6,191 matches
-
într-un raport din 21 iunie 1941 către Garnizoana Prefecturii, preciza despre desfășurarea evacuării că până în prezent, conform ordinelor primite de la autoritățile militare au fost evacuate: din Mihăileni evrei, 1300 animale, 80 căruțe; din Darabani 1800 evrei, 1310 animale, 402 căruțe; dinSăveni 460 evrei dar, evacuarea este în curs, continuăm operațiunea după care vom raporta. Evacuarea populației evreiești din județul Dorohoi în orașul Dorohoi s-a desfășurat între 21 iunie și 29 iunie 1941. Într-un raport detaliat privind evacuările în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
numai trei zile În urmă, Prefectura Fălciu trimitea poliției Huși adresa nr.5959/16 iulie 1877 În care se specificaseră următoarele imperative: „Trimițându-vă anexat aci o listă de numele oamenilor ce sunt destinați a conduce la Bucuresci acele 100 căruțe requisiționate, vă invit ca imediat să luați măsuri pentru concentrarea acelor oameni și În ziua de 19 curent să’i trimiteți la Casarma Călărașilor de aci fiindu că la 20 (iulie, n.n.) urmează a pleca cu trăsurile”. Prefectul județului Întărea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1877 În care, nevoalat, Îl acuza pe polițai de incompetență sau de inapetență În serviciu, chiar dacă nu se exprimase chiar așa. Iată termenii folosiți În document: „Notânduvă pe contrapagină numele rezerviștilor ce au fost chemați pentru conducerea convoiului de 100 căruțe la București și care nu sau prezentatu, vă invit să cercetați cu toată scrupulozitatea nevenirea acelor reserviști la chemarea ce leam făcutu, raportând imediat, căci ar fi regretabil când În asemenea timpuri mai alesu (subl.ns.), nedisciplina să fie nepedepsită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și mai dură, aproape ultimativă lucru care Îi va fi dat fiori și furnicături pe șira spinării bietului polițai hușean: „Vă repet Ordinul No. 6158 relativ la reserviștii care nu sau prezentat când au fost chemați pentru conducerea convoiului de 100 căruțe la București și vă invit (subl.ns.) ca să’mi dați urgent rezultatul, nemaidând locu la o nouă repetare”. Foarte posibilă putea fi și rătăcirea cine știe pe unde a răspunsului dat prefecturii care evidenția concret motivele negăsirii celor absenți deoarece
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cât și muntenii nu mai avuseseră de foarte mult timp vreun conflict militar cu inamici externi, În cazul Războiului de Independență lucrările ordonate de Înaltul Comandament se mișcau destul de greu și cu mari deficiențe. Chiar și din cele 100 de căruțe (trăsuri) rechiziționate pentru front s-au găsit câteva mai bune de dat la gunoi decât de a Înhăma caii la ele și dovadă stă adresa Prefecturii Fălciu nr.6109/21 iulie 1877 trimisă poliției, În care erau explicate unele detalii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
erau nevoite să meargă per pedes. Dar, În afară de trupele combatante mai erau și serviciile, indispensabile oricărei armate din lume și aici trebuie amintită bucătăria de campanie care nu era numai o simplă sobă ci mai avea și numeroase care și căruțe cu provizii iar cum frigiderul sau lada frigorifică nu se inventaseră Încă, animalele de sacrificiu urmau oastea În cirezi sau turme. Inevitabil, se Înregistrau și decese ale acestora și tocmai la acestea se referea adresa nr.3960/22 mai 1877
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-n cap pe aiurea. Subprefectul Teodoru semna pe 1 iulie 1877 adresa 5376 pe care ulterior a trimis-o polițaiului Alexandrescu. Iată ce păs avea oficialul fălcian: „În comuna Râșești, Plasa Podoleni, acest giudeciu, egsistându mai mulți locuitori cari au căruțe cu cai ce sunt bune de requisiționat pentru Serviciul Armatelor Române dar fiindcă după informațiunile pe care le avem, Încă din trecut unii din acei locuitori și tocmai acei cari au trăsuri mai bune, au fugit cu ele (subl.ns
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fotografii din America : pomi în care creșteau bănuți, o ceapă atît de mare încît trebuia cărată cu roaba. I am văzut cățărîndu-se pe stînci pînă la un altar și așteptînd acolo un semn, și apoi pornind la drum într-o căruță bălăngănitoare, sub un cer ca înainte de potop. în timp ce se fotografiau pentru Lumea Nouă, cu capetele vîrîte printr-un paravan, în prelungirea unor corpuri pictate și mai bine îmbrăcate decît ale lor, o femeie elegantă venise și se postase ca din
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
