5,318 matches
-
a fi viața într-un colegiu din Cambridge. Presupun că este o carte mai proastă decât cele mai multe cărți ale scriitoarei Marie Corelli; dar cu greu poate o carte să fie în întregime proastă, atât timp cât reușește să aprindă imaginația unui băiat deștept. Există două personaje, primul numit Flowers, care este aproape în întregime bun, și personajul secundar, dintr-un aluat mai moale, care se numește Brown. Flowers și Brown se confruntă cu mai multe primejdii în viața universitară, dar cel mai rău
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
paharul de Porto și mânca nuci pentru prima dată în Salonul Seniorilor. Flowers părea un tip destul de decent (atât cât a putut Alan St. Aubyn să creioneze unul), dar până și mintea mea nesofisticată refuza să accepte că era și deștept. Dacă el a putut să realizeze acele lucruri, de ce nu aș putea și eu? În mod special, mă fascinase complet scena finală din Salon și, din acel moment și până am obținut una, matematica a însemnat pentru mine în primul
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
greu de presupus, limitîndu-mă la examinarea surselor scrise. În 1897, ziua de 10 Mai îi prilejuiește elogierea mărețelor realizări și a conducătorului iubit în ziarul conservator Epoca: "...nu puțin a contribuit la realizarea acestui bine concursul superioarei inteligențe, prudenței totdeauna deștepte, înaltei dibăcii politice a regelui Carol I" iar în 1906 încredințează lui Missir sincerele sale elogii pentru "strălucitele progrese ale națiunii române, pe toate terenurile vieții politice, sub înțeleapta domnie de patruzeci de ani a lui Carol-cel-Mare". Involuntara și sinistra
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în arta sa"; un refugiu consolator îl reprezenta și sarcasmul savurat pe care i-l observă în perioada berlineză Paul Zarifopol, îngîmfarea și disprețul, ura și amoralismul fiind elemente ale unui schelet exterior care îi susținea vulnerabila structură sufletească: "Urît, deștept, [...] îngîmfat, amoral, leneș. Ura pe oricine avea bani, situație; disprețuia pe toți ceilalți" așa îl percepea Grigore Ghica în cartea sa Grigri iar Barbu Cioculescu îi subliniază zgîrcenia pe care o cultivă inclusiv după căsătoria care îi asigura ceea ce în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
străine, surghiunit apoi"; "fire pătimașă, întortocheată, tenebroasă"; "nici o încredere la el în virtute, în cinste, în bine"; "la cîțiva pași de Podul Mogoșoaiei, într-o uliță singuratică, în umbra unei bătrîne grădini"; "fără lăbărțări, razne și prisosuri"; "soitar obraznic [...], băiat deștept [...], băiat bun"; "giolar, rișcar, slujnicar"; "frumusețe răsăriteană [...], albă și mată"; "cu fața aprinsă [...], înfoiată și înzorzonată"; "floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere"; "Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, împrăștietoare de ispită și de moarte..." PROBA TIMPULUI
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
să știe că acesta nu știa limbi străine." "Cetățenii vechiului Egipt se numeau mumii." "Mama lui Niculăieș murise din fragedă copilărie." "Lupta dintre Baiazid și Mircea este foarte concretă. Parcă Eminescu i-ar privi peste gard." "Caragiale este cam singurul deștept printre proștii din timpul său." "Dacă vrei să găsești subiectul unei propoziții, întrebi predicatul." "Cînd Vasile Baciu se culcă beat, Ion veni la Ana noaptea și o căută pe sub fustă, ca să pună mîna pe pămîntul fetei." " Cînd băgă mîna în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mai bun ca să îi atragă pe cei mai buni, iar cel mai bun mod de a începe este prin a fi cel mai bun angajator și stimulându-i pe cei mai buni oameni în organizația dumneavoastră. +++ Ideea 40. Angajarea celor deștepți înseamnă să nu vindeți slujba Orice angajator care a făcut interviuri pentru o slujbă este, probabil, vinovat sau vinovată de vânzarea slujbei către candidat, în loc să fi lăsat candidatul să facă vânzarea și să vă convingă. Mult prea des, petrecem mare
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
vină) sau muncitor turnător (Aproape de soare) și nici un sudor care face un act de eroism pe șantier și ajunge la spital (Camera albă). Vive este un tânăr citadin care n- a intrat la facultate. De ce ? „Poate că nu sunt destul de deștept, tată.” Până aici, un tip nou de personaj, un fel de „antierou”. Care nu va fi dojenit, lămurit, ajutat de nici un secretar de partid. Cuvinte ca „partid” și „comunist” nu apar în film, „tovarăși” se rostește în regim glumeț. Acțiunea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
