5,989 matches
-
pentru a-i schimba destinul. Fiul său are patru întâlniri destinale care, în cele din urmă, l-au convins să urmeze calea ascezei pentru a deveni Buddha: a) prima întâlnire a fost cu un bătrân decrepit: a aflat că există bătrânețe; b) cea de-a doua a fost cu un bolnav slăbit, livid, ars de fierbințeala febrei: a înțeles că există boală; c) a treia întâlnire a fost cu un mort: prințul a fost consternat de sfârșitul ineluctabil al vieții omenești
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din urmă va susține meritele viitorului Buddha, iar Măra va fi învins. XI.2. Cele patru adevăruri și calea de mijloc Doctrina budistă conține, în esență, patru adevăruri și calea de mijloc. * Primul adevăr: Totul este suferință. „Nașterea este durere, bătrânețea este suferință, boala este suferință, moartea este suferință. A fi unit cu ceea ce nu-ți place înseamnă suferință. A fi despărțit de ceea ce Îți place [...], a nu poseda ceea ce dorești înseamnă suferință.” Beatitudinea spirituală este efemeră. Eul, o simplă combinație
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lumea, lucrurile și condiția umană. Fac parte dintr-o serie a cauzelor și efectelor, a VIeților și renașterilor numită „coproducerea condiționată”. Ea are 12 factori ce se produc în lanț. Iată câțIVa dintre ei: ignoranța → volițiunile → construcțiile psihice → dorința (sexuală) → bătrânețea → moartea → renașterea. Se neagă realitatea persoanei, dar și pe cea a principiului vital, ătman. După Eliade, există o funcție ascetică a acestei negații: „Meditând la irealitatea persoanei, e distrus egoismul în înseși rădăcinile sale”. Negarea Sinelui ridică probleme. Dacă s-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
prin „imaculata”, „cea pură”, iar Devi prin „cea divină”. Mataji Nirmala Devi a învățat tehnicile de meditație în ashramul lui Mahatma Gandhi. Are studii de medicină și psihologie. „Este fiica unei familii de brahmani, practicantă a confesiunii creștine protestante.” La bătrânețe a părăsit creștinismul pentru a profeți noua formă de mântuire prin „realizarea sinelui”. După căsătoria celor două fiice ale sale s-a stabilit în Occident. Sahaja Yoga are astăzi centre în SUA, australia, canada, Marea Britanie, Franța, Elveția, austria, Olanda și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Pitești infern ce tulbură orice minte Ca un șuvoi de ape, un timp ce l-am trăit Mustrare, ispășire, ofrandă de pe munte Mi-aduc în piept toți morții, cu care-am pătimit” (Autorul) Sunt împovărat când scriu: și de crucea bătrâneții, 91 de ani fără două luni, și de greul amintirilor de atunci, nepăsători bolovani de beton, de nimeni cercetați . Istoricii tac ca ascunși după obloane ferecate, ronțăind resturi și scursuri de la mai marii zilei, iar alții tari la minte, lătrători
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și dreapta cauză pentru care el a pătimit, mulțumește Cerului pentru tot ce i-a dăruit, ani mulți de viață și virtuți în zbuciumul atâtor oprimări și silnicii. Dar el nu a fost biruit de greul lor. Azi, pe patul bătrâneților și a unei boli grele, așteaptă ziua și ceasul din urmă în speranța mântuirii întru Hristos Dumnezeu! Amin! VEȘNIC OSÂNDIȚI „Ne-au stins atâtea daruri cu anii lor frumoși Avânturile toate ne-au îngropat pe rând Ne-au pângărit altare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ei finale. Abordăm politica cu pasiunile noastre, pe care le socotim generoase și cu opiniile noastre, pe care le credem luminate. Astfel procedează cetățenii democrațiilor moderne și Aron, el însuși, a acționat și a început în acest fel. Ajuns la bătrânețe, a dat Memoriilor sale subtitlul: 50 de ani de reflecție politică. Aceasta înseamnă de fapt: cincizeci de ani de educație politică. Nu ești niciodată un cetățean perfect edificat. Nu ești niciodată pe deplin lămurit în pasiunile și opiniile tale. Să
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
procedăm cum vor ei. Chiar și în acest caz, acceptând adevărul general, putem respinge concluziile celui ce ne critică. Putem fi de acord, de exemplu, cu acel adevăr general după care e important să pui bani de-o parte pentru bătrânețe. Dar din asta nu rezultă în mod necesar că nu ne putem cumpăra un lucru elegant, că nu putem lua masa în oraș sau vedea un film în premieră sau pleca undeva în timpul concediului. Putem foarte bine să fim de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
