5,421 matches
-
cu un context mai larg. Fără această legătură, jurnalistul poate fi un bun reporter, dar nu un editorialist. Spre deosebire de reporter, editorialistul este în primul rând interesat de semnificația faptelor, mai puțin de calitatea lor de noutate. Faptele intră într-un editorial doar când conduc spre o concluzie logică. Câmpurile privilegiate ale editorialului sunt politica, socialul, economicul, educația, criminalitatea - infracționalitatea. Ceea ce nu înseamnă că există vreun subiect interzis editorialului. Spre deosebire de celelalte genuri redacționale, editorialistul are o mult mai mare libertate de mișcare
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
un bun reporter, dar nu un editorialist. Spre deosebire de reporter, editorialistul este în primul rând interesat de semnificația faptelor, mai puțin de calitatea lor de noutate. Faptele intră într-un editorial doar când conduc spre o concluzie logică. Câmpurile privilegiate ale editorialului sunt politica, socialul, economicul, educația, criminalitatea - infracționalitatea. Ceea ce nu înseamnă că există vreun subiect interzis editorialului. Spre deosebire de celelalte genuri redacționale, editorialistul are o mult mai mare libertate de mișcare în alegerea tonului, a atitudinii. El poate selecta între diferite tipuri
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
semnificația faptelor, mai puțin de calitatea lor de noutate. Faptele intră într-un editorial doar când conduc spre o concluzie logică. Câmpurile privilegiate ale editorialului sunt politica, socialul, economicul, educația, criminalitatea - infracționalitatea. Ceea ce nu înseamnă că există vreun subiect interzis editorialului. Spre deosebire de celelalte genuri redacționale, editorialistul are o mult mai mare libertate de mișcare în alegerea tonului, a atitudinii. El poate selecta între diferite tipuri de raționament, poate nara, poate alege între umor, sarcasm, satiră, parabolă, parodie. Poate redacta un editorial
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
editorialului. Spre deosebire de celelalte genuri redacționale, editorialistul are o mult mai mare libertate de mișcare în alegerea tonului, a atitudinii. El poate selecta între diferite tipuri de raționament, poate nara, poate alege între umor, sarcasm, satiră, parabolă, parodie. Poate redacta un editorial polemic. O sumară enumerare a tipurilor posibile de editorial, ar putea începe cu acele texte de opinie care dintr-un motiv sau altul, se bazează pe fapte necontrolate (imposibil de controlat), în momente când atenția/curiozitatea publicului sunt în alertă
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
mai mare libertate de mișcare în alegerea tonului, a atitudinii. El poate selecta între diferite tipuri de raționament, poate nara, poate alege între umor, sarcasm, satiră, parabolă, parodie. Poate redacta un editorial polemic. O sumară enumerare a tipurilor posibile de editorial, ar putea începe cu acele texte de opinie care dintr-un motiv sau altul, se bazează pe fapte necontrolate (imposibil de controlat), în momente când atenția/curiozitatea publicului sunt în alertă: editorial- pronostic- cu posibilă variantă, editorial- balon - de încercare
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
care dintr-un motiv sau altul, se bazează pe fapte necontrolate (imposibil de controlat), în momente când atenția/curiozitatea publicului sunt în alertă: editorial- pronostic- cu posibilă variantă, editorial- balon - de încercare.În afara unei atitudini etice corecte, am putea așeza editorialul "persoană", al cărui centru de greutate este persoana, rolul ei, masca/măștile sale, pe scurt, imaginea. Fie că întâlnim în acest caz un text apăsat retoric (persuasiv, sau un portret în care opinia pro/contra a semnatarului textului este cât
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
întâlnim în acest caz un text apăsat retoric (persuasiv, sau un portret în care opinia pro/contra a semnatarului textului este cât se poate de vizibilă, fie avem accente comparabile cu ale moraliștilor, "personajul" care face obiectul acestui tip de editorial este un exemplu (pozitiv sau negativ) propus cititorilor. De asemenea, la limita corectitudinii etice, o succesiune de astfel de editoriale se transformă într-o campanie de presă, cu tot ce decurge de aici, cu referire la dreptul la imagine sau
