5,610 matches
-
prin aderarea României și nu mai poate ignora, practic, conflictul din Transnistria, pe care l-a ignorat cu buna-știință în ultimii 15 ani? Mihai-Răzvan Ungureanu: Fără discuție. Răspunsul meu este, categoric, da, tot așa cum, de exemplu, a trecut prin câteva coșmaruri în momentul în care, prin absorbția statelor baltice, a trebuit să găsească o soluție pentru Kaliningrad, tot așa cum, în momentul în care, absorbind statele baltice, Polonia, s-a descoperit vecină cu Federația Rusă. Aceste chestiuni nu pot fi... Dragoș Ghițulete
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de rele externe, este o țară stabilă, o țară cu o democrație funcțională, unde nu se mai pot întâmpla răsturnări neplăcute de situație, o țară care e considerată ca predictibilă în politicile ei, care nu generează frisoane, care nu produce coșmaruri prietenilor. Coșmarurile unor prieteni sunt mai grave decât coșmarurile inamicilor. Am spus-o cu cea mai bună-credință și, pe undeva, mi-a părut rău că sinceritatea, fie ea și în forma aceasta zâmbitoare și lipsită de constipație diplomatică, a fost
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
externe, este o țară stabilă, o țară cu o democrație funcțională, unde nu se mai pot întâmpla răsturnări neplăcute de situație, o țară care e considerată ca predictibilă în politicile ei, care nu generează frisoane, care nu produce coșmaruri prietenilor. Coșmarurile unor prieteni sunt mai grave decât coșmarurile inamicilor. Am spus-o cu cea mai bună-credință și, pe undeva, mi-a părut rău că sinceritatea, fie ea și în forma aceasta zâmbitoare și lipsită de constipație diplomatică, a fost înțeleasă greșit
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cu o democrație funcțională, unde nu se mai pot întâmpla răsturnări neplăcute de situație, o țară care e considerată ca predictibilă în politicile ei, care nu generează frisoane, care nu produce coșmaruri prietenilor. Coșmarurile unor prieteni sunt mai grave decât coșmarurile inamicilor. Am spus-o cu cea mai bună-credință și, pe undeva, mi-a părut rău că sinceritatea, fie ea și în forma aceasta zâmbitoare și lipsită de constipație diplomatică, a fost înțeleasă greșit. Rodica Palade: Bazele militare americane/facilități modifică
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în suflet ca un tatuaj îndelung bătut pe o piele tăbăcită, a fost la el acasă... Mai mult decît atît, inflexiunile vechilor spectacole integrate festivalului "Cîntarea României" s-au făcut auzite destul de clar, stîrnindu-le, probabil, dulci nostalgii unora, reactivîndu-le vechi coșmaruri altora. Ritmuri și voci exersate în encomiastica bine dirijată în anii comunismului au fost puse la lucru, fără a fi măcar reciclate. S-a apelat, desigur, la vechii maeștri de ceremonii, căliți în focul organizării spectacolelor omagiale..."
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12527_a_13852]
-
de salam doar dacă arăți buletinul!", iar mai mulți foști colegi m-au căutat să-mi spună ce bine s-au regăsit în cele relatate, deși unii dintre ei nu îmi slujiseră drept model pentru personaje. Dar trăiserăm cu toții același coșmar, neverosimil - iată - pentru cei mai tineri. Mereu același răspuns: n-avem bani De atunci încoace, am continuat să scriu, dar n-am mai reușit să public vreo carte. Și asta în ciuda faptului că, la un moment dat, eram bun prieten
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
pe din două de o anume schimbare de regim politic, măsoară perfect perioada de letargie a societății românești, pe coborâșul ceaușismului și lentul urcuș capitalist, se suprapune straniei etape istorice la întâmplare numită tranziție. Somnul cu vise fără noimă și coșmaruri. Tocmai când în foalele istoriei pătrundeau gigantice mase de aer năvalnic, proorocind globalizarea. Iată însă că atât noua, cât și super noua Dacie părăsiră ringul, elegantul, modernul, franțuzitul Logan îi luă locul, într-o Românie bine încrustată în NATO și
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
E drept că, în extrema dreaptă, îl vedem (cum am mai spus) minuscul, pe Dumnezeu creîndu-l pe Adam. Crearea Evei, cea pe care Ziditorul o smulge dintr-o coastă a nu prea adormitului Adam (care, poate în semitrezie, poate în coșmar sau poate - de ce nu? - de bucurie, agită un picior) este plasată chiar sub Pomul Vieții. Iar această dublă geneză încadrează, la distanțe absolut egale, parabola încălcării interdicției. Scena cu Pomul Cunoștinței Binelui și Răului. Pom care e atît de mare
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