hollywoodiene. Imaginea sugerează că ziaristul nostru e înconjurat de o lume cu probleme, dar liberă, o lume în care presa e o putere în stat, nu sluga Partidului și organelor, cum era în România anilor ’80. Tovarășul Mirea este, firește, deștept, cult, onest, vrea să publice un articol despre inși care fac raportări false în agricultură, ca să poată declara că s-a încheiat recoltarea, și bagă hrana poporului sub brazdă. Spectatorul acelor ani va fi trebuit să înțeleagă din asta că
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ne plimbăm și să te învăț să cânți Deșteaptă-te, Române!” Eu care știam că nu e bine să-i fac împotrivă am ieșit cu el în grădină, unde se vede că-l trăgea soarta. Și a început să cânte Deșteaptă-te, Române, și eu după el. Cânta frumos, avea voce. Cum mergeam amândoi, unul lângă altul, vine odată pe la spate un alt bolnav d’acolo, unu’ furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova și, pe la spate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și mai târziu la Oxford, unde Wittgenstein a locuit în casa fostei sale studente Elisabeth Anscombe - își amintea ce îi spunea el despre unii dintre cei care îi frecventaseră cursurile la Cambridge: „Mulți dintre ei veneau la mine deoarece sunt deștept; sunt într-adevăr deștept, dar acest lucru nu este important. Ceea ce doreau ei era însă să fii deștept.“123 Nu asta își dorea cel mai mult Wittgenstein. Tranøy, care i-a facilitat lui Wittgenstein ultima lui vizită în Norvegia, în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Oxford, unde Wittgenstein a locuit în casa fostei sale studente Elisabeth Anscombe - își amintea ce îi spunea el despre unii dintre cei care îi frecventaseră cursurile la Cambridge: „Mulți dintre ei veneau la mine deoarece sunt deștept; sunt într-adevăr deștept, dar acest lucru nu este important. Ceea ce doreau ei era însă să fii deștept.“123 Nu asta își dorea cel mai mult Wittgenstein. Tranøy, care i-a facilitat lui Wittgenstein ultima lui vizită în Norvegia, în toamna lui 1950, și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ce îi spunea el despre unii dintre cei care îi frecventaseră cursurile la Cambridge: „Mulți dintre ei veneau la mine deoarece sunt deștept; sunt într-adevăr deștept, dar acest lucru nu este important. Ceea ce doreau ei era însă să fii deștept.“123 Nu asta își dorea cel mai mult Wittgenstein. Tranøy, care i-a facilitat lui Wittgenstein ultima lui vizită în Norvegia, în toamna lui 1950, și a mers mai târziu pe urmele sale, discutând cu oameni simpli care l-au
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
poate fi raționalizat, că nu poate fi supus unei judecăți logice: În construcțiile lui libere, spontane, se proiectează afectivitatea profundă a „Eului”: „Din poemele visurilor noastre, rațiunea face, la deșteptare, ceea ce soarele face din rouă” (J. Renard). * „Mulți Îl socot deștept pe omul bine Îmbrăcat, oricît de neghiob ar fi.” (Johan Oxenstiern) Probabil pentru faptul că „aparențele” ne solicită mai puțin din punct de vedere psihic, decît efortul de relevare a ceea ce este caracteristic, definitoriu, În plan sufletesc. Asupra unei iluzii
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
curajul, alții lașitatea; unii constanța În sinceritate, alții ipocrizia; unii egoismul, alții generozitatea etc. În schimb, În „fericire” sufletul este atît de mulțumit, Încît Își pierde simțul discriminativ și, o dată cu el, și simțul etic. * „Acela căruia Îi surîde norocul este deștept.” („Pañcatantra”) Într-adevăr, „norocul” Îți facilitează o serie de reușite care, apoi, Îți ridică statutul social, Însă adevărul este că de aceste conjuncturi favorabile trebuie să ai inteligența de a te ști folosi. * „Nu este nici o diferență Între irosirile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
e banal, Înseamnă să spui că faci parte dintre cele care au contribuit cel mai mult la formarea ideilor tale esențiale.” (Paul Valéry) Despre ceea ce a intrat În fondul convingerilor tale nu mai simți, cu siguranță, nevoia să mai argumentezi. * „Deșteptul are un sincer dispreț pentru inteligența adevărată.” (Camil Petrescu) În „deșteptăciune”, inteligența se mulțumește doar cu rolul de a se descurca, pe cînd În inteligența adevărată există un orgoliu creator. * „O țară În care nu mă plictisesc e o țară
