6,873 matches
-
care o evocă însuși I. Ghica în „Școala acum 50 de ani". În afară de școlile bisericești, au funcționat și școlile de care se ocupau câte un boier sau chiar domnitorul, cum a fost școala moldovenească domnească înființată la 1766 prin hrisov domnesc de însuși domnitorul Gr. Alex. Ghica, cum spune V.A. Urechia în lucrarea „Istoria școalelor". Aflăm că școala aceasta era de grad elementar și la ea se învăța citirea și scrierea alfabetului chirilic, iar învățător nu era altul decât dascălul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
biserică, vroia „să facă școală de obște de învățare în limba grecească și moldovenească". Ajutorul pentru biserică și școală, înțelegem din studiul pr. protopop Ioan Petru - Fălciu, publicat în Elanul nr. 55, septembrie 2006, consta în acordarea „veniturilor de la Vama Domnească (de la Podul Vadul Călugăresc - Fălciu) și birul de pe 10 dughene". Hrisovul domnesc împuternicea Episcopia - Sfinția sa Chir Meletie Episcopul - și „Domnul spătar ce este stăpânul Târgului Fălciu" să poarte de grijă ca atât biserica cât și „școala ce se face să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sfântă din al cărui rod, se luminează sfântul jertfelnic al Mântuitorului. Ca și albina, vom aduna neîncetat miere pentru hrana românilor, dar ca și ea vom înțepa pe cei ce nu fac bine. Și totul pentru ca în România Mare să domnească adevărul și dreptatea. În special vom încerca să tratăm cu obiectivitatea necesară marile probleme economice, sociale, culturale ale neamului"947. Colectivul de redacție a avut ca obiectiv și tratarea problemelor care vizau procesul de unificare a populației României după 1918
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În timp ce afacerile mezelarului, ale negustorului de ouă și de pasăre, ale fabricantului de paste și ale negustorului de vinuri prosperă nemăsurat în apropierea anului nou, Egisto vede, cu suferință, cum cumpărătorii nu mai intră în trista lui prăvălie în care domnesc "liniștea, umbra, calmul, praful". Invitat cu soția lui de către unul dintre confrați la petrecerea de revelion, el răspunde la această invitație tare nehotărât, fiindcă în timp ce ceilalți aduc produse din prăvăliile lor, el trebuie să cumpere bucatele promise. Crociani, a cărui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în două rânduri, de gazde generoase și binevoitoare, o primă dată în Pilos de către Nestor, și mai apoi la Sparta de Menelau. Aceste două scene de ospitalitate ar putea servi drept model de ospitalitate ideală prin contrast cu anarhia care domnește în Itaca și grosolănia pretendenților. În Pilos ca și în Sparta, Telemah este primit în sânul unei societăți bine organizate, stabilă, unde domnesc ordinea și pietatea și în care ritualurile sunt riguros respectate. Diferențe notabile disting totuși cele două scene
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
două scene de ospitalitate ar putea servi drept model de ospitalitate ideală prin contrast cu anarhia care domnește în Itaca și grosolănia pretendenților. În Pilos ca și în Sparta, Telemah este primit în sânul unei societăți bine organizate, stabilă, unde domnesc ordinea și pietatea și în care ritualurile sunt riguros respectate. Diferențe notabile disting totuși cele două scene: ospitalitatea lui Nestor se caracterizează prin simplitate, în timp ce fastul și bogăția lui Menelau îl copleșesc pe Telemah. Primirea lui Nestor se face mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îl duce cu gândul la înmormântare. Această pierdere îi aduce aminte de altele, cea a fratelui și a tovarășilor săi. În magnificul palat debordând de bogății, domnește de fapt melancolia și sterilitatea: Menelau declară că nu are nici o plăcere să domnească peste bogății, plângând nefericit în palatul său. De aceea el caută în oaspetele său un prieten, fiul trebuind să-și înlocuiască în prietenie tatăl, pe care "îl jelește". Vrea să îl rețină pe Telemah prin mijloace iscusite la fel cum
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
chiar servitorii sunt puțini, când nu sunt concediați). Este un spațiu de intimitate, de intimitate libertină și Le Camus de Mézières, într-un capitol despre arta de a plăcea în arhitectură, insistă asupra artei de a grada care trebuia să domnească în ea pentru ca surpriza să fie constant întreținută: "Trebuie să trecem de la simplitate la bogăție. Vestibulul este mai puțin împodobit decât anticamerele, anticamerele mai puțin decât saloanele și cabinetele, etc. fiecare piesă trebuie să aibă un caracter particular. Analogia, raportul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