a spaimei. Deci am o relație schizofrenă cu cele două limbi, în timp ce italiana este integră. Limba română , limbajul politic, al anchetelor, al discursurilor lui Ceaușescu... eram chinuit în română. Și această amintire este prezentă. Mi se întîmplă să am uneori coșmaruri în limba romană - dar și visurile în germană sunt coșmaruri.Am însă și vise frumoase în română. De altfel, și cu iubitele ți se întîmplă să ai experiențe groaznice. În final, patria rămîne tot limba și dacă nu aș fi
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
limbi, în timp ce italiana este integră. Limba română , limbajul politic, al anchetelor, al discursurilor lui Ceaușescu... eram chinuit în română. Și această amintire este prezentă. Mi se întîmplă să am uneori coșmaruri în limba romană - dar și visurile în germană sunt coșmaruri.Am însă și vise frumoase în română. De altfel, și cu iubitele ți se întîmplă să ai experiențe groaznice. În final, patria rămîne tot limba și dacă nu aș fi avut această patrie aș fi pierit. Cînd am ajuns în
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
doi actori jucau toate personajele piesei. Accentele își concentrau forța pe modalități diferite și expresive de rostire, o căutare de antrenare a corpului în vizualizarea sensului cuvintelor, o improvizație dificilă pe relația cuvînt-corp-personaj, cu forme stilistice interesante, în care visul, coșmarul, spațiul, particularitățile personajelor erau recognoscibile. Yuri Kordonski a ținut și el, timp de două săptămâni cursuri și work-shop-uri. Din păcate, nu l-am prins la lucru. Deplasarea mea în trombă spre Sinaia-Bușteni a avut un scop precis, așa cum am anunțat
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
tristețe apăsătoare. Când cu trei decenii în urmă Harry Kupfer reda povestea Olandezului zburător ca pe o alternanță între real și imaginar, a stârnit dispute; astăzi Claus Guth transpune toată istoria în imaginar, apelând la arsenalul psihanalizei (regresie în copilărie, coșmaruri, Olandezul este dublul tatălui, marinarii și torcătoarele sunt oglinda complexelor Sentei, iar aspirația ei spre sacrificiul suprem este minimalizată de trezirea la o realitate mediocră).Poate mai puțin briliant vocalmente decât celelalte spectacole, acesta a fost valorificat muzical la cote
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
o să se ducă la părinții ei cu toată povestea asta? Mama ar face infarct! Lialia vine la Jenia aproape în fiecare săptămână, povestește despre pictor, și tot ce spune o face pe Jenia să fie convinsă că această relație de coșmar este destul de trainică. Dacă un bărbat cu familie își asumă riscul să-și primească amanta minoră în casă în fiecare săptămână, asta înseamnă că el chiar și-a pierdut capul. Jenia a cumpărat pilulele anticoncepționale, destul de scumpe între altele, fără
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
O trepidație nesfîrșită îmi bîțîie trupul și mintea, îndepărtîndu-mă de mine însămi, de ritmurile firești, modificîndu-mi accente, estompîndu-mi nuanțele și cheful de viață. În zilele și nopțile petrecute într-o cămăruță de cîțiva metri pătrați, ca într-o chilie, unele coșmaruri s-au transformat în vise. Mi-a revenit mereu în minte pictura lui Fra Angelico, din chilia lui de la Mînăstirea San Marco, din Florența, Annonciazzione. Bunavestire. Imagine repetitivă a liniștii și fericirii mele. Într-un spațiu auster, monocolor, dirijat de
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
asupra răului care ar putea într-o zi să i-l facă. Absurd. Oprit ca un tanc la stop pe roșu... Absurditățile bucuroase,... pline de bucurii... ( cred că e din De Quincey). * Iulie 1990. Ideea că fac parte dintr-un coșmar. * 3 iulie 1988. Vezi episodul cu coada la benzină de la Băneasa făcută de la opt seara până a doua zi dimineața, pe la cinci... Cei doi tineri dinaintea mea din Dacia lor 1400 care au ascultat toată noaptea la rând numai muzică
Creionul de argint by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13688_a_15013]
-
Actorul, în numeroasele și irepetabilele sale ipostaze, o alta cu fiecare rol interpretat captivează imaginația, te face să gândești, pentru o clipă, că poate totul a fost doar un vis, că 4 martie 1977 nu a existat decât într-un coșmar colectiv și că nemuritorul Toma Caragiu își așteaptă Spectatorii, pe scena Teatrului Municipal din București... De la coperta luminată de ochii imenși, sfredelitori, plini de inteligență, cu privirea lor tainică, umbrită de tristețe și până la ultima filă a albumului, străjuită de
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
bernă: astăzi comemorez 13 zile de când mă aflu în mare suferință; mă uit la televizor cu ură; din cauza schimbării canalelor, telecomanda e încinsă ca un monopost pe ultimul tur de pistă, însă peste tot aceeași știre mă terorizează. Trăiesc un coșmar așteptând o instanță care, pe bună dreptate, să mă condamne la moarte sau măcar la muncă silnică pe viață. O merit. Pentru că, Doamne, cum am putut crede, nefericitul de mine, măcar o singură clipă că...? Ce moment de rătăcire psihică