azi (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) sunt inserate profiluri dedicate unor poeți clujeni și ieșeni. Abia după un deceniu T. va reveni în peisajul editorial, întâi în ipostază de poet, cu volumele Dimineața amurgului (1994), Școala morții (1997), Defăimarea bătrâneții (1998), Elogiul tinereții (2000) și Tratat despre iubire (2003). Poemele vădesc un liric reflexiv substanțial, o voce nouă, cu personalitate. Experiența existențială directă și meditația asupra marilor teme lirice fuzionează într-o expresie poetică dezinvoltă și de o mare claritate
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
până în 1918 (în colaborare cu Mircea Popa), Cluj-Napoca, 1980; Dincoace și dincolo de F, Cluj-Napoca, 1981; Paul Sima, pref. D. Dumitrașcu, postfață Livia Drăgoi, Cluj-Napoca, 1982; Poezia poeziei de azi, Iași, 1985; Dimineața amurgului, Cluj-Napoca, 1994; Școala morții, Cluj-Napoca, 1997; Defăimarea bătrâneții, București, 1998; Elogiul tinereții, Cluj-Napoca, 2000; Ritm vertical, București, 2001; Elogii. Dez-eseuri. Cvartet: opus 1-4, Cluj-Napoca, 2002; Studii literare, Cluj-Napoca, 2002; Istoria presei românești din Transilvania de la începuturi până în 1918 (în colaborare cu Mircea Popa), București, 2003; Tratat despre iubire
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
în lume. Prințul își dă seama că viața nu se rezumă la palatele sale, la umbra copacilor, la parfumul florilor sau la brațele împodobite cu ghirlande ale Yaśodharei, ci ea înseamnă și lacrimi și durere, lucruri urâte și descompunere, boală, bătrânețe și moarte. Siddhărtha înțelege că „viața dusă până atunci nu are nici o legătură cu adevăratul sens al existenței, că ea nu înseamnă mai mult decât o preaconfortabilă vacanță a spiritului prelungită peste măsură. Era ca și cum ar fi auzit apelul propriului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dacă vom trăi destul de mult. Prințul avusese parte de o viață ocrotită, dar cele trei imagini l-au tulburat profund făcându-l să înțeleagă că nici bogăția, nici puterea nu-l vor putea pune la adăpost de experiența bolii, a bătrâneții și a morții. El a conștientizat treptat suferința și caracterul iluzoriu al vieții. În fine, prințul iese pentru pentru o ultimă plimbare, pe poarta de nord, merge cât merge, și vede un om, aproape gol, a cărui față era plină
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dintre soți moare și cel rămas nu se recăsătorește, ci preferă să se călugărească; când cei doi soți divorțează și cel puțin unul alege calea monahală; când cei doi trăiesc și sunt în relații bune, dar aleg viața mănăstirească spre bătrânețe, după ce și-au îndeplinit datoria față de copiii lor și față de societate. 2. Transmiterea învățăturii Revenind la viețile celor doi mari înțelepți, descoperim un nou punct comun. Avem în vedere perioada premergătoare începutului propovăduirii. Buddha a dus o viață ascetică severă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
buddhistă despre suferință (păli: dukkha) poate fi privită sub trei aspecte: dukkha drept suferință ca atare (păli: dukkha dukkha), dukkha cea determinată de schimbare (păli: vipariṇăma-dukkha) și dukkha ca stări condiționate (saṃkhăra-dukkha). Toate tipurile de suferință din viață precum nașterea, bătrânețea, boala, moartea, asocierea cu persoane sau condiții neplăcute, a nu se obține ceea ce se dorește, îndurerarea, lamentația, chinul - toate aceste forme de suferință fizică și mentală, care sunt în mod universal acceptate ca suferință sau durere, sunt incluse în dukkha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
că Ticu Dumitrescu a reușit să-l convingă pe Tăriceanu să ne dubleze indemnizația de deținut politic, astfel că avem acuma un milion pentru un an de detenție... Privind retrospectiv, aveți regrete? Nu! Categoric, nu! Nu regret nimic! Am o bătrânețe fericită, am o familie frumoasă, În fiecare seară Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat. Și ce să mai zic? Pentru că am fost Închis, am și niște bani În plus, nu? Eu mă descurc foarte bine. Copilul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu ea și-apoi, după 17 ani, o divorțat de mine pentr-un ofițer de Securitate... Unu’, Ili, era maior atunci. Acuma cred că o fo’ locotenent-colonel, c-o fost În pensie de boală și o intrat În pensie de bătrânețe, și-atunci Îi avansează... Numa’ să știți c-au pensie mare aiștea! Au mare pensie! Și chiar am zis: ăla ce-o tras În fabrică zeci de ani și-o muncit are o pensie de mizerie, iar ăsta se zice
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
