7,605 matches
-
ce influențează motivațiile și comportamentele agresive. Cercetările efectuate de Dodge și colegii săi permit explicarea mecanismelor subiacente dezvoltării comportamentelor agresive prin intermediul proceselor indirecte și inadaptate de prelucrare a informației sociale precum atenția insuficientă la semnalele sociale, atribuirea ostilă, lipsa strategiilor comportamentale adecvate pentru rezolvarea unor probleme interpersonale. Huesmann, Eron și colegii lor explică învățarea și stabilitatea comportamentului agresiv în termeni de formare a schemelor și scenariilor agresive susținute de credințe care justifică folosirea acestor cogniții în contexte interpersonale. Astfel formarea și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii comportamentale mai adaptate din punct de vedere social, având performanțe școlare mai bune. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a constatat că 90 % dintre șoferi claxonează atunci când pietonii îi împiedică să demareze la culoarea verde a semaforului. În cazul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sociale precum părinții lor. Iar altruismul nu are nici un sens într-un mediu în care la nivelul relațiilor interpersonale se aplică legea celui mai puternic. Legea celui mai puternic proslăvește agresivitatea atât timp cât aceasta permite procurarea succesului și a satisfacției. Modelele comportamentale cele mai admirate sunt cele care permit să lovești primul și să fii cel mai puternic. Cultul armelor devine indispensabil; a omorî înainte de a fi omorât strategie dominantă; intimidarea moneda de schimb; drogul cel mai bun contra-atac și, în definitiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asociativă 140 Revolta 46, 53 Război 15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96, 145-148, 196, 219 Scheme 96, 143, 192, 209, 219 comportamentală 30, 135 Scop afirmativ 17 coercitiv 17, 138 proxim 136 final 136 Scuza 230 agresivității 62-66, 70, 126 furiei 62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Spectator agresiv 191 Sportiv agresiv 187 Stări afective 206 negative 114 pozitive 116 Stereotip 196, 204, 208, 212 Stima de sine 71, 116, 191, 210, 215 Stimulare dezgust 10, 54, 55-58, 117 dorință 10 Strategie 26, 55, 178, 182, 190 comportamentală 10, 73, 117, 135 de persuasiune 11 Structură de cunoaștere 117 declarativă 145 procedurală 145 Studiu empiric 10 experimental 101, 153-154 longitudinal 29, 83, 86, 195, 217 non-experimental 153-162 observație pe teren 219 Succes 115, 139, 190 Supunere 161, 204
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
spațiu lingvistic și cultural atît de eterogen își găsește un fond unificator în comunicare, pe care autorul o înțelege că "transfer de elemente (culturale și lingvistice) și că circulație a valorilor culturale, avînd drept rezultat o relativă omogenizare conceptuală, interpretativa, comportamentală". Viziunea inedită a acestui volum este dată în principal de arhitectură lui complexă, care îmbină lingvistică limbajului cu lingvistică limbilor și cu lingvistică textului/discursului, pe fondul considerării limbajului că forma fundamentală a culturii umane. În "topul" preferințelor studenților filologi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
determina pe interlocutor să închidă geamul din încăperea în care se află cei doi subiecți ai actului comunicativ. Pe axa "cooperare conflict", se diferențiază comunicarea consensuală de cea conflictuală (Radu, 2010, p. 51) concretizate, la nivelul comunicării interpersonale, în manifestări comportamentale verbale, nonverbale și paraverbale ale acordului/comuniunii de idei/trăiri etc., respectiv ale dezacordului/opoziției/revoltei etc. (b) Principii, finalități și funcții ale comunicării interpersonale Tranzacțională, ireversibilă, relațională, contextuală, presupunând simetrie, asimetrie sau complementaritate (cf. Rovența-Frumușani, 2005, pp. 49-50; Ezechil
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prezentate supra poate fi completată cu stiluri aparținând altor serii, fapt explicabil prin perspectivele contextualizate oferite de literatura de specialitate. Cum majoritatea persoanelor actualizează, în diferite situații de comunicare interpersonală, stiluri diferite (chiar dacă acestea se subordonează, în principiu, unei dominante comportamentale comunicative), interesant este jocul relaționării; un exercițiu util de (auto)analiză a manifestărilor diferitelor stiluri de comunicare în interacțiune poate fi cel de rememorare sau de anticipare a formelor verbale/nonverbale/paraverbale de concretizare a acestora în dinamica relaționării locutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
