6,479 matches
-
pragul morții și nimeni nu înțelege ce e sfințenia mai just decât în intuiția morală a păcatului. Adam numai din vrăjmașa împotrivire a pământului cu toate făpturile lui și numai din restriștea haotică a decadenței a putut să priceapă frumusețea, desăvârșirea și fericirea raiului din care a fost alungat. Tragica lui experiență se repetă în fiecare muritor, care nu se poate bucura de lumina vieții din plin, câtă vreme blestemul vremelniciei impregnate de durere îi contrazice cel mai intim și mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cer și binefacerile lui. După predominarea pe care o capătă în ființa lui una sau cealaltă din aceste înclinări, omul, conceput ca ființă natural liberă, acceptă lumea căutând s-o stăpânească, sau o refuză căutând s-o depășească în viziunea desăvârșirii cerești. Aplicarea excesivă la stăpânirea pământului prin civilizația materială are ceva din această mândrie și măreție a trupului, despre care vorbește Damaschin. Oricât am înfrânge însă ostilitatea naturii, violentând-o și capturându-i forțele și energiile prin formidabilele noastre invenții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de Sisif, paradisul terestru e cu neputința să-l realizăm, de vreme ce nu suntem în stare să născocim un leac împotriva suferinței și să eliminăm moartea din lume. Sensul binecuvântat al civilizației stă în măsura în care ea e numai un mijloc în slujba desăvârșirii spirituale. Dar când omul se avântă în gigantismul prometeic să dobândească lumea, iluzia acestei desfătări nu prețuiește nimic față de sufletul pe care și-l pierde. Căci moartea desființează într-o clipă stăpânirea noastră asupra lumii. Civilizația concepută ca scop prometeic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și are ca puțini creștini conștiința nedesăvârșirii sale morale, precum are în proporții apocaliptice conștiința nedesăvârșirii acestei lumi. Afară de Dante, poate nici un alt geniu n-a dat nedesăvârșirii din viața pământească proporții mai uriașe, dar nici o imagine mai sublimă a desăvârșirii posibile. Viziunea artistică a lui Dostoievski e extremistă. El s-a definit singur ca un „realist fantastic” Intuiția lui străbate de-a dreptul la esențial. Iar acest esențial nu se găsește în ceea ce se numește justa măsură a vieții, ci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nunta de la Cana Galileii. Dar dacă cineva are o capacitate de virtute peste nivelul comun, ajunge prin asimilare creștină un înger în trup. Nu e vorba de o contradicție metafizică între căsătorie și ascetism, fiindcă, amândouă sunt trepte pe scara desăvârșirii, iar de la treapta de jos la cea de sus nu e contradicție, ci continuitate. Contradicția există între carnea păcătoasă și disciplina căsătoriei sau între carnea păcătoasă și disciplina ascetică. Dar același om se poate desăvârși în căsătorie și după aceea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
trecut triumfal dincolo de marginea lumii, în misterul lucrurilor ultime. Și prin aceasta, el rămâne un produs unic al geniului creștin chiar, luminând în literatura universală ca un pisc de foc, cel mai înalt și cel mai pur, al nostalgiei după desăvârșire. Milton a încercat întregirea operei sale prin Paradisul Regăsit, care a vrut să fie eposul Noului Testament, al lui lisus Hristos, ca și Messiada lui Klopstock. Nici una nici alta nu sunt considerate mai mult decât încercări. Mântuitorul trece dincolo de puterile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Semantica prototipurilor, [...] în calitate de "cognitivă", nu este semantică, pentru că se referă la structura speciilor, și anume, a "lucrurilor" desemnate, nu la cea a semnificatelor; și, în calitate de "semantică" (disciplină care operează cu unități lingvistice de conținut), nu este cognitivă, pentru că ignoră cu desăvârșire cunoașterea lingvistică ce reprezintă semnificatele ca atare și ia în considerare doar aplicarea acestora în desemnare, confundând cunoașterea semnificatului, cunoașterea lingvistică, cu cunoașterea despre "lucruri"."107 Trebuie să precizăm, totuși, că, pe de o parte, eroarea semnalată de către lingvistul de la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2.4.1. Reîncadrarea "forte" actanțială se caracterizează prin substituirea subiectului textemului cu subiectul coreferentul. Un exemplu concludent în această privință îl constituie modulațiile afirmației lui Cațavencu potrivit căreia industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. În discursul public actual, maniera prin care onerosul personaj caragialesc descrie acest sector economic e folosită adesea pentru a reliefa alte carențe politice, culturale și administrative ale societății românești. Câteva exemple în acest sens: "În Oradea, dezvoltarea este sublimă, dar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
public actual, maniera prin care onerosul personaj caragialesc descrie acest sector economic e folosită adesea pentru a reliefa alte carențe politice, culturale și administrative ale societății românești. Câteva exemple în acest sens: "În Oradea, dezvoltarea este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (userul "cetatean 01", 07.04.2008, http://www.bihon.ro/stiri/oradea-bihor/articol/oradea- vazuta-de-la-bucuresti/cn/news-20080406-01283972); "Medicul Cristian Sever Oana: Campania de informare privind vaccinul anticancer e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (declarație pe site-ul HotNews, 28.11
