5,569 matches
-
sau aderențe de origine inflamatorie. Procesul inflamator este inițiat, în aceste cazuri, la nivelul mucoasei. Este o teorie fundamentată pe obstrucția totală sau parțială a lumenului apendicular prin corpi străini intra-apendiculari (sâmburi de fructe, coproliți, etc.), cu formarea unei cavități închise, în care staza conținutului apendicular favorizează dezvoltarea florei microbiene, ce capătă o virulență deosebit de mare. În evoluție, infecția se propagă de la nivelul mucoasei în submucoasă, cuprinde foliculii limfatici și, printr-un proces de limfangită transparietală, prinde stratul muscular și
Apendicită () [Corola-website/Science/312975_a_314304]
-
Geoda este numele dat unui agregat de metale format prin depunere în cavitățile largi ale rocilor.Geodele sunt misterioase modelări ale pământului, un adevărat fenomen al naturii. Termenul de geode derivă din cuvântul grecesc geoides, care înseamnă „plăcerea pământului“. O geodă este o rocă de formă sferică sau alungită, care conține în interiorul său
Geodă () [Corola-website/Science/310950_a_312279]
-
rocilor.Geodele sunt misterioase modelări ale pământului, un adevărat fenomen al naturii. Termenul de geode derivă din cuvântul grecesc geoides, care înseamnă „plăcerea pământului“. O geodă este o rocă de formă sferică sau alungită, care conține în interiorul său o scobitură (cavitate) căptușită cu cristale dispuse cu vârful spre interior. Fiecare geodă este unică în compoziția, mărimea și formațiunea de cristale din interiorul său, fiind diferite ca formă și culoare. Concentrația cea mai mare de geode se întâlnește în nordul și sudul
Geodă () [Corola-website/Science/310950_a_312279]
-
erorilor experimentale . Până astăzi, nimeni nu reușise să replice rezultatele lui Miller, și experimentele moderne au precizii care le contrazic. Recent, au devenit comune repetări ale experimentului Michelson-Morley. Laserii și maserii amplifică lumina reflectând-o în mod repetat într-o cavitate calibrată cu grijă, determinând astfel atomi de mare energie din cavitate să emită lumină mai multă. Rezultatul este o lungime a căii de ordinul kilometrilor. Mai mult, lumina emisă într-o cavitate poate fi folosită pentru a începe aceeași cascadă
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]
-
Miller, și experimentele moderne au precizii care le contrazic. Recent, au devenit comune repetări ale experimentului Michelson-Morley. Laserii și maserii amplifică lumina reflectând-o în mod repetat într-o cavitate calibrată cu grijă, determinând astfel atomi de mare energie din cavitate să emită lumină mai multă. Rezultatul este o lungime a căii de ordinul kilometrilor. Mai mult, lumina emisă într-o cavitate poate fi folosită pentru a începe aceeași cascadă într-un alt set la unghiuri drepte, creând astfel un interferometru
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]
-
lumina reflectând-o în mod repetat într-o cavitate calibrată cu grijă, determinând astfel atomi de mare energie din cavitate să emită lumină mai multă. Rezultatul este o lungime a căii de ordinul kilometrilor. Mai mult, lumina emisă într-o cavitate poate fi folosită pentru a începe aceeași cascadă într-un alt set la unghiuri drepte, creând astfel un interferometru de mare precizie. Primul astfel de experiment a fost condus de Charles H. Townes, unul din co-creatorii primului maser. Experimentul din
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]
-
Carașului: aparține clasei de mineralizare bicarbonatată calcică, cu conținut redus de sulfați și cloruri, gradul de mineralizare variază între mic și mediu, materiile în suspensie provin din eroziunea solului. În zona localității Carașova sunt 12 izvoare permanente,unul temporar și cavitatea debitoare temporar Peștera Lizlonea ce au debite cuprinse între 0.1 și 60 l/s. Au o dispunere altimetrică între 200 și 205 m. Aceste izvoare situate la nivelul de bază local sunt alimentate inclusiv de către pierderile din albiile pârâurilor
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
celulare", două "vacuole contractile" (cu rol excretor și osmoreglator) și doi "nuclei" (un "macronucleu" cu rol metabolic și un "micronucleu" cu rol genetic). Se face prin toată suprafața corpului. Paramecii au un mod de nutriție holozoic, pot fi considerate răpitoare. Cavitatea bucală este numită "peristom", care se prelungește în interior cu un "citostom" și se termină cu un "citofaringe". Hrana, pătrunzând în interior prin aceste structuri, este închistată la capătul citofaringelui într-o vacuolă digestivă care este transportată prin întregul microorganism
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