înțelegere empatie); motivarea/concentrarea pe valorificarea emoțiilor versus efectul lor distructiv; cultivarea relațiilor interpersonale. (g) Coordonate ale competenței comunicative Elementele care fac dintr-o persoană un comunicator excelent sunt, în opinia lui I. Vlădescu (2008, pp. 18-21): un vast repertoriu comportamental, abilitatea de a alege comportamentul comunicațional cel mai potrivit, abilitatea de a se exprima cât mai eficient comportamental, complexitatea cognitivă, responsabilitatea asumată față de relație (responsabilitate față de interlocutor sentimentele, ideile lui -, față de mesaj interes față de ceea ce vrei să transmiți la un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicative Elementele care fac dintr-o persoană un comunicator excelent sunt, în opinia lui I. Vlădescu (2008, pp. 18-21): un vast repertoriu comportamental, abilitatea de a alege comportamentul comunicațional cel mai potrivit, abilitatea de a se exprima cât mai eficient comportamental, complexitatea cognitivă, responsabilitatea asumată față de relație (responsabilitate față de interlocutor sentimentele, ideile lui -, față de mesaj interes față de ceea ce vrei să transmiți la un moment dat -, față de interacțiune și continuarea relației etc.), capacitatea empatică, capacitatea de automonitorizare afectivă. Acestora li se adaugă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
descoperit de către profesorul său). (2) Comunicarea interpersonală din perspectiva analizei tranzacționale Analizând modul în care comunicăm, modul în care comunică cei din jurul nostru, în contexte dintre cele mai diverse (cotidiene, oficiale etc.), recunoaștem la un moment dat replici, idei, manifestări comportamentale verbale, nonverbale și/sau paraverbale care reflectă tocmai dinamica influențelor exercitate în orice proces de relaționare și comunicare interumane. De exemplu, un copil preșcolar i se adresează mamei cu replica "Mama, ai țipat! Ești pedepsită, stai la colț!" (ca preluare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutorului/interlocutorului și, implicit, intersubiectivitatea și contextualizarea. Construirea/actualizarea unui discurs într-o situație de comunicare presupune intenția locutorului de a transmite o informație, de a solicita o informație, de a exterioriza o stare, de a produce modificări în planul comportamental/acțional/cognitiv etc. al interlocutorului, de a convinge, de a impresiona, de a emoționa etc.; pe de altă parte, presupune cunoaștere de sine, cunoaștere a interlocutorului și anumite "cunoștințe, proiecte, valori" subsumate "temei discursului" (cf. și Dospinescu, 1998, p. 86
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vezi supra, I.1.4.), având o anumită finalitate asociată intenției comunicative (cel puțin, inițiale pentru că pot să apară și variabile, în contextul comunicativ, care să modifice, pe parcursul actului, intenția comunicativă inițială a locutorului) și un anumit conținut informativ/atitudinal/comportamental etc. de transmis interlocutorului/interlocutorilor printr-un anumit canal, valorificând anumite tehnici și, pe de altă parte, către derularea propriu-zisă a actului comunicativ cu adaptările impuse atât de eventualii factori perturbatori care pot apărea contextual, cât și mai ales de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
folosesc, dar și pentru cei din jurul lor, care sînt expuși, ca fumători pasivi. Tabagismul este la ora actuală considerat ca o boală, iar OMS recunoaște nicotina ca drog, capabilă a genera dependență de tutun, percepută ca o perturbare mentală și comportamentală, conform clasificării internaționale a bolilor. În aceste condiții este greu de conceput indiferența față de acest flagel, cauză majoră de mortalitate pe glob, flagel care ar putea fi evitat prin simpla educare a populației în spiritul unei vieți sănătoase, fără tutun
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Trecerea de la comoditatea actului medical specific unui spital de cronici la dinamismul decizional și terapeutic al urgentelor a impus atribuții medicale sporite: creșterea și diversificarea echipelor de garda și a numărului acestora, colaborarea interdisciplinară ATI, laborator, imagistica dar și modificări comportamentale care, ținând de natura umana s-au făcut treptat, nu fără sacrificii. Confortul deosebit al compartimentării interioare a spitalului a trebuit adaptat mutațiilor profunde de profil și de personal. Anul 2003 a marcat apariția bazelor clinice ce ulterior s-au
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cei aflați în afara zidurilor, dar firești pentru cei din interiorul lor. Definiția culturii Felul în care gîndesc și acționează oamenii care populează închisorile determinat de regulamente și de obișnuință creează prin repetiție anumite tipare, matrici, care restrîng posibilitățile de manifestare comportamentală. Aceste tipizări, intrate în rutină, devin bunuri comune, accesibile tuturor indivizilor implicați, penitenciarul tipizînd la rîndul lui oamenii și acțiunile lor individuale. Matricile sînt denumite de unii autori "programe mentale" sau "software-ul minții"3, prin analogie cu modul în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sinucidere, perturbări în ierarhia valorilor etc. În ultimii 15 ani, am aplicat de mai multe ori anumite baterii de teste psihologice pe loturi semnificative de angajați și deținuți, iar analiza lor mi-a permis atît identificarea unor profile psihologice și comportamentale, cît și înțelegerea elementelor care au permis schimbarea sau conservarea lor. În ciuda numeroaselor schimbări care s-au produs în acest interval în universul carceral, testele au relevat o uimitoare generalizare și constanță temporală, întărind ideea că fundamentele culturii penitenciare sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