exprimată că amintirea nostalgică a trecutului nu exclude considerarea lui în spirit critic, precum și de încrederea nestrămutată în progres (unui confrate de la Adevărul, B. Brănișteanu, bătrânul ziarist i se confesa cu puțin timp înaintea morții: „Să nu cădem în greșala bătrâneții căreia i se pare că tot ce a fost, a fost mai bun decât este... Înțelepciunea vieții constă esențialmente în încrederea în viitor“61), opera memorialistică a lui Constantin Bacalbașa și-a câștigat, odată cu trecerea vremii, un loc binemeritat alături
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și care făceau deliciul tuturor trecătorilor. Și porecla „Sânge-rece“ a fost multă vreme întrebuințată și se aplica celor cari, în discuțiune, se aprindeau peste măsură. „Bărbucică“ era altul. Acesta era un ramolit, slab de minte în toată viața, pe care bătrânețea îl clasificase drept un personagiu ridicol. Când au fost descoperite apele feruginoase de la Văcărești 299, glumeții i-au spus că dacă se va spăla cu apa aceasta se va întări ca fierul. Rezultatul a fost că barba lui Bărbucică s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și de flacăra lumînărilor, cîntînd cu convingere „Mulți ani trăiască!” Așezată în fața noastră, avea pe chip o strălucire greu de descris: iradia! Spre seară, a venit Pătrar („șlică”). Speră - ne-a declarat - să aibă și el o fată, „acum la bătrînețe”. Primul său copil e băiat. Frații lui au numai băieți. N-ar vrea să continue o asemenea tradiție. „Să știi că dacă n-o să fie fată - și-a amenințat el nevasta - nu mă opresc, o să mai încercăm de două-trei ori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al străzii Karl Marx, între Muzeul de științele Naturii și Biserica Sfinții împărați: cinci și, respectiv, trei lei. Primul purta un suman scurt și opinci în picioare. Dacă e să l judec după înfățișarea robustă, n-are alt beteșug decît bătrînețea. Spre rușinea lui, cred că-i țăran! Al doilea are albeață la ambii ochi. L-am întîlnit și în alte puncte ale orașului. Locuiește pe strada Eliberării, în casa unui fost avocat socialist. E „plantat” ici-colo de o femeie mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
De cînd îi știu, relațiile lor au fost mereu oscilante, instabile. De altfel - mi se spune -, nu după multă vreme de la „răpire” s-ar fi despărțit. Apoi „s-au luat din nou” și au dus-o așa, cîr-mîr, pînă la bătrînețe, timp în care au suferit împreună, au mîncat uneori dintr-un ou, au cumpărat pămînt, au făcut case, au crescut copii. În fine, boala i-a solidarizat, iar moartea i-a unit pe vecie. Nu stau să judec între ei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a procedat bine cum s-a procedat etc. Lipea, totuși, de formă, la sfîrșitul cuvîntului său un angajament, apoi se întorcea să le soilească. Gras, față rotundă, roșie, satisfăcut și neglijent în costumul din stofă bună, părea menit să apuce bătrînețea. De altfel, cică de curînd și-ar fi „turnat” o vilă în centrul orașului. Dar, iată încă un exemplu frapant!, socotelile oamenilor nu sînt aceleași cu socotelile lui Dumnezeu. Funeraliile sale vor fi de o amploare indecentă: va fi îngropat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
răspuns că „zaibărul”, întrucît „lumea se duce”! După plecarea lui, am aflat că acest Julinschi e un pic de neam cu noi: „E de-a lui Zănoagă”, m-a lămurit L. „O soră a bunicii noastre era o Zănoagă”. La bătrînețe a paralizat și a fost părăsită de fetele ei. Stătea într-o căsuță aflată pe locul în care e „casa cea mare” a fostei noastre case părintești. Au îngrijit-o tata și mama, proaspăt căsătoriți. Cînd acestei Zănoagă i s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
special, azi am deschis plicul cel mai recent cu „însemnări din ședințe”. La mijloc, prinse cu o agrafă de birou, erau două „fișe” cu citate din CVT, culese din ședința din 22 septembrie 1984. Prima: „Unii au devenit intelectuali la bătrînețe; unii au devenit intelectuali peste noapte și au cam uitat de unde au venit...” A doua: „Nici nu vă dați seama, dinamica vieții noastre este extraordinară. Sîntem ca într-o centrifugă: dacă nu te ții bine, revoluția te aruncă afară, chiar dacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Il y a long temps que tout ce qui vient du dehors ne peut plus me causer ni plaisir, ni déplaisir” (apud: Tharaud, Mes années chez Barrșs, p. 285). „L’expression la plus rapidement trouvée est pour moi, maintenent (la bătrînețe - n.m.), la meilleure. Le temps des jeux est passé. La vie est trop courte, et j’ai tant de choses à dire. Il me faudrait vingt ans pour écrire tout ce que j’ai dans l’esprit, et bientôt la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]