5,421 matches
-
aderentă de structurile învecinate, ceea ce le face dificil de extirpat în totalitate. în plus, craniofaringiomul are tendința de a crește în dimensiuni, mai ales din cauza unei componente chistice importante. Craniofaringiomul este alcătuit din celule bogate în keratină, ce formează pereții cavităților chistice, pline cu lichid uleios de culoare brun-închis. Tumora prezintă frecvent calcificări, mai des observate la copii decât la adulți. Aceste calcificări pot fi fruste sau extinse, dând aspectul radiologic de foi de ceapă, vizibil și la CT (figura 45
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
este dificilă, fiind necesară uneori asistarea lor ventilatorie, pe de o parte, din cauza lipsei maturării surfactantului, iar pe de alta din cauza infiltrării limbii și mucoasei laringotraheale, determinând obstrucția respiratorie superioară. Uneori, limba copiilor este atât de infiltrată, încât extrude din cavitatea bucală (figura 47). Din cauza macroglosiei, hrănirea copiilor devine dificilă. Copiii cu mixedem congenital au o talie normală la naștere, dar au frecvent o greutate mai mare, din cauza retenției hidrice generalizate. Au un țipăt răgușit, din cauza infiltrării corzilor vocale, dar sunt
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
dacă tratamentul de substituție nu e instituit în primul an de viață. Din punctul de vedere al dezvoltării scheletice, aspectul pacientului devine dizmorf (figura 48), cu talie mică, picioare scurte și cu mers legănat, de rățușcă datorită incompletei maturări a cavității cotiloide (coxa plana) ce determină subluxații de șold . Incidența mixedemului congenital este de 1/4.000 nașteri . Chiar dacă formele cu deficit sever de hormoni tiroidieni sunt ușor recognoscibile de la naștere, formele mai fruste (ca, de exemplu, ectopiile tiroidiene cu funcție
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
aceste artere mici se poate ocluziona pe de o parte prin aterotromboză la originea lor, iar pe de altă parte prin dezvoltarea în aval a unei ingroșări lipohialine a peretelui, rezultând mici infarcte, care odată cu înlocuirea țesutului ramolit produc mici cavități, numite lacune (fig. 5). Acestea au talia intre 3-4 mm și 1-2 cm (16). Clinic, dacă lacuna este situată în teritoriul arterei lenticulostriate, ex. în capsula internă sau în corona radiata adiacentă, este cauza unei hemiplegii motorii pure. Dacă lacuna
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
Fordyce) constituie glande sebacee ectopice și nu au semnificație patologică. Prezența perleșului trebuie să ne facă să ne gândim la următoarele cauze: carența marțială, deficitul de vitamină B2, infecție cu Streptoccocus plicatilis și/sau candidoză (frecvent asociată cu diabetul zaharat). · Cavitatea bucală este o sursă prețioasă de informații astfel, când mucoasa jugală poate să constituie sediul unor leziuni sau semne relevante pentru diferite patologii, atunci zonele de hipercromie de la nivelul acesteia sugerează maladie Addison sau polipoză intestinală (maladia Peutz-Jegers), semnul Koplik
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
de infiltrarea cu celule neoplazice, cum se întâmplă în leucemii. Intoxicația cronică cu plumb sau mercur determină apariția unei colorații cenușiu-albăstruie la nivelul lizereului gingival, determinat de reacția dintre metalele circulante și hidrogenul sulfurat provenit din fermentarea resturilor alimentare din cavitatea bucală. · Aspectul limbii poate fi relevant pentru anumite patologii, cum ar fi glosita Hunter caracteristică anemiilor megaloblastice (limba este depapilată și sensibilă la alimente acide, sărate, condimentate sau reci). Prezența depozitelor albicioase linguale este sugestivă pentru candidoză, care dacă nu
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
HERNIA RETROCOSTOXIFOIDIANĂ (MORGAGNI-LARREY) ETIOPATOGENIA Hernia Morgagni-Larrey se formează prin trecerea grăsimii properitoneale sau a viscerelor abdominale în cavitatea toracică printr-un defect diafragmatic anterior. Descrisă pentru prima dată de Giovani Morgagni [5, 30, 41], este cunoscută și sub alte denumiri [28, 30]: 1. hernie subcosto-sternală (Harrington 1951), 2. hernie retrocostoxi-foidiană (Denisart 1951), 3. hernie retrosternală (Warwich-Brown, 1953), 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