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cervante) Pentru faptul știut că siguranța pe care o avem asupra deținerii unui lucru ne face să ne slăbim interesul față de acel lucru. Și invers: lucrul rîvnit este considerat mai valoros, decît altele similare, pe care deja le deținem. * „Cel deștept nu comite prostii neînsemnate.” (J.W. Goethe) Probabil, pentru faptul că la un astfel de om așteptările sînt Întotdeauna pe măsura Înzestrării lui. * „Pentru a iubi pe oameni, trebuie din cînd În cînd să-i părăsim.” (G. Papini) Altfel, relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Gracian) Într-adevăr, omul bun este vulnerabil, deoarece bunul său simț Îl face să se Încreadă În oameni. Însă e dureros să vezi că „sinceritatea” este luată drept naivitate. Însă nu numai oamenii sinceri și binevoitori, ci și cei foarte deștepți sînt, de cele mai multe ori, ușor de păcălit. Explicația ne-o dă același B. Gracian: „Familiari cu lucrurile neobișnuite, viața de toate zilele e pentru ei ceva rămas necunoscut, deși atît de necesar. Contemplarea lucrurilor sublime nu le mai lasă timp
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nou, ci de a-și impune punctul de vedere. * „Proști sînt toți cei care par, și jumătate din cei care nu par.” (B. Gracian) Aceasta, probabil din motivul pe care-l invocă scriitorul I.L. Caragiale: Proștii spun prostii și cei deștepți le fac”. * „GÎndirea constituie măreția omului.” (Blaise Pascal) Una din explicații ne-o dă Însuși Pascal: „Prin spațiu universul mă cuprinde și mă Înghite ca pe un punct; prin gîndire Îl cuprind eu”. Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate, oligofrenii „Geniul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ridicolă a lucrurilor care te privesc are o virtute curativă: „A te ironiza pe tine Însuți Înseamnă a te feri de boala stupidă a amorului propriu exagerat...” (George Sand). * „Nu trebuie să riscăm să glumim decît cu oameni politicoși sau deștepți.” (La Bruyère) Numai prin aceste două calități putem Înfrînge, pe moment cel puțin, sensibilitatea propriului orgoliu, rănit de ironia cuprinsă Într-o reușită vorbă de duh. Andrei Pleșu consideră că „umorul” ar trebui să fie o componentă esențială și, totodată
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și cea de noapte patimă a dulceții patimilor, stinge săgețile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastră cu vicleșug. Zburdările trupului nostru le potolește și tot gândul nostru cel pământesc și trupesc îl adormi. Și ne dăruiește nouă, Dumnezeule, minte deșteaptă, cuget curat, inimă trează, somn ușor și de toată nălucirea satanei nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea rugăciunii, întăriți întru poruncile Tale și pomenirea judecăților Tale întru noi nestricată avându-o. Cuvântare de slava Ta în toată noaptea ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cunoșteau toate pretențiile și slăbiciunile. Așa au fost George Lesnea sau Petre Ispirescu, care au lucrat și ca tipografi. Arghezi cerea corectorului să nu intervină, poetul afirmând că „un corector mărginit prețuiește mai mult pentru literatură decât un corector foarte deștept și rațional” (apud Ioana Pârvulescu, 2001). Nu toți autorii de texte științifice acordă importanța cuvenită acestui stadiu obligatoriu pe care trebuie să-l parcurgă textul: corectura. Pentru texte lingvistice dificile, cu exemple În alte limbi decât cea a textului de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sunt mai valoros decât celălalt; • viața este o luptă; trebuie să fii ca un lup; • nicio milă pentru cei slabi; • prin răzbunare, detestând, agresând și învinovățind, se rezolvă problemele; • ceilalți se înșală, eu am dreptate; • ei sunt proști, eu sunt deștept; • oamenii amabili sunt niște proști (trebuie profitat de amabilitatea oamenilor; nu eu le cer să fie amabili). În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, mânie, turbare, ură, nemulțumire, revoltă, atotputernicie. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • aer
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o gazdă onestă și să meargă în tóte zilele la Dnu Garsou pentru a aface lecțiuni pregătitóre și numai când Dnu Garsou 'mi va scrie că e apt de a trece examen, atuncea voiu trimite taxa. Acest copil e fórte deștept, ast-fel că póte să fie de trebuința țerei; iar de va fi lăsat în voea întâmplărei póte să se dedea la tóte viciile, să ajungă în mizerie și la urmă să se ucidă. Dnii care stau cu el sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
sursa unei noi ipostaze dramaturgice, și anume cea în care se află biata Efimița: „Bravos, bobocule! Nu m-așteptam ca tocmai dumneata să te pronunți cu așa iluzii contra mea; te credeam mai altfel... îmi pare rău... Cocoane Leonido, sunt deșteaptă; am auzit cum te-auz și m-auzi... revuluție, bătălie mare!“ (Actul I, Scena III) 3.3. Somnul ca dimensiune temporală între două lumi Un element semnificativ pentru această comedie este somnul, care împarte piesa în două lumi fundamentale diferite
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]