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Oradea, dezvoltarea este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (userul "cetatean 01", 07.04.2008, http://www.bihon.ro/stiri/oradea-bihor/articol/oradea- vazuta-de-la-bucuresti/cn/news-20080406-01283972); "Medicul Cristian Sever Oana: Campania de informare privind vaccinul anticancer e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (declarație pe site-ul HotNews, 28.11.2008, http://www.hotnews.ro/stiri-esential- 5176027-audio-video-medicul-cristian-sever-oana-camp-ania-informare-privind-vaccinul-anti-cancer-sublima-dar-lipseste-desavarsire.htm); "Nu știu dacă există o dreaptă maghiară adevărată, dar înclin să cred că e ca și cea românească: sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Astea sunt
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lipsește cu desăvârșire" (declarație pe site-ul HotNews, 28.11.2008, http://www.hotnews.ro/stiri-esential- 5176027-audio-video-medicul-cristian-sever-oana-camp-ania-informare-privind-vaccinul-anti-cancer-sublima-dar-lipseste-desavarsire.htm); "Nu știu dacă există o dreaptă maghiară adevărată, dar înclin să cred că e ca și cea românească: sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Astea sunt vremurile tv-ului și ale calculatorului, e plin de drepte diversioniste." (userul "ilie", 02.12.2009, http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=34964); "Activitatea aleșilor locali clujeni [e] sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (Mihai Cucerzan, 23.04.2010
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
românească: sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Astea sunt vremurile tv-ului și ale calculatorului, e plin de drepte diversioniste." (userul "ilie", 02.12.2009, http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=34964); "Activitatea aleșilor locali clujeni [e] sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (Mihai Cucerzan, 23.04.2010, http://www.pntcdcluj.ro/2010 /04/23/comunicat-de-presa-23-04-2010-activitatea-consilierilor-locali/); "Poliția română e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" ("vlutic", 02.06.2010, http://vlutic.blogspot.com/2010/06/politia-romana-e-sublima-dar-lipseste.html). 2.4.2. Reîncadrarea "forte" circumstanțială se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
12.2009, http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=34964); "Activitatea aleșilor locali clujeni [e] sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (Mihai Cucerzan, 23.04.2010, http://www.pntcdcluj.ro/2010 /04/23/comunicat-de-presa-23-04-2010-activitatea-consilierilor-locali/); "Poliția română e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" ("vlutic", 02.06.2010, http://vlutic.blogspot.com/2010/06/politia-romana-e-sublima-dar-lipseste.html). 2.4.2. Reîncadrarea "forte" circumstanțială se caracterizează prin substituirea componentelor circumstanțiale din cadrul textemului cu acelea importate din coreferentul său. Dintre textemele caragialiene, favorizat pare să fie, din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dau simțurile, nici judecata înșelătoare pe care o alcătuiește, nu întotdeauna în chip fericit, imaginația, ci aflarea de către inteligența pură și adâncită în sine, a unui concept într-atât de simplu și de definit, încât să nu mai rămână cu desăvârșire nici o îndoială asupra lucrului pe care îl înțelegem. Cu alte cuvinte numesc astfel conceptul acela neîndoielnic al inteligenței pure și adâncite în sine născut numai prin lumina minții și mai sigur decât însăși deducția, întrucât e mai simplu decât ea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trebuie să aibă tot atâta realitate cât ar avea și obiectul care este sursa ideii. Cauza ce se manifestă la nivelul relației realitate - idee este considerată "cauză eficiență". Cauza eficientă este aleasă pentru că la nivelul acesteia se află "tot atâta desăvârșire (...) pe cât în efectul acestei cauze"154. Cauza eficientă a fost aleasă pentru că este singura care poate transforma potența în act155. Ideea reprezentată ca act are drept potență obiectul ce cauzează această idee. Sub influența cauzală ideea aceasta poate deveni simbolul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
