KorAP: Find »[drukola/base=combinat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...208 209 210 ...240 >

5,993 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768

adresează șefei serviciului tehnic. Semnată de șeful secției, precizează, parcă s-o atenționeze că nu ea are dreptul să-l tragă la răspundere pentru absența lui de la serviciu. Îmi pare rău că plec... saltă din umeri cînd vede că directoarea combinatului se ridică de pe scaun să-și ia rămas bun. Fiică-mea a plîns toate nopțile trecute din cauza unei măsele. Aseară am venit de la țară și azi trebuie s-o duc la medic. Femeia întinde mîna spre el într-un gest

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
cînd ai privit-o în ochi, lăsai impresia că ai să leșini în cîteva secunde. Zău că nu înțeleg ce vrei! devine Mihai grav. Nu înțelegi! exclamă Tamara și lovește cu dosul palmei frunza de cactus mîngîiată ieri de directoarea combinatului de confecții. Se cutremură vizibil, mușcîndu-și puternic buza de jos. Apoi ridică mîna și privește cum pe dosul palmei, în trei locuri, apar picături de sînge. Mihai vine lîngă ea și-i prinde brațul, șoptindu-i cu drag: Liliana, te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
Ana să termine discuția. Știu. E singura ta dorință constantă și care-ți face plăcere. Sfîntă suficiență! murmură Mihai și pleacă în camera sa. Poate că așa-i trebuie! e gîndul ce-l încearcă tot mai des. La plecarea de la combinat, mai întotdeauna, în autobuz, pe platforma din spate, se adună 5-10 prieteni, colegi de generație, și discută. Despre orice. Nu există subiect tabu. Odată, venise vorba de curățenia și ordinea din gospodărie. Unul a spus că el, dacă ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
muiere! Luni dimineața, urcat în autobuzul ce vine din marginea orașului, caută cu privirea capul brumat al Tamarei. Nu-i. Dar nici nu insistă. Abia în una din zilele următoare, se întîlnește cu ea la intrarea în pavilionul administrativ al combinatului. O salută politicos și-și continuă drumul. Nu-l mai interesează. Așa crede. A doua zi, e căutat la telefon. Vin pînă la tine! îi spune Tamara ca un ordin. Mihai o așteaptă în birou. După vreun ceas, sună telefonul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
marginea canapelei, picior peste picior, trecîndu-și vîrful degetelor peste poala rochiei frez, a cărei margine urcă domol pe jumătatea genunchiului de deasupra. Îl cuprinde o dorință imensă și e gata să-i spună că mîine va pleca în delegație la combinatul de îngrășăminte. Ar vrea s-o întîlnească măcar în gară! Dar nu are curaj. Și nici ea nu-l poate ajuta în vreun fel. Discuția se încheie simplu, cu un servus! răspunzînd la sărut mîinile! spus de el. ...Și ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
s-a întors din excursia făcută cu soțul prin Europa și începe să repare ceasul deșteptător. Îl pune să sune la cinci și jumătate, apoi se culcă. Diminețile următoare, din obișnuință, caută cu privirea în autobuz sau pe peronul din fața combinatului, prin mulțimea ce se îndreaptă spre poartă. N-o vede pe Tamara. Telefonează regizorului. Nimic nou. Au rămas în plan, pentru anul viitor. Se așteaptă terminarea concediilor și aprobarea planului. De la Radio îl sună prietenul său. Scenariul a fost aprobat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
Mihai. Am spus bine prieten? Din drumul său spre scaunul de dincolo de birou, Mihai se oprește și întoarce privirea. Tamara nu-i rezistă. Se răsucește pe călcîie și-și face de lucru la chiuvetă, clătind paharul. Nu bea! Apa din combinat nu-i potabilă. Pînza freatică e infestată cu substanțe organice, nu știai? o oprește Mihai. Dar cînd îi prinde brațul, Tamara se întoarce și se uită lung la el. Ochii ei sînt triști. Ce vrei să-mi spui? o întreabă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
lumină palidă, trădînd durerea. Și totuși! schițează Mihai un gest șăgalnic, să-i dea curaj să vorbească. Mulțumesc pentru ironia cu pînza freatică infestată! îl privește Tamara plină de tristețe. Eu m-am ocupat un timp de problema apelor în combinat, clatină ea afirmativ din cap. Și nu-i vina mea că... Știi, domnule scriitor, că în unele locuri, unde substanțele toxice nu au putut fi reduse sub limita legală, s-a mărit limita admisă, ca să le cuprindă? Asta rezolvare! Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
