5,261 matches
-
despre urmările acestor eclipse. EDGAR: Te ocupi tu cu asta? EDMUND: Te asigur că urmările de care scrie, din nefericire, se adeveresc: ură nefirească între copil și părinte, moarte, lipsuri, desfacerea celor mai vechi prietenii, zizanie în țară, amenințări și blesteme împotriva regelui și nobililor, zavistii fără pricina, alungare a prietenilor, împrăștierea trupelor, ruperea căsătoriilor, si mai știu eu ce. EDGAR: De cînd ești în sectă astrologica? EDMUND: Ia asculta, cînd l-ai văzut pe tata ultima oară? EDGAR: Ieri seară
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
each fancy, each complaint, dislike, He may enguard hîș dotage with their pow'rs Că poți să zgudui bărbăția-mi într-atît, Ca aste lacrimi, izbucnindu-mi far' să vreau, Te-nvrednicesc lor. Vifor asupra-ți, cețuri! Rănile vii din părintesc blestem Străpungă-ți orice simt. Bătrîni, proști ochi, De plîngeți iar de-aceasta, am să vă smulg Și zvîrl cu apă care-o revărsați Să înmuiați țarina. Ce-am ajuns! Așa să fie. Am o altă față, Ce-i, sigur, blîndă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-aici: De el îndrituit, voi proclama Că cine-l află va lua răsplată, De-aduce pe-ucigașul las la stîlp; Cine-l ascunde, moartea. EDMUND: Cînd am cercat să-l scot din gîndul lui, Fiind hotărît să-l facă, cu blestem L-amenințai că-l dau de gol. El a răspuns: "Tu sărăntocule bastard, au crezi Că de te-aș dezminți, încrederea-n Virtutea, cinstea și valoarea ta, Ți-ar da crezare? Nu, eu aș nega (Și aș nega eu, de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Furtună și miniile cerești. Ținutul îmi dă pildă și dovezi De cerșetori nebuni, care mugind, Isi vîră-n goale brațe degerate Ace și așchii, cuie, rozmarin, Si cu-ăst spectacol groaznic, la săteni, Sărace sate, stîni, si pe la mori, Cînd cu blesteme de nebuni, și cînd cu rugi, Storc milă. Biet Turlygod, biet Tom! Mai sînt ceva: că Edgar, nu-s nimic. (Iese) SCENĂ 4 (În fața castelului lui Gloucester. Kent în butuci. Intra Lear, Bufonul, Un curtean.) LEAR: Ciudat, să fi plecat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cum așa? REGAN: Nu pot gîndi că ea cît de puțin Să-și fi lăsat din datorii. Dacă, cumva, A mai pus frîu dezmățului suitei, E c-un așa temei și trainic scop, C-o spală de-orice blam. LEAR: Blestem asupră-i! REGAN: O, sire, esti bătrîn. Natura-n ține stă în pragul chiar Mărginii ei. Ai trebui condus De-o judecată ce-ți discerne starea Mai bine ca tu însuți. Deci, te rog La sora noastră să faci drum
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cețuri de mlaștini, ce se-absorb de soare, Pentru-a cădea și-a-i nimici trufia! REGAN: O, zei slăviți! Așa ai să-mi urezi Și mie-atunci cînd furia te-o prinde. LEAR: Nu, Regan, ție niciodat' nu-ți dau blestem. De drag mișcata-ți fire nu te va Lăsa asprimii; ochii ei sînt cruzi, ai tăi Mîngîie și nu ard. Nu-i firea ta să-mi faci Placerilor reproș, suita să-mi reduci, S-arunci vorbe-aspre, să îmi scazi venitul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și pieri! LEAR: Ast fulg se mișcă,-i vie; de-i așa, E un noroc răscumpărînd tot chinul Ce l-am simțit vreodat. KENT (Îngenunchind): O, bun stăpîn! LEAR: Te rog, în lături! EDGAR: Nobilul Kent, ți-e prieten. LEAR: Blestem pe ucigașii trădători toți! Aș fi putut s-o scap; acum s-a dus pe veci! Cordelia, Cordelia, stai o clipă! Ha! Ce spui? Vocea i-a fost mereu ușoară, Blîndă și lină, o minune la femei. Pe sclavul ce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Apoi a existat o suspiciune de epidemie de boala legionarilor și am fost trimiși cu toții acasă pentru cinci zile. S-a dovedit a fi o alarmă falsă - Însă răul a fost făcut. Toate ziarele au Început să publice articole despre blestemul care s-a pogorît asupra magazinului The Look și caricaturi cu clienții ferindu-se de bucăți din clădirea ce stă să cadă deasupra lor. (Care, sinceră să fiu, erau destul de amuzante, dar n-avem voie să spunem asta.) Și, de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
prin simboluri obiective eroziunea iremediabilă a unei lumi, deriva implacabilă a indivizilor care o alcătuiesc. Familiile se destramă una după alta, destinele sfârșesc și ele într-un punct închis sau mort, ca spre a consfinți triumful forțelor telurice ale unui blestem, venind întâi de toate din istoria interioară a acestei lumi. Unghiul de perspectivă al romancierei nu ascunde însă corelațiile mai adânci ale istoriei intime, imanente, cu avatarurile mai cuprinzătoare ale unui fel de determinism malefic, chiar dacă opera nu propune niciodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
