5,537 matches
-
deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit 2. La procesul principalilor criminali de război, în 1946, Ion Antonescu a invocat furturile și crimele comise de țigani în orașe, în timpul exercițiilor de alarmă anti-aeriană3. 1 Viorel Achim, Constantin Iordachi, Op. cit., p. 204; 2 Marcel-Dumitru Ciuca, Op. cit., vol. II, p. 176; 3 Viorel Achim
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aberante ale lui Hitler, fie din dorința de a intra în “grațiile” acestuia din urmă, fie din convingere. Este greu de apreciat care dintre cele două variante este mai gravă și care îl transforma mai mult pe mareșalul Antonescu în criminalul de război Antonescu. Una, însă, din consecințele care au rămas de pe urma deportării rromilor, este aceea că a infiltrat în concepția omului de rând o idee nouă, cea referitoare la o “infracționalitate” generalizată a populației 1 Dinu C. Giurescu, Op. cit
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
administrația române in crimele înfăptuite contra evreilor și a rromilor în anii 1941- 1943?”, “A existat sau nu a existat Holocaust în România?”, “Cat de responsabilă a fost armata română pentru înfrângerea suferită la Stalingrad?”, “A fost Antonescu erou sau criminal de război?”, “A existat un acord sovieto-român valabil în 1940, care să stea la baza frontierei românești din 1947, așa cum afirmau sovieticii?” sunt tot atâtea întrebări care dau naștere altor întrebări. Este interesant de remarcat că istoriografia românească postcomunistă a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fost una antisemită și predispusă la exterminarea populației evreiești din România?”. Acestea sunt doar două dintre întrebările vitale al căror răspuns îl pot transforma pe Antonescu, din erou și patriot, așa cum este văzut de foarte mulți, în România, în criminal de război, punct de vedere susținut de cercurile politice și științifice din Statele Unite, vestul Europei sau Israel. Demersul nostru vizează focalizarea pe problema administrației românești din Transnistria și a impactului pe care măsurile acesteia leau avut asupra populației evreiești
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
era de origine evreiască. Raportul nota faptul că 200.000 de cetățeni au fost uciși în Transnistria, însă nu era clar dacă acest număr includea prizonierii de război, evreii deportați și victimele de alt tip. Totuși, documentul a calificat drept “criminali de război” anumiți generali români și germani și alți ofițeri (menționând câteva nume), deși nu specifică dacă aceștia au omorât direct evreii sau au ordonat uciderea acestora. Cele mai “serioase” acuzații din raport erau legate de jefuirea instituțiilor și utilajelor
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în rândul cărora intră și 170.000 de evrei ucrainieni (care se găseau în Transnistria - n.n.), dintre toți aliații Germaniei naziste, România a avut cea mai mare “contribuție” la exterminarea poporului evreu. Deși a dat mai puțini evrei pe mâna criminalilor naziști decât a făcut-o vecina sa, Ungaria, România și-a folosit de bună voie armata, jandarmeria și celelalte forțe aflate sub controlul său, pentru a comite genocidul - nu pentru a flata Germania nazistă, nu din calcule legate de intresul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
statut special... Dată fiind răspunderea politică și militară pe care o avea, mareșalul Ion Antonescu se face vinovat de aceste asasinate scăpate de sub control și contrar spiritului românesc, și, cu toate că nu le-a recunoscut, rămâne indiscutabil în categoria criminalilor de război, salvarea a 400.000 de evrei sub regimul său fiind o circumstanță atenuantă, pe care numai istoricii evrei și români o pot cântări”. În lucrarea “Holocaust sub guvernarea Antonescu”, și Marcu Rozen încearcă o evaluare a numărului de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit. La procesul principalilor criminali de război, în 1946, Ion Antonescu a invocat furturile și crimele comise de țigani în orașe, în timpul exercițiilor de alarmă antiaeriană. Astfel, criteriile urmărite de autorități păreau că erau cele de ordine publică și cele sociale. Nu putem ști în ce măsură
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aberante ale lui Hitler, fie din dorința de a intra în “grațiile” acestuia din urmă, fie din convingere. Este greu de apreciat care dintre cele două variante este mai gravă și care îl transforma mai mult pe mareșalul Antonescu în criminalul de război Antonescu. Una, însă, din consecințele care au rămas de pe urma deportării rromilor, este aceea că a infiltrat în concepția omului de rând o idee nouă, cea referitoare la o “infracționalitate” generalizată a populației rrome, care încă mai poate