experimentul a fost oprit în a șasea zi, deși trebuia să dureze 2 săptămîni. "Patologia observată cu ocazia acestui experiment nu poate fi atribuită personalității subiecților, deoarece au fost excluși, cu ocazia procedurilor de selecție, toți studenții anormali. Sursa dezordinii comportamentale trebuie căutată în interiorul instituției, care stimulează dezvoltarea raporturilor de forță dintre oameni... Închisoarea este o construcție paranoică, una care limitează libertățile fundamentale ale oamenilor, creează stări anxioase și facilitează apariția unor comportamente ridicole."35 "Ambientul și structurile de putere din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
este un timp al devalorizării vieții, al risipirii obligatorii, dar funcțional pentru instituție. Disociabili din perspectiva inițierii instituționale, acești timpi se intersectează și se confundă uneori. Timpul funcțional nu este însă un timp investit, ci unul pierdut, căci provoacă disfuncții comportamentale. Adevăratul investitor de timp nu este deținutul și nici personalul supraveghetor, ci societatea, care îl consideră un timp al siguranței, al izolării anormalității. Pentru deținuți, acest timp este o plată pentru nechibzuință, pentru prostia de a nu-și fi planificat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
insidios, care face ca fiecare cuvînt să polarizeze predispoziții și să ne arunce, prin surplusul de sens, într-o parte sau în alta. Cuvintele nu mai servesc la semnificare; sînt doar instrumente de selectare."58 Limbajul oficial "denunță aparențele" normalității comportamentale ale deținuților, smulgînd măștile pe care aceștia și le pun pentru a-i induce în eroare pe naivii și credulii care vin în inspecție și îi aud plîngîndu-se, invitîndu-i pe aceștia din urmă să se implice în exercițiile demascatoare. Limbajul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
întărind astfel percepția selecției negative a personalului. Nefiind o instituție ce favorizează perfecționarea membrilor săi în meserii utile și atractive din punct de vedere social, închisoarea compensează prin acordarea unor favoruri, unor beneficii. Acestea se obțin gradual, pe măsura modificărilor comportamentale și a viziunilor despre pușcărie, pedeapsă și rolul acestora în societate. În procesul de socializare carcerală, etapei de înjosire și de degradare a vechii personalități îi urmează faza reconstrucției eului, pe baza interiorizării unui nou set de convingeri despre lume
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
însuși nu mai are sens. Eroii Pentru Geert Hofstede, eroii sînt "persoane vii sau decedate, reale sau imaginare, despre care se presupune că au caracteristici care se bucură de o înaltă apreciere într-o cultură și care servesc drept modele comportamentale"114. Chiar personajele din desenele animate sau din filme pot servi ca eroi într-o cultură. Termenul de "erou" este preferabil celui de "lider", deoarece extinde analiza și asupra unor personaje decedate, imaginare sau simbolice și se referă mai ales
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fiind faptul că această categorie constituie mai mult de jumătate din eșantionul total pe care s-a realizat cercetarea. Sistemele de valori și norme formale și informale Valorile unei culturi se constituie în sisteme axiologice, care adună elementele de constanță comportamentală și atitudinală a indivizilor și grupurilor. Acest fapt nu trebuie să inducă însă ideea unor valori veșnice, pentru că ele sînt supuse presiunilor situaționale, interpretărilor și schimbărilor. Am analizat pînă acum acele elemente ale culturii care s-au dovedit mai rezistente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la forță, ceea ce presupune ca oamenii să o accepte deoarece întruchipează valori general recunoscute. Normele se bazează deci pe consens și/sau obediență. Iar acestea se realizează prin uniformitatea de gîndire, neacceptarea pluralității de puncte de vedere și de stiluri comportamentale. Pentru Muzafer Sherif, "normele informale apar atunci cînd oamenii interacționează în situații fluide și extraodinare"145, evoluția lor fiind în legătură cu dezvoltarea consensului de grup. Ele reprezintă standarde sau scale constînd din categorii ce definesc o marjă de comportamente și atitudini
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tensiune interioară greu de îndurat, decît să realizeze o adaptare de fond la un conflict exterior. Metamorfozarea fugii în vagabondaj se impune ca o soluție de autoprotejare. Situațiile cărora tînărul trebuie să le facă față ca vagabond impun anumite modele comportamentale: un sentiment exagerat al libertății, o mare sete de a trăi prezentul, ziua de azi, fără nici o grijă, fără sentimentul prevederii și pregătirea zilei de mîine, o absență a orizontului temporal, o lipsă de răspundere și sentimentul că nu se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]