bate Lie cu două degete pe umăr. Violeta, mă! strigă Lie, schimbînd brusc subiectul. Ea m-a căutat. Violeta... murmură Mihai, înțelegînd că a roșit puternic. Pe-o șampanie că nu știi ce-a ajuns! se înflăcărează prietenul. Directoarea unui combinat de confecții. Liuță face un gest de deznădejde, apoi rîde puțin, semn că cedează: Deci ai aflat... Mihai povestește de vizita celor două delegate. Nu știam de unde mi-e cunoscută doamna mai în vîrstă... surîde el. De fapt, nu i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
vorbelor: Felicitări! Deși, cum să-ți spun?, personajele tale feminine sînt aproape idilice, în aureola lor de candoare. Ce faci, te grăbești? Nu vrei să luăm masa împreună? În fața acestei tratări, Mihai se supune docil. Cînd traversează parcul din curtea combinatului, Violeta încetinește vizibil pasul: Ascultă, Mihai! Te rog, să nu ne oprim... spune cu glas domol cînd vede că bărbatul se uită surprins spre ea. Te țin minte ca fiind foarte inteligent și n-o să accepți ca pe o întîmplare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
paranteza surîsului amar din colțul gurii. Simte că privirea femeii îl măsoară violent. Nici tu nu te-ai schimbat, oftează Violeta. Doar că ți-a apărut o cută în colțul gurii... Acum înțeleg de ce nu ești agreat de cei din combinat. Cei din combinat fiind cine? întreabă el calm. Dacă e ceva de care să fiu sigur acolo, în combinat, e dragostea oamenilor, adaugă după un timp. Iartă-mă! Am uitat că am în fața mea un scriitor, îi întoarce vorba Violeta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
din colțul gurii. Simte că privirea femeii îl măsoară violent. Nici tu nu te-ai schimbat, oftează Violeta. Doar că ți-a apărut o cută în colțul gurii... Acum înțeleg de ce nu ești agreat de cei din combinat. Cei din combinat fiind cine? întreabă el calm. Dacă e ceva de care să fiu sigur acolo, în combinat, e dragostea oamenilor, adaugă după un timp. Iartă-mă! Am uitat că am în fața mea un scriitor, îi întoarce vorba Violeta. De altfel, schimbă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
oftează Violeta. Doar că ți-a apărut o cută în colțul gurii... Acum înțeleg de ce nu ești agreat de cei din combinat. Cei din combinat fiind cine? întreabă el calm. Dacă e ceva de care să fiu sigur acolo, în combinat, e dragostea oamenilor, adaugă după un timp. Iartă-mă! Am uitat că am în fața mea un scriitor, îi întoarce vorba Violeta. De altfel, schimbă ea tonul, devenind gravă, pe tovarășa Barbu, actuala șefă a serviciului Tehnic, o știu de mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
apă. Violeta îi aruncă o privire scurtă. Schimbă subiectul, începînd să vorbească despre căldura acestei veri, ajungînd la concedii. Ultimele trei și le-a făcut în străinătate. A călătorit mult. În special în Europa de Vest, America și Canada, țări cu care combinatul are contracte. Și totuși, nu ți-am spus pentru ce te-am căutat... încearcă ea un rîs alintat după ce se uită roată să nu fie auzită. "Dacă ai vrut să mă epatezi, ori să-mi dai cu tifla, n-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
albă și o aruncă printre coardele butucului de vie. "Vom veni vara să stăm aici împreună. Sau vei veni numai tu, să nu te tulbur eu ori copiii, și spun copii, că n-o să avem doar unul. Vei lucra la combinat cîteva luni pe an, ori deloc. Cultura nu se face cu condică de prezență; asta-mi va ajunge mie. Vom învăța să trăim modest, dar la modul cel mai frumos, undeva sus, în sfere accesibile doar prin mijlocirea culturii." Era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-și aranjează decît propriile interese sub masca de cuvinte mari, rostite pe un ton ferm, de polițist!... Lui Mateianu îi scăpă un rîs scurt, amuzat. Apoi devine grav: Tov Vlădeanu, discutăm despre benzile perforate... Cînd am făcut un reportaj despre combinat, mi-ați spus că ați colaborat foarte bine cu toți, întotdeauna. Și numai eu știu cum v-au fost tratate, de doamna Barbu, invențiile sau inovațiile pe vremea cînd erați simplu inginer... Odată ajuns director general, nu cred că era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
unul: Uite ce-a zis madam Barbu. De cînd te ocupi tu de chimizarea gazului metan?!" Mihai înțelege astfel că are mulți prieteni, dar își dă seama pe deplin abia acum! cîtă dreptate au avut cei ce-au plecat din combinat, mulți din cauza celor ca inginera Barbu. "Să-i pui pe eroii tăi, Mihai, să se bată pînă în pînzele albe!" i-a strigat un prieten, cînd a venit să-și ia rămas bun. Și el a înghițit în sec. De