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
administrația române in crimele înfăptuite contra evreilor și a rromilor în anii 1941- 1943?”, “A existat sau nu a existat Holocaust în România?”, “Cat de responsabilă a fost armata română pentru înfrângerea suferită la Stalingrad?”, “A fost Antonescu erou sau criminal de război?”, “A existat un acord sovieto-român valabil în 1940, care să stea la baza frontierei românești din 1947, așa cum afirmau sovieticii?” sunt tot atâtea întrebări care dau naștere altor întrebări. Este interesant de remarcat că istoriografia românească postcomunistă a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
exclusiv de o lume de "lichele, proști, agramați, găinari, pești, curve, inconștienți sau numai meschini", fără "un singur om cinstit și întreg", adăugînd și "lipsa totală a oricărei femei în sensul adevărat al cuvîntului" precum și preoții care sunt "porci, bețivi, criminali și hoți". La această inventariere de coșmar se alătură însă și voci mai autorizate și recunoscute pentru dreapta cumpănă a judecății critice cum este cea a lui Eugen Lovinescu: "Teatrul lui Caragiale e un izvor de apă tulbure în care
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
oficiale, cu victoriile noastre și cu eroismul nostru politic" [1971, p.64]. " Există totuși subiecte aparte, care sunt, într-un fel, mult mai eroice. Spectacolul vieții elegante și al miilor de existente pasagere, ce circulă prin subteranele unui mare oraș criminali și femei întreținute iată cum Gazette des Tribunaux și Moniteur ne dovedesc că nu trebuie decât să căscam ochii pentru a ne cunoaște eroismul.(...) Există deci o frumusețe și un eroism modern (...) Viața Parisului este bogată în subiecte poetice și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
norme ce trebuie respectate și alte grupări ce interpretează aceleași norme de pe pozițiile înclinate spre violarea, transgresarea lor; o în cazul în care interpretările defavorabile ale regulilor sociale devin preponderente față de cele favorabile, se acoperă principiul "asocierii diferențiale": indivizii devin criminali prin contactul preponderent cu modele criminale, eliminându-le pe celelalte; o comportamentul criminal nu se structurează printr-un proces de "imitație", ci individul este atras și canalizat de anumite grupuri spre "învățarea" și exprimarea tehnicilor antisociale ( socializare negativă). Teoria conflictelor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
între structurile bioconstituționale și caracteristicile psihocomportamentale. O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost făcută de L. Yeblonshi (1990 apud A. Zdrenghea, 1992) prin luarea în considerare a modului în care personalitatea infractorului afectează comportamentul deviant. Astfel, autorul împarte delincvenții în: • criminali socializați,criminali nevrotici; • criminali psihotici; • criminali sociopați. * Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
bioconstituționale și caracteristicile psihocomportamentale. O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost făcută de L. Yeblonshi (1990 apud A. Zdrenghea, 1992) prin luarea în considerare a modului în care personalitatea infractorului afectează comportamentul deviant. Astfel, autorul împarte delincvenții în: • criminali socializați,criminali nevrotici; • criminali psihotici; • criminali sociopați. * Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele care nu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
caracteristicile psihocomportamentale. O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost făcută de L. Yeblonshi (1990 apud A. Zdrenghea, 1992) prin luarea în considerare a modului în care personalitatea infractorului afectează comportamentul deviant. Astfel, autorul împarte delincvenții în: • criminali socializați,criminali nevrotici; • criminali psihotici; • criminali sociopați. * Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele care nu au comis
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost făcută de L. Yeblonshi (1990 apud A. Zdrenghea, 1992) prin luarea în considerare a modului în care personalitatea infractorului afectează comportamentul deviant. Astfel, autorul împarte delincvenții în: • criminali socializați,criminali nevrotici; • criminali psihotici; • criminali sociopați. * Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele care nu au comis infracțiuni, astfel