Vreau la eșafod by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13725_a_15050]
-
nici respira normal? Prin ce miracol diavolesc tagma nesătulă a activiștilor de partid și a securiștilor hămesiți e chemată, aproape plebiscitată, de-o populație adusă la capătul răbdării de inactivitatea de patru ani a uzurpatorilor ideii democratice? Ca într-un coșmar, ne trezim lac de sudoare doar pentru a ne convinge că nu visăm, că realitatea e infinit mai insuportabilă decât visul! Crima regimului Constantinescu e și ea imprescriptibilă: cu iresponsabilitate, ascunzându-și incompetența în spatele unor minciuni infantile, ei au ucis
Un dăunător de toamnă: indicele demografic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16640_a_17965]
-
produs și el de aceeași mașinărie puternică și lentă: "orbecăi singur, ai putea să-mi spui cu o undă de realism melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice și din ipotetice stări de coșmar. Metaforele, imaginile pline de candoare și de plasticitate, licențele poetice și rezervele de oximoroane, de antonomaze, de hiperbole și de alegorii, de comparații zglobii și de epitete fandosite au fost adunate cu multă grijă de către deținuții care prestează activități în
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
privesc din stele”. Incertitudinea și destrămarea la scară universală, în formularea Venerei Antonescu, fac casă bună cu emoția unor memorabile autodefiniri „pe drumul amintirii-ntors”; secvențe dintr-o confesiune violentă acreditează tropii sfâșierii lăuntrice cultivați odinioară de marii sonetiști italieni: „Din coșmar în insomnie./ Argint viu. Crispare Vie./ Sub același Ceru-i Ler/ Eu/, Văpaie’n plin ether.” Dacă volumele de acum 30, 20 de ani anticipau o crepusculară dornică de a se mistui într-o eminesciană Nirvana (cupio dissolvi), precum și o
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
susținut o linie a cântului tensionată, cu deschideri luminoase în acut și accente emoționale ce denotă o fibră de adevărată tragediană. Nu am înțeles de ce regia a cerut Feliciei Filip, în Elena din Troia - întruchipare a iubirii ideale, bântuită de coșmarul căderii Troiei - o cochetă cum nu a dorit-o nici Goethe, nici Boito. Artista și-a pus în joc toată arta ei de a da amploare și noblețe cântului, dar întreaga scenă are un aer operetistic. Ansamblurile corale, cele celeste
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
nu spune astfel, scuză scopul, de ordin trans-estetic. Drept care, impenitent, poetul instalează aproape tot atîtea mașini infernale cîte poeme imprimă. Între particular și general, între abstract și concret, între gratuit și tendențios se stabilesc relații obscure, înfricoșătoare, ca-ntr-un coșmar: " Cîtă Istorie poate să-ncapă/ în coaja acestei erori stupide?/ Îmi spui de-o viață: aCe limba ascuțită ai!a/Ai reușit - poftim! - să mă plictisești./ Află deci acestea:/ Cîndva/ pe masa mea de lucru/ a înflorit un pumn murdar
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
alter ce ma alterează mă trădează mă expune unei denigrări lente căreia nu am cum să mă împotrivesc oricâte tentative consum". Bănuim că acestui alter se datoreaza înfiorătoarea stare clinică a poetului ce sângerează prin toate orificiile. Este desigur un coșmar à la Swedenborg, de lustrație și euforie hemoragica. Benignele italienisme gen frână, morboase, remote nu știrbesc cu nimic o partitură grea de înțelesuri frisonante prin altitudinea ideii, armonia frazării, gravitatea aluziilor spirituale și estetice. Marin Mincu știe tot în materie
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
personajelor, simbolizat de apartamentul în care cei doi locuiesc că pereche. Fiecare din ei, cînd ajunge în stradă, după ce a părăsit apartamentul în urma unei cerți, are senzația pregnanta a unei alunecări în afara realității. Irealitatea îi absoarbe pe amîndoi că un coșmar, mai întîi pe bărbat, care o urmărește pe Chantal în trenul ce o duce spre Londra devenind astfel martorul unor întîmplări bizare, apoi pe femeie. În tren, Jean-Marc își privește iubita dindărătul ferestrelor compartimentului, si nu izbutește să vadă decît
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
identitatea ei este de fapt condiționată de recunoașterea bărbatului. Cînd trenul care se îndreaptă spre Anglia intra în tunelul subteran al Canalului Mînecii ficțiunea pătrunde și ea în distopie, invadată de evenimente stranii și protagoniști fără chip. Rătăcita într-un coșmar din care nu se poate trezi, Chantal își uită la un moment dat numele, semnal absolut al alunecării ei fatale din spațiul identitar. Personajele grotești din jurul ei, proiecții ale coșmarului, o strigă cu un nume străin, căruia ea nu reușește
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]