313. În Haut-Valais, banii sunt foarte rari, produsele din belșug. "dacă într-o zi vor avea mai mulți bani vor fi cu siguranță mai săraci". Și la capătul opus, oamenii din Bas-Valais "îi jecmăneau destul de bine pe trecători"314. Ospitalitatea domnește la acești oameni pentru că ei trăiesc departe de lume, iar cei care vin să-i vadă o fac pentru că "ne iubesc iar noi îi primim cu prietenie". O astfel de ospitalitate se bazează pe absența sa de publicitate (în sensul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scene erotice reiterate în continuarea textului, toate par să ateste simțul ascuțit al dimensiunii erotice a ospitalității pentru Rousseau. Bineînțeles, ar fi multe de spus despre limbajul trupului, limbaj de semne în acea vreme de libertate în care "nimeni nu domnea peste poporul Domnului." Levitul din Efraim, scrie Judith Still 333, este o povestire care se situează între starea absolută a naturii și societatea instituționalizată. Primele fundamente sociale (cu proprietatea bărbatului asupra femeii) nu sunt capabile să prezerve patima cumplită care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și al miraculosului: "Exercițiile ascetice, penitențele și macerațiile sfinților, caritatea lor ardentă, abnegația lor eroică, nu ar fi captivat singure un auditoriu van și ușuratic, care nu respira decât bătălii, iubiri, blazoane, turniruri și aventuri; de aceea adevărul istoric nu domnea întotdeauna în aceste povestiri pioase și cucernica fraudă a povestitorului, care pentru a face mai atrăgătoare niște adevăruri utile pe care el dorea să le audă, imagina spre cinstirea sfinților o înaltă genealogie, călătorii periculoase, strălucite fapte de arme în mijlocul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
încât grătarul cu țepi al porții nu mai era coborât; șanțurile erau pline de ierburi. Și se pare că nu mai sunt obstacole ostile, elemente neospitaliere în acest loc în care rândunelele își fac cuiburile în crăpăturile crenelurilor. În interior domnesc curățenia, protecția, căldura, abundența, bogăția, hrana, ordinea și regularitatea, sănătatea și pofta de mâncare, munca și pietatea. În odăi tapiseriile apărau de frig; scrinurile gemeau de rufărie, buțile cu vin se îngrămădeau în pivnițe, iar sipetele de stejar trosneau de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și ceea ce face el vizibil este, în cazul de față, o imagine dezagreabilă și degradantă, niște rufe murdare care nu ar trebui spălate decât în familie. Evident străinul va răvăși însă lucrurile, imobilismul, stagnarea, inerția, marasmul, torpoarea, apăsarea, letargia cae domnesc peste mica societate. El introduce mișcarea, turbulența. Nu este rar ca străinul să vină să ancheteze cu privire la dispariția unui alt străin care l-a precedat și care a dispărut, care a fost omorât sau cu privire la o persoană din comunitate despre
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai mult decât dezordinea, atestă o rătăcire. În acest loc aspru și mucegăit "simțeai [în fiecare obiect] o anumită mirare, era să spun o rătăcire". Acest termen de rătăcire revine de altfel adesea pentru a desemna o anume nebunie care domnește la fel de bine în obiecte ca și în ființele vii. Pentru soldat, se pune mai întâi problema să doteze locuința cu ferestre sau ferestruici protejate de grile robuste, la fel de tăcute și de sumbre, cu ușile închise și care nu răspund decât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
l-ar fi ținut mereu misterios ascuns")457, drag inimii mele, încarnat de praful timpului 458, capătă formă. În cele din urmă, în subterane, în grote, în criptele în care se coboară din ce în ce mai adânc, într-un loc respingător în care domnesc monstruoase flori de mucegai ("dar dacă le apucai, ele se dizolvau cu totul într-un simplu voal de umiditate în mână")459 începe să apară adevărul: Lucia. Rătăcirea care pune stăpânire pe narator ("Cuprins de tristețe, tulburat, și tot mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el subliniază dezgustul de a vedea picioarele mamei sale, murdare de noroi, sau dezordinea dintr-un apartament de vilegiatură în care familia locuiește pentru câtăva vreme, cu imaginea unei bucăți de vată ce trenează alături de o farfurie, paturile pe care domnește un respingător amestec de toate lucrurile posibile, mâncare grasă (ca grăsimea de gâscă ce alunecă din mâini) sau alintările insuportabile ale surorii sale mici care își strigă copilul "comoara mea", în timp ce acesta "își face nevoile pe jos chiar în mijlocul camerei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