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tipologizare a infractorilor a fost făcută de L. Yeblonshi (1990 apud A. Zdrenghea, 1992) prin luarea în considerare a modului în care personalitatea infractorului afectează comportamentul deviant. Astfel, autorul împarte delincvenții în: • criminali socializați,criminali nevrotici; • criminali psihotici; • criminali sociopați. * Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele care nu au comis infracțiuni, astfel de infractori
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele care nu au comis infracțiuni, astfel de infractori apar mai mult drept violatori ai proprietății decât criminali violenți; * Criminali nevrotici sunt cei care comit acte infracționale datorită compulsiunilor nevrotice. Ei nu percep lumea distorsionat (așa cum o percepe psihoticul), mai mult ei sunt conștienți că există ceva rău în gândirea și comportamentul lor; cei mai mulți comit infracțiuni de tipul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele care nu au comis infracțiuni, astfel de infractori apar mai mult drept violatori ai proprietății decât criminali violenți; * Criminali nevrotici sunt cei care comit acte infracționale datorită compulsiunilor nevrotice. Ei nu percep lumea distorsionat (așa cum o percepe psihoticul), mai mult ei sunt conștienți că există ceva rău în gândirea și comportamentul lor; cei mai mulți comit infracțiuni de tipul cleptomaniei, piromaniei
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
așa cum o percepe psihoticul), mai mult ei sunt conștienți că există ceva rău în gândirea și comportamentul lor; cei mai mulți comit infracțiuni de tipul cleptomaniei, piromaniei. Comportamentul infracțional al acestor nevrotici se datorează distorsiunilor personalității sau distorsiunii asupra lumii din jur; * Criminali psihotici sunt indivizi cu dezordini severe ale personalității, care au o percepție complet distorsionată a mediului social. Deși nu-și deliberează crimele, ei pot comite acte infracționale grave ca urmare a perceperii denaturate, izolării socialului. Înclinația lor este în special
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ale personalității, care au o percepție complet distorsionată a mediului social. Deși nu-și deliberează crimele, ei pot comite acte infracționale grave ca urmare a perceperii denaturate, izolării socialului. Înclinația lor este în special spre acte violente lipsite de sens. * Criminali sociopați pot comite ușor acte grave de infracțiune dat fiind minimalizarea sentimentului de anxietate sau vinovăție. Ei se caracterizează printr-o personalitate egocentrică, compasiunea lor față de alții fiind limitată sau inexistentă. Cu toate că mulți delincvenți prezintă elementul sociopatic, ar fi o
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
c1. tipurile definite de politropi cuprinde grupul profesioniștilor (dotați intelectual, cu resurse pentru a se adapta diferitelor situații, insensibili și egogocentrici etc.), precum și cel al infractorilor ocazionali (nerecidiviști, destul de bine integrați în sistemul social, acești indivizi pot fi catalogați fie criminali pasionali, fie pseudocriminali, cei care comit delicte în mod involuntar, prin neatenție, ignoranță etc.); c2. tipurile nedefinite de politropi care vizează categoria caracterialilor (indivizi cu tulburări de conduită de natură educațională, psihopatică sau neuropatică), a perverșilor (lipsiți de afectivitate, de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ucigași, asasini; b. cei care săvârșesc infracțiuni contra bunurilor hoți, tâlhari, delapidatori; c. cei ce săvârșesc infracțiuni de fals falsificatori. Aceasta tipologie juridică penală este utilă, dar totuși incompletă. Din perspectivă criminologică este necesară o caracterizare și o tipologie a criminalilor din interior, după datele și trăsăturile caracteristice ale infractorilor, datorită cărora au săvârșit anumite infracțiuni și nu altele. Prin urmare, s-a ajuns la anumite feluri de tipuri de infractori, la o tipologie criminologic. A. O prima delimitare pune în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
victimei și îi atribuie valoare de fetiș). Controlul sexual asupra victimei joacă un rol important în scenariul său; evită să lase dovezi și, de obicei, își aduce propria armă. Cum am văzut și în tabelul de mai sus, în cazul criminalului organizat, acesta obișnuiește să-și mute victima de la locul crimei pentru a preveni descoperirea și o transportă foarte bine ascuns, ferit de privirile polițiștilor sau a altor persoane. Infractorii neorganizați sunt caracterizați, în mod obișnuit, de abilități intelectuale sub medie
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]