și Duchesne, 1965), 5. hernie diafragmatică anterioară (Dor și Emery 1956). Deși mulți autori folosesc pentru acest tip de hernie numele lui Larrey, în realitate acesta nu a descris un tip de hernie ci numai o cale de acces spre cavitatea pericardică prin fanta respectivă (și care ulterior i-a purtat numele). Cel mai frecvent se folosește denumirea de hernia Morgagni-Larrey. Hernia Morgagni-Larrey este observată cu o frecvență cuprinsă între 2% și 5% [7, 23, 28, 30, 41, 42]. În studiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
acestei regiuni. Etiopatogenia congenitală a herniei poate lămuri toate modalitățile de afectare a diafrag-mului, de la o simplă zonă de slăbiciune, până la aplazia totală a regiunii sternale diafragmatice. Astfel, defectul poate fi existent încă de la naștere, ca o comunicare directă a cavităților pleurală și peritoneală sau ca o simplă hipoplazie a diafragmului anterior. Întrucât cele mai multe dintre herniile Morgagni prezintă sac peritoneal, poate fi un argument pentru apariția defectului în perioada fetală, când pleura și peritoneul sunt complet separate. În varianta cu hernie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
mai multe teorii cu privire la originea congenitală a herniei Morgagni-Larrey [6]:oprirea în dezvoltare a diafragmului secundară unei tulburări de irigație (Latarjet și Garricot);anomalie de poziționare a stomacului, care este împins cranial de către ficat (Browman);creșterea exagerată a intestinului în cavitatea peritoneală;malformație congenitală. La adulți hernia Morgagni-Larrey nu este acompaniată de malformații congenitale. În marea majoritate a cazurilor există asocierea factorului congenital cu factori favorizanți: obezitatea; cifoscolioza; slăbirea la bătrânețe; tumori abdominale, traumatisme abdominale și sarcina (acționând prin creșterea presiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
factorului congenital cu factori favorizanți: obezitatea; cifoscolioza; slăbirea la bătrânețe; tumori abdominale, traumatisme abdominale și sarcina (acționând prin creșterea presiunii intraabdominale); eforturile mari (prin creșterea presiunii intraabdominale) [38]. Creșterea presiunii intraabdominale împreună cu presiunea negativă intratoracică, asigură migrarea viscerelor abdominale în cavitatea toracică. Sediul obișnuit al herniei Morgagni-Larrey este partea dreaptă, atât la copii, cât și la adulți [23, 42]. Mult mai rar se dezvoltă pe stânga sau bilateral. Există și posibilitatea unui defect major prin aplazia zonei sternale a diafragmului. O
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
sternale a diafragmului (defect median de dimensiuni mari). Excepțional hernia poate evolua intrapericardic [30]. Defectele de dimensiuni mici sunt cele mai frecvente, în timp ce cele mari sau mediane sunt mult mai rare [2, 3]. Sacul herniar Format prin ascensionarea peritoneului în cavitatea toracică, sacul herniar este identificat în cele mai multe dintre situații. Acesta este însoțit de un lipom preherniar, format din grăsimea properitoneală sau a ligamentului falciform [20, 30]. Sacul lipsește în varianta intrapericardică. Am identificat sacul herniar la circa 75% dintre cazurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
și structurile toracice de vecinătate, însă se formează aderențe între sac și aceste formațiuni anatomice (care sunt în majoritate laxe și ușor de secționat). La cazurile congenitale cu hernie Morgagni-Larrey nu au fost necesare artificii tehnice de creștere a capacității cavității abdominale, care să primească organele herniate. Conduita față de sacul herniar Este recomandată rezecția sacului herniar. Aceasta este posibilă de fiecare dată în abordul toracic. Există situații, în cazul abordului abdominal, în care extirparea în totalitate a sacului herniar este dificilă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