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
în urmă, Dinu se dusese la institut, în speranța să se transfere acolo, să fie împreună cu Fulvia, prietena din studenție, ajunsă văduva unui profesor universitar, fostul șef al institutului. Tu m-ai trimis după el, că era o urgență la combinat. Atunci am reîntîlnit acolo o veche cunoștință, Simona Poenaru. Cînd am cunoscut-o prima oară, la Sinaia, era bolnavă de nervi. Fusese asistenta favorită a profesorului, crezuse că acesta o va lua de soție, dar bătrînul preferase pe-o studentă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
ora șapte, merge la lapte, apoi pregătește masa pentru copii. Își mai face o cafea și, pînă spre prînz, cizelează cîteva fraze. Doarme toată după-amiaza iar noaptea continuă să muncească la același sfîrșit de capitol. Luni, la prima oră, la combinat, e luat în primire de inginera Barbu, șefa serviciului Tehnic: De-o săptămînă, cei de la combinatul de îngrășăminte te cheamă la ei! Vă cheamă, accentuează Mihai ironic. Nu de alta, dar o să se creadă că-ntr-adevăr am păscut porcii împreună. Toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
pînă spre prînz, cizelează cîteva fraze. Doarme toată după-amiaza iar noaptea continuă să muncească la același sfîrșit de capitol. Luni, la prima oră, la combinat, e luat în primire de inginera Barbu, șefa serviciului Tehnic: De-o săptămînă, cei de la combinatul de îngrășăminte te cheamă la ei! Vă cheamă, accentuează Mihai ironic. Nu de alta, dar o să se creadă că-ntr-adevăr am păscut porcii împreună. Toți cei prezenți au amuțit. Mihai a șarjat: Pe vremea cînd eu îmi toceam coatele pe băncile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
porcii împreună. Toți cei prezenți au amuțit. Mihai a șarjat: Pe vremea cînd eu îmi toceam coatele pe băncile unei facultăți de prestigiu, dînd socoteală de cunoștințele acumulate în fața unor profesori de notorietate mondială, dumneata plimbai mapa cu corespondență prin combinat... Peste vreo oră, după ce și-a mai revenit din starea de nervozitate creată de discuția asta, Mihai și-a dat seama că regretă. Nu că i-ar fi frică de inginera Barbu, chiar dacă se zvonește că tinde spre postul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
pe care îl așteaptă din zi în zi să-și deschidă cei cîțiva boboci. Cînd palma lui atinge țepii unei frunze, se simte scuturat de un frison puternic. Și-a amintit de ziua cînd au venit cele două delegate de la combinatul de confecții. Mai de mult, pe la mijlocul lui octombrie, șeful de echipă din instalație i-a spus că l-a căutat telefonic o doamnă Violeta, directoarea unui combinat, și-l roagă s-o sune. Peste cîteva zile i-a spus din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
puternic. Și-a amintit de ziua cînd au venit cele două delegate de la combinatul de confecții. Mai de mult, pe la mijlocul lui octombrie, șeful de echipă din instalație i-a spus că l-a căutat telefonic o doamnă Violeta, directoarea unui combinat, și-l roagă s-o sune. Peste cîteva zile i-a spus din nou. Dar el era într-o alertă continuă: ba scenariul de film, ba romanul care trebuia scurtat... Azi sau mîine o va suna. Ori poate că nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
dar Mihai și-a continuat drumul, cărînd geamantanele. După doi pași, i-a părut rău. Știe că Ana a fost preocupată de copii. Acum, stă în avionul de Ardeal. Se gîndește aiurea. N-a putut să scape de delegația la combinatul de îngrășăminte. Chiar și inginerul Tibor l-a căutat în cîteva rînduri. Pînă la urmă a acceptat. Din dorința de-a mai călători. Poate și cu gîndul abia încolțit că... Dar la coborîrea din autobuz, în centru, nu-l mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
Din dorința de-a mai călători. Poate și cu gîndul abia încolțit că... Dar la coborîrea din autobuz, în centru, nu-l mai întîmpină nimeni. E dimineață și n-are chef să-și rețină loc la hotel. Merge direct la combinat. Îi stă în gînd să se certe cu cei de acolo. După ce că le-a rezolvat problema filtrelor, îi mai fac și greutăți! Mereu l-au pisat cu chemări: să vină Vlădeanu! În sfîrșit! se bucură inginerul Tibor, întîmpinîndu-l cu mîna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]