăta obiectivare, smulgându-te astfel din statutul de umbre. Să învățăm acceptarea oamenilor cu care avem și divergențe, smulgându-ne astfel din atracția pentru moralismul facil. * Pretenția unui jurnal de idei este de a proiecta un sine obiectiv, mijlocitor al unei ocazii pentru intersubiectivitate. Gestul de a dedica o carte ascunde încercarea de a-ți evidenția punctele de mediere cu societatea, forma pe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o vreme asupra unui popor cvasi-obedient comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în statele din jurul nostru. * Încerc să suplinesc deceniile de absență a interogațiilor în care strămoșii mei par să se fi lăsat prinși, într-un efort de smulgere din atracția locului comun. Ceea ce înseamnă a-mi orienta gândirea în direcția lui se spune, cu speranța secretă ca măcar uneori să-i deschid noi trasee. * Scrisul salvează din ghearele trecutului gânduri ce s-ar pierde neștiute, dar riscă deseori să împovăreze
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]