hemoragii produse prin lezarea vascularizației viscerelor herniate sau prin rupturi sau depolisări ale organelor parenchimatoase abdominale aflate în vecinătatea orificiului herniar (ficat, splină); impun realizarea hemostazei „la vedere”; depolisări sau rupturi ale peretelui viscerelor herniate (necesită repararea prin sutură);deschiderea cavității pleurale în timpul disecției efectuate prin abord abdominal (impune sutura pleurei, cu drenajul cavității pleurale respective);deschiderea pericardului (necesită sutura acestuia);lezarea plămânului sau a viscerelor mediastinale (indiferent de calea de abord);în condițiile abordului prin toracotomie, se poate produce lezarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
organelor parenchimatoase abdominale aflate în vecinătatea orificiului herniar (ficat, splină); impun realizarea hemostazei „la vedere”; depolisări sau rupturi ale peretelui viscerelor herniate (necesită repararea prin sutură);deschiderea cavității pleurale în timpul disecției efectuate prin abord abdominal (impune sutura pleurei, cu drenajul cavității pleurale respective);deschiderea pericardului (necesită sutura acestuia);lezarea plămânului sau a viscerelor mediastinale (indiferent de calea de abord);în condițiile abordului prin toracotomie, se poate produce lezarea pediculilor vasculari intercostali la deschiderea și închiderea cavității toracice, precum și la exteriorizarea tuburilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
impune sutura pleurei, cu drenajul cavității pleurale respective);deschiderea pericardului (necesită sutura acestuia);lezarea plămânului sau a viscerelor mediastinale (indiferent de calea de abord);în condițiile abordului prin toracotomie, se poate produce lezarea pediculilor vasculari intercostali la deschiderea și închiderea cavității toracice, precum și la exteriorizarea tuburilor de dren toracice (necesită efectuarea hemostazei prin descoperirea și ligatura acestor pediculi;fractura unei coaste la momentul efectuării toracotomiei, este un incident ce se rezolvă prin osteosinteză cu fire de nylon. De mare importanță este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
indiferent de calea de abord utilizată. Toate cazurile operate prin toracotomie necesită drenajul pleural. La cazurile operate prin laparotomie poate fi necesar un drenaj pleural, atunci când pleura a fost deschisă intraoperator sau postoperator s-a dezvoltat un epanșament pleural. Drenajul cavității abdominale după laparotomie este facultativ. Îngrijirile postoperatorii Postoperator pacientul va fi transportat și monitorizat în secția de Terapie Intensivă, urmărindu-se următorii parametri: respiratori (frecvența respiratorie, concentrația oxigenului și bioxidului de carbon în sângele arterial, saturația în oxigen a sângelui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
colonic; refluxul gastroesofagian (ca urmare a alterării dispozitivelor antireflux); hemoragia digestivă superioară (HDS) este determinată frecvent de stresul actului chirurgical (frecvent la nou născuții și sugarii operați); peritonitele localizate sau generalizate ca rezultat al contaminării intraoperatorii (cu drenajul necorespunzător al cavității peritoneale) sau dehiscenței unei suturi digestive (necesită reintervenția). O complicație posibilă este apariția unei hernii abdominale la locul de unde a fost ridicat un lambou muscular din peretele antero-lateral abdominal (format din mușchii oblic intern și transvers abdominal) [31]. Recidiva herniei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
5%), urmate de malformațiile pulmonare - 7,5%; malformațiile splenice - 5%; malformațiile pericardice, hepatice și pancreatice, fiecare cu câte 2,5%. Herniile diafragmatice congenitale sunt mai frecvent întâlnite la bărbați. Acestea pot fi: embrionare (fără sac herniar) și fetale (cele două cavități sunt separate de un „diafragm seros”; există sacul herniar) [61]. Mecanismul care stă la baza apariției acestor hernii congenitale este întreruperea dezvoltării, migrației sau fuziunii precursorilor diafragmatici [36, 37, 69, 88]. Localizarea acestor hernii este în concordanță cu fuziunea defectuoasă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