mai gros decât pia mater craniana , datorităcompoziției cu două straturi demembrană PIA . Stratul exterior , care este format din țesut conjunctiv în mare parte , este responsabil pentru această grosime . Între cele două straturi sunt spații care fac schimb de informații cu cavitatea subarachnoid , precum și vasele de sânge . Lapunctul în care pia mater ajunge medullaris Conus sau conului medular la sfarsitul măduvei spinării ,membrana se extinde că un filament subțire numitfilum terminale sau filum terminale , conținute înrezervorul lombare . Acest filament în cele din
Pia mater () [Corola-website/Science/310711_a_312040]
-
sifonul superior. Prin mișcarea cililor de pe suprafață branhiilor se formează un curent de apă,necesar respirației. Scoică de lac respira prin două sifoane.Prina dată prin sifonul interior,apoi prin cel superior. O dată cu apă care intră prin sifonul inferior, în cavitatea mantalei pătrund diferite organisme mici, care ajung în gură scoicii, situată sub mușchiul anterior. Gură este înconjurată de 4 foite cu cili care, prin mișcarea lor, îndreaptă hrană spre orificiul bucal. Resturile nedigerate sunt eliminate prin anus, situat în camera
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
fost convins că pictura murală trebuie să se ridice la nivelul arhitecturii pentru simplul fapt că ea trebuie să o întregească și uneori să estompeze elementele deficitare care pot apărea printr-o proiectare neglijentă a edificiului. Astfel, pentru a crea cavitățile aparente în construcție, bizantinii s-au folosit de o decorație plană și o cromatică adaptată unei iluminări reduse a interiorului. Arta renascentistă și mai apoi barocul au folosit pictura murală tocmai pentru a amplifica luminozitatea și spațiul interior al unei
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
infecția cu amibe precum"Naegleria fowleri", contractată din surse de apă dulce. Tipurile de bacterii care provoacă meningita bacteriană sunt diferite, în funcție de grupa de vârstă în care se încadrează persoanele infectate. Traumatismele craniene recente pot permite pătrunderea bacteriilor de la nivelul cavității nazale în spațiul meningeal. În mod similar, dispozitivele amplasate la nivelul creierului și meningelui, de exemplu șunturi cerebrale, drenuri extraventriculare sau rezervoare Ommaya, pot determina un risc crescut de meningită. În aceste cazuri, este mai probabilă infecția cu Stafilococi, Pseudomonas
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
mai externă, dura mater, este o membrană groasă, durabilă, fixată de arahnoidă și de craniu. În meningita bacteriană, bacteriile ajung la nivelul meningelui prin una din două căi principale: fie prin circulația sanguină, fie prin contactul direct dintre meninge și cavitatea nazală sau piele. În majoritatea cazurilor, meningita este urmarea invaziei circulației sanguine de către microorganisme care trăiesc pe suprafețele mucoase cum este cavitatea nazală. Deseori, aceasta este la rândul ei precedată de infecții virale care distrug bariera reprezentată de suprafețele mucoase
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
meningelui prin una din două căi principale: fie prin circulația sanguină, fie prin contactul direct dintre meninge și cavitatea nazală sau piele. În majoritatea cazurilor, meningita este urmarea invaziei circulației sanguine de către microorganisme care trăiesc pe suprafețele mucoase cum este cavitatea nazală. Deseori, aceasta este la rândul ei precedată de infecții virale care distrug bariera reprezentată de suprafețele mucoase în mod normal. Odată ce bacteriile au pătruns în circulația sanguină, acestea pătrund în spațiul subarahnoidian în locuri în care bariera hematoencefalică este
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
50 000 ani în urmă). Sunt necesare săpături de specialitate în Sala Minunilor. Cu ocazia unor lucrări de amenajare turistică a peșterii, a fost descoperit de membrii CETM Albă un celt din bronz (topor). Acesta se află depus într-o cavitate a peretelui, la aproximativ 20 m. deasupra nivelului râului și la 10 m. față de intrarea peșterii. În momentul descoperirii, în interiorul orificiului de înmanusare se mai păstrau urme de lemn, acestea dezintegrându-se la scurtă vreme după scoaterea piesei la suprafață
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Hipofiza (sau glanda pituitară) este o glandă endocrină mică (500 mg), are forma rotunjita si diametrul de 1,3 cm, situată median la baza creierului într-o cavitate a osului sfenoid denumită „șaua turcească”, posterior de chiasma optică. Are trei lobi: anterior, intermediar și posterior. Lobul anterior sau adenohipofiza reprezinta 75% din masa glandei, lobul intermediar 2% (redus la o simplă lamă epitelială aderentă la cel posterior), iar
Hipofiză () [Corola-website/Science/306082_a_307411]
-
care coboară în pantă accentuată până la adâncimea maximă a peșterii de 105 m, apropiindu-se în același timp la numai câțiva metri de cea de a doua perlă a sistemului carstic Scărișoara - peștera Pojarul Poliței. De fapt, între cele două cavități a existat cândva, înainte de începutul formării blocului de gheață, o comunicare naturală. Ghețarul de la Scărișoara este important pentru știință în primul rând în complexul de fenomene care se datoresc prezenței gheții și structurii generale a peșterii: morfogeneză și evoluția formațiunilor