vale”, fratele Caraivan fiind “lucrător” în zonă. Primul pastor care a păstorit noua comunitate a fost fratele Dașoveanu, ajutat mai târziu de fratele Chițu Marin. În 1952 a preluat comunitatea fratele Rădoi Constantin, care a venit în primul Sabat cu căruța familiei Mustățea de la Sarânga. În 1954, anul cu cele mai mari inundații cunoscute în zonă până atunci, localul a devenit impracticabil și astfel s-a cumpărat actualul teren pe care este construită biserica astăzi. Aici s-a construit o nouă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pe vremea aceea la marginea târgului, apoi privi în treacăt la prăvăliile evreiești ce abia se deschiseseră și ai căror stăpâni măturau și stropeau prin fața prăvăliilor. El era bine cunoscut de negustorii din Pungești, de multe ori le transporta, cu căruța și caii săi, știuți de toată suflarea, chiar pe numele lor; Murgu, era cel înhămat pe dreapta, partea „din brazdă”, cum se spune, iar iapa, Mița, înhămată pe stânga, adică partea „către om”. Amândoi caii aveau părul roib spre murg
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îl făcu pe Costache să aleagă patru pâini calde și zece covrigi pentru copii spunându-i lui Haim să-l treacă în condică că nu are bani la el. De altfel Haim îl cunoștea bine, adesea Costache îi transporta cu căruța marfă pe la târgurile din Plopana, Puiești și Negrești și-l aproviziona cu făină albă de calitate adusă de la Vaslui. îi trecu prin minte o întîmplare, când transporta șiraguri de covrigi iar căruța s-a răsturnat în preajma lacului Macovei. A fost
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îl cunoștea bine, adesea Costache îi transporta cu căruța marfă pe la târgurile din Plopana, Puiești și Negrești și-l aproviziona cu făină albă de calitate adusă de la Vaslui. îi trecu prin minte o întîmplare, când transporta șiraguri de covrigi iar căruța s-a răsturnat în preajma lacului Macovei. A fost nevoit atunci să pescuiască covrigii din apă și a așteptat până ce s-au uscat la soare și abia atunci a înhămat caii și și-a continuat drumul. Urcând ulița spre casa lui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
iar lipit de ea se afla cotețul porcilor și păsărilor precum și micul săivan pentru oi când sunt aduse la iernat. Tot în apropiere se afla și adăpostul pentru păstrarea inventarului agricol, plug, grapă, boronă și sub care era adăpostită și căruța ca să nu stea afară în bătaia ploii și a ninsorilor. La vederea covrigilor cu aromă plăcută și frumos rumeniți copiii s-au bucurat din plin și au întrebat de ce nu le-a adus bomboane și turtă dulce, cum făcea în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Costache adaugă, hâtru, privindu-și nevasta „și hazaica frumoasă”. Zâmbetul finuț al Mariei mulțumește pentru vorba frumoasă rostită de bărbat. Fiecare apoi se îndreaptă spre treburile hotărâte înainte. Costache și Mihăiță, după ce au înhămat caii și au pus uneltele în căruță, au ieșit pe poarta larg deschisă și se îndreptară pe uliță la vale, spre locul numit Trauș. Spre sfârșitul zilei, când razele soarelui scăldau pădurea Rotăriei, Costache și Mihăiță se pregăteau de întoarcere acasă, osteniți dar bucuroși că înfăptuiseră ce-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vrednică Luceafărul de dimineață răsărise iar ziua parcă aștepta de după dealul Măgura să se ivească peste lume. Dimineața frumoasă de primăvară se pregătea să-și înfățișeze întreaga strălucire. Gândindu-se că bărbatul ei, Costache a făcut deja drum lung cu căruța, căci plecase înainte de a se ivi zorii să care mărfuri, în chirie, pentru negustorii evrei din târg, Maria își orândui în minte treburile de dimineață ce o așteptau, adică îngrijirea vitelor, hrănirea păsărilor și porcilor, pregătirea copiilor care încă mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au adăugat la ce adusese acesta de la Cuci și alte bunuri și au ajutat în special la fasonarea lemnului dăruit de boier pentru ridicarea casei și acareturilor. Au făcut o nuntă frumoasă, îmbelșugată, numai din satul Cuci au venit cinci căruțe încărcate de oaspeți plus cei din localitate. Boierul a trimis pe administrator să-l reprezinte la nuntă și au primit multe daruri, în bani și produse, încât soacră-sa își aduce aminte cu drag și acum, după ce se scurseseră peste