mâini ce primesc și oferă; povestea apare drept inițiatică. La fel, orice putere depinde de forța mâinii, mâna cea tare, fie că se referă la câștigarea puterii, fie că trimite spre accentuarea cuvintelor, ori la pecetluirea legământului prin binecuvântare ori blestem. Idolatria și pedepsele corporale trimit spre mâini, prin care se făceau adesea și verificările jurămintelor. De asemenea, prin selectare și aranjare a termenilor, ființele umane se informează despre spațiul parcurs și despre ordinea folosită (aici, întrebările: de unde, încotro) și despre
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
al medicinei îi supraveghea pe toți medicii și era revendicat, prioritar, ca strămoș, de medicii empirici. în zilele de sărbătoare medicii nu aveau voie să practice profesia. Tratatele medicale studiate în vederea profesionalizării, cuprindeau și formele magico- hieratice, descântece, farmece, exorcisme, blesteme de alungare a răului dar și texte empirice, laice, eliberate de magie. în aceste cărți, pe lângă practici, sunt enumerate și boli cu tratamentul respectiv și modul de preparare. Faptul că sunt trecute cauzele, manifestările și diagnosticul bolii cu prescrierea medicamentului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
deosebită fiind acordată sângelui purtător de viață și reparator în măsura calității circulației și prezenței sale în zona afectată. În ceea ce privește etiologia, medicina egipteană pe lângă numeroșii agenți fizici: frigul, căldura, agresiunile, paraziții, alimentația eronată, admitea și cauze psihice, identificate unor demoni, blesteme, represalii divine, situații în care se făcea apel la practici vrăjitorești, droguri, licori specifice, amulete, formule impresive etc. Pe lista bolilor mai frecvente, se află afecțiunile abdominale, oftalmice, renale, febra tifoidă, erizipelul. Medicii, considerați trimiși ai zeilor de care am
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ea nu-și poate îndeplini niciodată misiunea cu care a fost investită de societate, aceea de a forma viitori adulți. Profesorul nu este profesor fără elevi. Prin natura sa profesia de profesor presupune lucrul cu indivizii în formare. Binecuvântare sau blestem, cadrul didactic poartă pe umeri povara dulce sau amară a responsabilității de a „lansa în viață” tineri pregătiți să facă față provocărilor unei lumi în permanentă schimbare. Iubit sau urât, adorat sau detestat, aprobat sau dezaprobat, profesorul are misiunea de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
las de legea mea!". Acțiunea atinge În acest moment punctul culminant, căci domnitorul Își dă seama că totul este pierdut și se adresează direct ucigașilor exteriorizânduși Întreaga ură de care este capabil, prin cuvinte dure, neiertătoare, cu accente de neînduplecat blestem: ,,Alelei! Tâlhari păgâni /Alelei! Voi feciori de căni!/(...) Dare-ar Domnul Dumnezeu / Să fie pe gândul meu:/Să vă ștergeți pre pământ,/Cum se șterg norii la vânt,/ Să n-aveți loc de-n- gropat,/ Nici copii de sărutat!". Pe masura ce faptele
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
locuitorii din Marsilia erau loviți de ciumă, un sărac se oferea să fie hrănit un an Întreg, cu cea mai bună hrană, pe cheltuială publică. Apoi, acesta, Împodobit cu ramuri și veșminte sacre, era purtat prin tot orașul, Însoțit de blesteme, pentru ca astfel să ia asupra lui toate păcatele cetății, iar apoi era aruncat În jos. Așa a scris Petronius. La rândul lor, Adnotationes super Lucanum (cu referire la X, 334) precizează mai clar sensul acelui misterios „era aruncat În jos
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1995, 13-16; Pericle Martinescu, Destinul dramatic al lui Mircea Streinul, JL, 1995, 13-16; Nicolae Scurtu, Contribuții documentare la cunoașterea vieții și operei unui scriitor bucovinean, JL, 1995, 13-16; Vlaicu Bârna, Un „iconar” mordant și ironic, JL, 1995, 13-16; Cornelia Ștefănescu, Blestemul neamului Timoteu, JL, 1995, 13-16; Iulian Vesper, Portret în gri, „Arc”, 1996, 1-2; Constantin Dram, Cui i-e frică de Mircea Streinul?, CL, 1996, 10; Rachieru, Poeți Bucovina, 421-429; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 121-136, 141-144; Mircea A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
amărăciunea unei despărțiri ce pare definitivă, ca în poemul liminar: „Iată,/ tinerețea mea zbuciumată!// Anii mei/ de trei ori în necazuri trăiți,/ dar în bucurii niciodată,/ odihnesc aici”. Cu acul pe săpun este o carte de poezie densă, mărturie, rugă, blestem și litanie, rod al unor ani de încercări inimaginabile. Versul se menține expresiv și în celelalte secțiuni ale volumului, cu precădere în cea numită Cadrilater, care înmănunchează un șir de poeme cu parfum oriental, indicibil: „Merg pe drum de țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