idee și cauza sa este asemănătoare relației semințe plantă din Geneză. Fiecare idee are o cauză, pentru că este imposibil să identifici o idee care să pornească de la nimic, dar datorită modalităților în care funcționează cogito-ul reflexia realității nu mai are desăvârșirea acesteia 157. Astfel, concepția platonică privind superioritatea lumii ideilor este negată, însă prin această negare forța cogito-ului crește, căci el are posibilitatea de a reprezenta realitatea obiectivă și de a transfera sensibilul la nivelul certitudinii. La nivelul omului se manifestă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de Dumnezeu are mai multă realitate decât percepțiile ego-ului. Relația ego - Dumnezeu este privită din perspectiva relației potență - act. Dacă ego-ul ar avea atributele lui Dumnezeu doar în potență atunci ideea de Dumnezeu nu a putut fi creată de potențialitățile desăvârșirilor sale. Chiar dacă am identifica la nivelul ego-ului potențele divine acesta nu poate fi creatorul lui Dumnezeu. Dar aceste potențialități nu există pentru că în multitudinea potențialităților nici una nu se referă la ideea de Dumnezeu. Dacă ideea de Creator ar fi în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dumnezeu. Dacă ideea de Creator ar fi în mine potența Lui atunci aceasta ar avea drept puncte de reper ideea de transformare spre mai bine. Dumnezeu nu poate fi privit ca potențialitate, el nu este devenire, transformare, în curs de desăvârșire. Acesta se manifestă în act ca infinit. Nu mai poate fi adăugat nimic desăvârșirii sale, așa că ideea de Dumnezeu nu provine din ego cum nu putem să naștem ceva infinit din finit, ceva desăvârșit din nedesăvârșire. S-a ajuns la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
avea drept puncte de reper ideea de transformare spre mai bine. Dumnezeu nu poate fi privit ca potențialitate, el nu este devenire, transformare, în curs de desăvârșire. Acesta se manifestă în act ca infinit. Nu mai poate fi adăugat nimic desăvârșirii sale, așa că ideea de Dumnezeu nu provine din ego cum nu putem să naștem ceva infinit din finit, ceva desăvârșit din nedesăvârșire. S-a ajuns la concluzia existenței lui Dumnezeu ca ființă separată de ego. El este suport pentru o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
idei pot avea suport, chiar dacă nu le găsim reprezentare imediată în lumea sensibilă. Argumentul folosit este unul ontologic: "nu pot gândi pe Dumnezeu decât existând"179, transformând propoziția Dumnezeu există într-una analitică. Iar existența este cea mai înaltă dintre desăvârșiri și nu pot să-mi imaginez un Dumnezeu fără această calitate. Chiar dacă pentru a se feri de circularitatea argumentării Descartes dezvoltă ideea amintită ajunge la aceeași concluzie: "când bag de seama că existența este o desăvârșire, să trag pe drept
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cea mai înaltă dintre desăvârșiri și nu pot să-mi imaginez un Dumnezeu fără această calitate. Chiar dacă pentru a se feri de circularitatea argumentării Descartes dezvoltă ideea amintită ajunge la aceeași concluzie: "când bag de seama că existența este o desăvârșire, să trag pe drept încheierea că ființa primă și supremă există"180. Argumentarea de această dată încearcă să susțină noi atribute ale ideii de Dumnezeu. Noul argument este unul ontologic, neputând să-L imaginez fără atributul existențial: Ființă primă există
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
3. Articolele filosofului au dat naștere unei polemici acerbe. Remarcând absența argumentelor de jure din aceste replici, Nae Ionescu se focalizează asupra problemei de drept a discuției: valoarea canoanelor, cu atât mai mult cu cât ierarhia Bisericii le ignoră cu desăvârșire. În viziunea sa, corpusul canoanelor constituie statutul, osatura juridică a Bisericii. Iar dacă aceste canoane pot cădea în totalitatea lor în desuetudine, toată Biserica e antrenată într-o postură similară, căci nu se poate închipui o instituție fără structură juridică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Tradiției și modul ei de transmitere se diseminează diferențiat în rândul credincioșilor, în funcție de structura fiecăruia și de gradul specific de trăire. De altfel, în Ortodoxie există ideea scării cu diferite trepte pe care se află credincioșii, în aspirația lor de desăvârșire spirituală (epectazele Sfântului Grigore de Nyssa); diferite trepte pe același drum suitor. Este important ca conținutul Bisericii și modul ei de transmitere, în virtutea caracterului său vital-practic, "să se bucure din partea Bisericii de o tâlcuire prin care să se facă evidentă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a regimului comunist de a abate atenția de la esența problemei unei națiuni ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor nevoințe ale desăvârșirii. Această revoluție spirituală s-ar putea circumscrie unei depășiri a dicotomiei antropologice dintre platonism care vedea trupul ca un mormânt al sufletului și esențialism care viza o reducție a corporalului la stadiul biologic, într-o manieră mai mult sau mai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
generis a trupului sfințit care poate intra într-o relație dialogică cu Divinitatea. De fapt, întreaga Tradiție subliniază importanța creării unui astfel de trup prin practica isihastă a rugăciunii minții și a inimii care să relaționeze cu Puterea divină, în vederea desăvârșirii și atingerii treptelor de sfințenie. Revoluția spirituală trebuie să plece de la recuperarea fondului de credință pe care omul l-a pierdut în timpul mutilării ateiste, prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său mistic, în dimensiunea sa mundană
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]