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plăcere de ei, lăsând astfel pe mama lor să se îngrijească de treburile mari ale gospodăriei . Mihăiță terminase clasa a șasea și avea destul de muncă în gospodărie cu vitele sau la câmp; taică-său fiind mai mereu pe drumuri cu căruța, cu care făcea transporturi de mărfuri în chirie, multe îndatoriri au trecut pe umerii lui Mihăiță, care s-a oprit cu școala după clasa a șasea. Era bine dacă ar fi terminat și pe a șaptea așa cum era obiceiul la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acela. − Vreau să te întreb ceva, bunicule: mata ne-ai spus că cutreierai satele la jocuri, că mergeai la târguri și bâlciuri, da’ eu știu că toate sunt la distanțe mari, nu cred eu că mergeai pe jos, ci cu căruța; − Aveți dreptate, dragii mei. Pe vremea aceea toți gospodarii țineau câte o pereche de cai cel puțin , ba chiar erau unii care aveau și trei-patru cai. Toți flăcăii erau învățați să călărească, ba chiar și fetele erau învățate să meargă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
știa de la plecare dar acum, caii mergând la pas, nu trebuia să aibă prea mare grijă. îl luase de cu noapte și pe Mihăiță, avea nădejde în el că-l ajutase și la cărat marfa și la așezarea acesteia în căruță și mai ales, o păzise cât timp taică-su vorbea cu negustorii care pregătiseră marfa. Mihăiță își tocmise un cotlon în spatele căruței unde stătea în voie și putea să țină ochii și pe încărcătura ce o cărau la Pungești. Mersul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe Mihăiță, avea nădejde în el că-l ajutase și la cărat marfa și la așezarea acesteia în căruță și mai ales, o păzise cât timp taică-su vorbea cu negustorii care pregătiseră marfa. Mihăiță își tocmise un cotlon în spatele căruței unde stătea în voie și putea să țină ochii și pe încărcătura ce o cărau la Pungești. Mersul la pas al cailor, gândul că se poate bizui pe Mihăiță și oboseala ce îl ajunsese după tot efortul făcut de cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și acum Costache se gândea să-l dea în judecată pentru mărturii false și jurământ strâmb. Alți bani, ce să mai vândă, unde să mai muncească, ce se va alege de copiii lor? Gândurile acestea îl bântuiau pe Costache în timp ce căruța ajunse la Hârsoveni, adică străbătuseră mai mult de jumătate de cale. Opri caii, se dădu jos din căruță, îi desprinse din orcicuri și le puse după cap câte o trăistuță cu tain. Controlează roțile căruței, hamurile cailor și schimbă câteva
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce să mai vândă, unde să mai muncească, ce se va alege de copiii lor? Gândurile acestea îl bântuiau pe Costache în timp ce căruța ajunse la Hârsoveni, adică străbătuseră mai mult de jumătate de cale. Opri caii, se dădu jos din căruță, îi desprinse din orcicuri și le puse după cap câte o trăistuță cu tain. Controlează roțile căruței, hamurile cailor și schimbă câteva vorbe cu Mihăiță. în timp ce caii își ronțăiau ovăzul, Costache privește bătrânul plop ale cărui ramuri se leagănă în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îl bântuiau pe Costache în timp ce căruța ajunse la Hârsoveni, adică străbătuseră mai mult de jumătate de cale. Opri caii, se dădu jos din căruță, îi desprinse din orcicuri și le puse după cap câte o trăistuță cu tain. Controlează roțile căruței, hamurile cailor și schimbă câteva vorbe cu Mihăiță. în timp ce caii își ronțăiau ovăzul, Costache privește bătrânul plop ale cărui ramuri se leagănă în vântul primăvăratic de parcă l-ar fi căinat pe drumețul ce se odihnea sub el. Capitolul VI Mărinimia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
era adunat în mușuroi. Marița își aduse aminte de ogorul din luncă, cel semănat cu ovăz de frate-su Costache și aruncă o privire spre vale. Ceea ce văzu îi îngheță sângele în vine: în vale apăruse Costache care venise cu căruța, însoțit de un fecior, și se apucase de cosit ovăzul verde. șuieră plină de ură către cei doi feciori ai ei: − Ia uitați-vă la vale...Acum trebuie să faceți ceva, ca să ne luăm pământul ce ni se cuvine nouă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Lasă că îndată ajungem acasă, mama și cu Emilia au să te oblojească și să te ungă cu ceva ce știu ele, rosti Gheorghiță printre lacrimile ce-i cădeau din ochi. Ajunși la poarta curții, băiatul o deschide și trage căruța în ogradă, chemându-le pe soră-sa și maică-sa să-l ajute pe Costache ca să coboare din căruță și să-l îngrijească. − Vai de mine, Costache, da ce-ai pățit omule? Unde te-ai lovit, cum ai căzut, ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]