mentală, pot să-mi doresc alți părinți, să tânjesc după alt tărâm, să-mi repudiez neamul, să regret că m-am născut în acest secol, să visez că sunt alb, în vreme ce sunt negru, să-mi resimt numele ca pe un blestem, să-mi detest apartenența la masculinitate sau la feminitate. Pot deci să nu mă împac cu hotarul pe care îl am și să-mi doresc un altul, după cum pot să contest prestigiul oricărui hotar: să repudiez sexualitatea în principiu și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cât și pierderea ei din vedere nu pot veni decât din partea celui ce o are și a celui ce o caută. Nimeni, în afara lor, nu-i poate lipsi de libertatea avută sau de cea căutată. Spaima de a rămâne sub blestemul comenzii sau sub cel al supunerii este spaima însăși a pierderii libertății. Dar cine, dintre cel ce are libertatea și cel care o caută, provoacă primul blocarea mecanismului puterii? Pentru că orice căutare este dificilă, oboseala, renunțarea sau uitarea țelului propus
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
identific acum nici cu rasa mea, nici cu zeii mei, nici cu tribul din care fac parte; pot să mi uit părinții și pot să resimt numele sau casta care mă desparte de cel pe care îl iubesc drept un blestem. Pe de altă parte, pentru că ceea ce nu-mi aparține devine al meu, eu pot să preiau zeii, numele, limba sau casta celuilalt. Sunt gata să renunț la ceea ce mă definește și sunt gata să mă definesc prin ce nu este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ordine socială care dura din timpuri imemoriale. Oamenii aflați în suferință nu au înțeles ce se întîmpla cu lumea lor. Suspendați între trecut și un viitor necunoscut, ei se simțeau frustrați și în nesiguranță. Amoralitatea și raționamentele capitaliste constituiau un blestem pentru țărănime și pentru intelectualii naționaliști romantici. Pentru a înrăutăți lucrurile, trecerea la capitalism a avut adesea drept avangardă burghezia evreiască și alte interese străine. În occident, evreii alcătuiau doar o parte (o mică parte doar) a acestui proces. Resentimentele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga, "luptătorul", însuflețit acum de împlinirea visului naționalist, nu înțelegea (sau nu putea înțelege) că soldatul rus încetase să priceapă sensul războiului și că nu mai avea decît o dorință: să plece acasă. Groaznica iarnă 1916-1917 a căzut ca un blestem asupra satelor Moldovei, izolînd chiar și în Iași, familie de familie, partidele adverse unele de altele și mediul rural de orașe. Sub pătura de zăpadă colcăiau mizeria, deznădejdea, zădărnicia și o devastatoare epidemie de tifos. Situația era dramatică: un milion
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui, Ecaterina II". În primăvara lui 1940, Iorga l-a atacat pe Petru cel Mare. El fusese cel care îi adusese pe ruși în Occident și clădise Petrogradul, imitînd metodele apusenilor. Intrarea Rusiei în Europa a ajuns să fie un blestem pentru Occident și (după părerea lui Iorga) pentru propriul lui popor, întrucît nu se baza pe o evoluție organică, "pentru că, înainte de aceasta, Rusia aparținea Bizanțului Răsăritean și altor părți". Iar atunci cînd Sovietele au pus cu forța mîna pe Basarabia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui101. În antisemitismul lui, Cuza manifestase o consecvență condamnabilă, neobișnuită în România interbelică. Din momentul în care evreilor li se acordase cetățenia, Cuza devenise și mai obsedat de antisemitismul său102. Asimilarea evreilor continua să fie pentru un antisemit doctrinar un blestem. Cum să fii de acord cu asimilarea unei rase ale cărei prejudecăți constituie un rău diabolic și absolut? Poate dori un naționalist ca un astfel de element să devină parte integrantă a organismului cald și dătător de viață al națiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care îl avusese războiul asupra psihologiei franceze, considerînd încă o dată dorințele sale drept realități. Cu tot eșecul timpuriu al politicii duse de țară, Iorga și-a continuat eforturile de slujire a României peste hotare. Își lansa cu furie incompatibilele sale blesteme ori de cîte ori Sistemul de la Versailles era cît de cît criticat, ca să nu mai vorbim de cazurile cînd acesta era respins. În perioada interbelică, același Iorga care studiase și-și susținuse doctoratul în universitățile germane nu a mai vizitat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]