consecința lipsei dezvoltării a 3 sau 4 din precursorii diafragmei. Anomaliile de vascularizație pot explica apariția anumitor defecte diafragmatice ce par să se dezvolte mult mai târziu în viața fetală. De regulă, aceste hernii sunt expresia unei comunicări libere între cavitatea pleurală și cea peritoneală (nu există sac herniar). Rareori sunt rezultatul unui deficit de muscularizare a diafragmului („diafragm seros”) și se formează mai târziu în viață, având un sac format din membranele seroase. Un rol important îl au factorii favorizanți
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
sac herniar). Rareori sunt rezultatul unui deficit de muscularizare a diafragmului („diafragm seros”) și se formează mai târziu în viață, având un sac format din membranele seroase. Un rol important îl au factorii favorizanți reprezentați de gradientul de presiune dintre cavitatea abdominală și cea toracică (presiunea ridicată din cavitatea abdominală și presiunea negativă din cavitatea pleurală) și aspirația intratoracică a viscerelor abdominale (100). Prezența ficatului și splinei jenează formarea unei hernii diafragmatice. Dimensiunile mari ale ficatului explică raritatea localizării drepte. Prevalența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
muscularizare a diafragmului („diafragm seros”) și se formează mai târziu în viață, având un sac format din membranele seroase. Un rol important îl au factorii favorizanți reprezentați de gradientul de presiune dintre cavitatea abdominală și cea toracică (presiunea ridicată din cavitatea abdominală și presiunea negativă din cavitatea pleurală) și aspirația intratoracică a viscerelor abdominale (100). Prezența ficatului și splinei jenează formarea unei hernii diafragmatice. Dimensiunile mari ale ficatului explică raritatea localizării drepte. Prevalența stângă a herniei atinge circa 90% (92,75
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
se formează mai târziu în viață, având un sac format din membranele seroase. Un rol important îl au factorii favorizanți reprezentați de gradientul de presiune dintre cavitatea abdominală și cea toracică (presiunea ridicată din cavitatea abdominală și presiunea negativă din cavitatea pleurală) și aspirația intratoracică a viscerelor abdominale (100). Prezența ficatului și splinei jenează formarea unei hernii diafragmatice. Dimensiunile mari ale ficatului explică raritatea localizării drepte. Prevalența stângă a herniei atinge circa 90% (92,75% în statistica proprie). În localizările drepte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
ridicată la varianta antero-laterală. Nu am întâlnit la cazurile din lotul studiat aplazia completă a unui hemidiafragm [4, 5]. Sacul herniar absent în herniile embrionare este prezent în herniile fetale. În cele mai multe hernii ale cupolei diafragmatice sacul herniar lipsește, iar cavitatea abdominală comunică liber cu cea pleurală. Prezența așa-numitului „diafragm seros”, ca urmare a deficitului de muscularizare a diafragmului, caracterizează hernia diafragmatică cu sac herniar. Acest diafragm seros, din care se dezvoltă sacul herniar, întârzie migrarea viscerelor abdominale în torace
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
a deficitului de muscularizare a diafragmului, caracterizează hernia diafragmatică cu sac herniar. Acest diafragm seros, din care se dezvoltă sacul herniar, întârzie migrarea viscerelor abdominale în torace. Existența sacului herniar are o importanță deosebită întrucât limitează tranzitului organelor abdominale în cavitatea toracică. În statistica proprie am observat preponderența cazurilor fără sac herniar (circa 3/4 din totalul acestora) pentru varianta postero-laterală. Pentru hernia antero-laterală am identificat o preponderență a cazurilor în care sacul herniar a fost prezent (aproape dublă față de cazurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]