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
ul (lat."nasus") în anatomie înseamnă un organ al vertebratelor care este compus din orificiul nărilor și "cavitatea nazala". La om că și la celelalte mamifere, nașul este situat în "centrul fetei" sau în "vârful botului", după cavitatea nazala urmând faringele unde se întâlnește "calea respiratorie" cu "calea digestiva". Din punct de vedere anatomic nasul aparține de partea
Nas () [Corola-website/Science/304772_a_306101]
-
ul (lat."nasus") în anatomie înseamnă un organ al vertebratelor care este compus din orificiul nărilor și "cavitatea nazala". La om că și la celelalte mamifere, nașul este situat în "centrul fetei" sau în "vârful botului", după cavitatea nazala urmând faringele unde se întâlnește "calea respiratorie" cu "calea digestiva". Din punct de vedere anatomic nasul aparține de partea externă a căilor respiratorii. Orificiul nărilor (nares) se continuă cu două "cavități nazale" ("cavum nași"), acestea fiind despărțite de "septumul
Nas () [Corola-website/Science/304772_a_306101]
-
în "centrul fetei" sau în "vârful botului", după cavitatea nazala urmând faringele unde se întâlnește "calea respiratorie" cu "calea digestiva". Din punct de vedere anatomic nasul aparține de partea externă a căilor respiratorii. Orificiul nărilor (nares) se continuă cu două "cavități nazale" ("cavum nași"), acestea fiind despărțite de "septumul nazal" ("septum nași"), Aceste cavități sunt, la rândul lor, împărțite în trei prin: Între pereții despărțitori amintiți mai sus se află trei căi sau canale (meaturi nazale): La balenă nasul ocupă partea
Nas () [Corola-website/Science/304772_a_306101]
-
se întâlnește "calea respiratorie" cu "calea digestiva". Din punct de vedere anatomic nasul aparține de partea externă a căilor respiratorii. Orificiul nărilor (nares) se continuă cu două "cavități nazale" ("cavum nași"), acestea fiind despărțite de "septumul nazal" ("septum nași"), Aceste cavități sunt, la rândul lor, împărțite în trei prin: Între pereții despărțitori amintiți mai sus se află trei căi sau canale (meaturi nazale): La balenă nasul ocupă partea superioară a capului, iar la elefant nasul s-a transormat într-un organ
Nas () [Corola-website/Science/304772_a_306101]
-
Pielea (cutis) constituie un înveliș neîntrerupt care se continuă la nivelul marilor orificii (gură, nas, etc.) cu o semimucoasă (parțial cheratinizată) și care, în interiorul cavităților respective, devine o mucoasă propriu-zisă. Pielea reprezintă o suprafață receptorie extrem de vastă, care asigură o sensibilitate diversă, protejează corpul de leziuni mecanice și microorganisme, participă la secretarea unor produse finale ale metabolismului și îndeplinește de asemenea un important rol de
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
important rol de termoregulație, execută funcțiile de respirație, conține rezerve energetice, leagă mediul înconjurător cu tot organismul. Suprafața pielii nu e uniformă, pe ea fiind prezente orificii, cute și proeminențe. Orificiile sunt de 2 tipuri: unele sunt mari, conducând în cavitățile naturale (gură, nas etc.) iar altele sunt mici, de-abia vizibile cu ochiul liber, dar bine vizibile cu lupa. Ultimele răspund fie foliculilor piloși (din acestea răsar fire de păr), fie glandelor sudoripare ecrine (porii). Toate orificiile, dar mai ales
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
celulele corpului au loc schimburi de substanțe, cedarea oxigenului spre celule și preluarea CO și a altor produși metabolici, hidrolimfa îndeplinind în felul acesta funcția respiratorie, de hrănire și de epurare a organismului. Într-un stadiu mai evoluat, odată cu apariția cavității celomice, hidrolimfa devine hemolimfă, un lichid incolor sau ușor albăstrui (la crustacee, insecte, moluște) sau roșu (unii viermi). Hemolimfa are o compoziție proprie, diferită de cea a mediului extern cu care nu mai vine în contact direct. Hemolimfa conține o
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
tone de fire de NbSn și 250 de tine de fire de NbTi. Doar în 1992, firele de niobiu-titaniu au fost folosite pentru a construi aparate de imagistică cu rezonanță magnetică clinice în valoare cumulata de peste 1 miliard de dolari. Cavitățile frecvențelor radio supraconductoare folosite în laserele cu electroni liberi FLASH (rezultat al proiectului anulat aș acceleratorului linear TESLA) și XFEL sunt făcute din niobiu pur. Superconductori feroviari Sensibilitatea ridicată a bolometrilor nitrurii de niobiu supraconductori îi fac detectori ideali pentru
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]