imită-mă, dar nu mă imita". "Copil fiind, te vedeam mai ales la masă, și de cele mai multe ori tu mă instruiai în maniera de a sta cum trebuie la masă. Trebuia să mâncăm totul, să nu vorbim despre calitatea mâncării [...] domnea la masă o liniște lugubră întretăiată de muștruluieli [...] nu aveam voie să roadem oasele, doar tu o puteai face"536. Tatăl, ca Gasgeber și educator edictează legile dar nu le respectă: el face firimituri, își taie unghiile, își curăța urechile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îl atrag oarecum pe tânărul Karl în căutarea unei ordini cvasi-militare pentru a i se supune pe deplin și aceasta nu fără un oarecare masochism. Astfel el va intra la Hotel occidental ca liftier cu o mare plăcere fiindcă aici domnesc ordinea și ierarhia. Scena în care îl vedem pe polițist dirijând circulația cu un baston ține de aceeași tematică. Bastonul și biciul sunt în universul lui Kafka imaginea însăși a dresatului: "Trebuie să ridicăm voința ca un bici cu mâinile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la extremul său declin, zeu crepuscular care a renunțat la fulger și la tunet. E în Olimpul Castelului, un Jupiter retras, care nu prezidează nici o adunare, care și-a delegat puterea, care nu-și citește rapoartele, care lasă hazardul să domnească. Această birocrație olimpiană, cu riturile sale, miturile sale, cultele și templul său (Hotelul Domnilor) este de o eficacitate paradoxală, de vreme ce perfecțiunea sa însăși înglobează toate lipsurile, toate erorile, toate rătăcirile, toate absențele. Ca și în cazul președintelui Statelor Unite, din America
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Le savoir-vivre aujourd'hui, Alleur, Marabout, 1988, p. 54. 12 A.M. Gelamur, Les bons usages à la page, Neuilly-sur-Seine, Dargaud, 1978, p.73. 13 Numeroși autori notează că este foarte dezagreabil să fii martor la dezordinea sau la neînțelegerea care domnește într-o familie. Știința de a plăcea începe printr-un omagiu adus ordinii (și ierarhiei) care păstrează ritualul pentru bunăstarea, prezervarea și libertatea fiecăruia. 14 "Convivii au fost invitați cu opt zile mai devreme, prin viu grai sau în scris
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
necontestat rămâne Gh. Brătianu - cel mai renumit istoric român al perioadei studiate. Intransigența sa reiese clar din lucrările pe care le realizează și care se află în strânsă continuitate cu preocupările anterioare: formarea statelor feudale românești și tradiția istorică, Sfatul Domnesc și Adunarea Stărilor în Țările Române și în Europa, rolul Mării Negre în Evul Mediu, istoria Bizanțului, cruciadele, Sud-Estul Europei, critica istoriografiei maghiare. Dar cel mai reprezentativ studiu al lui Brătianu, din care reiese îngrijorarea istoricului pentru viitorul țării, se referă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
românești). Astfel de lucrări manuscrise au existat cu siguranță și în alte cazuri: mă gândesc la I. Nistor și I. Lupaș, dar și la Gh. Brătianu, care în doar trei ani (1947-1950) a desăvârșit trei sinteze de istorie: Marea Neagră, Sfatul domnesc și Adunarea Stărilor în Principatele Române și Formele de organizare a păcii în istoria universală, ca să nu mai amintim de proiectul acelei sinteze internaționale de istorie universală care avea ca idee centrală rolul esențial jucat de Orient (Bizanț) în evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
opoziție din Ungaria, mai ales că, fiind în fruntea politicii economice din anii trecuți, s-a compromis prin industrializarea forțată. Fără a-și ascunde satisfacția față de demiterea lui Rakosi, presa iugoslavă o considera doar primul pas. „După schimbarea lui Rakosi domnește o atmosferă optimistă. A fost înlăturată o piedică serioasă, dar asta încă nu e tot”, scria, la 20 iulie, ziarul Politika. în discuția din 21 iulie, a lui Mikoian cu Tito, ultimul a promis că presa iugoslavă nu va susține
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se pleca mai mult, cu atât se lăsau locuri și bunuri mai multe pentru oamenii regimului. Ați ajuns în Grecia? Am ajuns în Grecia, unde am stat foarte puțin, două luni. La început am fost foarte impresionat de libertatea care domnea în Grecia, de faptul că această țară înainte de război fusese săracă, mult mai săracă decât România, iar acum, în ’63, găseam o țară prosperă, unde totuși influența partidului comunist era încă foarte mare. O țară care se refăcea după grozăviile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu emigrația românească au fost întâmplătoare și nu le-am căutat. Vedeam români, dar nu-i căutam cu dinadinsul. Mă duceam de câteva ori pe an la biserica română din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigrației. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru despre care nu se prea vorbea. Ca persoană, era foarte bonom și foarte accesibil. La biserică făceai cunoștințe de tot felul. Bineînțeles, erau reprezentate acolo toate curentele emigrației, de la legionari până la simpli țărani, fugari economici
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]