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
este cât se poate de vizibilă, fie avem accente comparabile cu ale moraliștilor, "personajul" care face obiectul acestui tip de editorial este un exemplu (pozitiv sau negativ) propus cititorilor. De asemenea, la limita corectitudinii etice, o succesiune de astfel de editoriale se transformă într-o campanie de presă, cu tot ce decurge de aici, cu referire la dreptul la imagine sau la ceea ce deontologia americană numește "fair comment". Cele mai dificile editoriale par a fi așa-numitele editoriale de serviciu (Exemplu
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
la limita corectitudinii etice, o succesiune de astfel de editoriale se transformă într-o campanie de presă, cu tot ce decurge de aici, cu referire la dreptul la imagine sau la ceea ce deontologia americană numește "fair comment". Cele mai dificile editoriale par a fi așa-numitele editoriale de serviciu (Exemplu: 1 Decembrie — Ziua Națională a României) și editorialul necrolog. Pentru ca adevărata performanță profesională să fie atinsă de editorialul eseu. Chei de control: Un articol bun are la baza claritate la nivel
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
de astfel de editoriale se transformă într-o campanie de presă, cu tot ce decurge de aici, cu referire la dreptul la imagine sau la ceea ce deontologia americană numește "fair comment". Cele mai dificile editoriale par a fi așa-numitele editoriale de serviciu (Exemplu: 1 Decembrie — Ziua Națională a României) și editorialul necrolog. Pentru ca adevărata performanță profesională să fie atinsă de editorialul eseu. Chei de control: Un articol bun are la baza claritate la nivel logic și claritate la nivel de
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
cu tot ce decurge de aici, cu referire la dreptul la imagine sau la ceea ce deontologia americană numește "fair comment". Cele mai dificile editoriale par a fi așa-numitele editoriale de serviciu (Exemplu: 1 Decembrie — Ziua Națională a României) și editorialul necrolog. Pentru ca adevărata performanță profesională să fie atinsă de editorialul eseu. Chei de control: Un articol bun are la baza claritate la nivel logic și claritate la nivel de limbaj. Un text jurnalistic ideal trebuie să conțină “o informație pe
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
la imagine sau la ceea ce deontologia americană numește "fair comment". Cele mai dificile editoriale par a fi așa-numitele editoriale de serviciu (Exemplu: 1 Decembrie — Ziua Națională a României) și editorialul necrolog. Pentru ca adevărata performanță profesională să fie atinsă de editorialul eseu. Chei de control: Un articol bun are la baza claritate la nivel logic și claritate la nivel de limbaj. Un text jurnalistic ideal trebuie să conțină “o informație pe fraza, și un mesaj pe articol”. Claritatea mesajului se referă
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
cu sensul lor propriu. ""Dacă puțin e bine, mult poate fi prea mult"" - face referire la excesul retoric, la verbiaj; "Detașarea excesivă"; "Atacul la persoană", ceea ce implică deplasarea accentului de la discutarea-criticarea problemei, la atacarea omului, sunt greșeli în redactarea unui editorial. Acesta din urmă este tot una cu o decădere din demonstrație în pamflet. Este o marcă a partizanatului, a criticii neoneste. Reuben Maury și Karl G. Pfeiffer adaugă alte erori: "Pontificarea". A ponti a înseamnă a vorbi ca o persoană
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
pamflet. Este o marcă a partizanatului, a criticii neoneste. Reuben Maury și Karl G. Pfeiffer adaugă alte erori: "Pontificarea". A ponti a înseamnă a vorbi ca o persoană infailibilă. Când pontifică, editorialistul nu-și respectă publicul; "ul șablon"; "Prețiozitatea, argoul". Editorial unui partizan-partinic într-un ziar care se declară independent, este propagandă mascată. Iar editorialul care laudă sau critică din rațiuni care țin de "capitalul imagine" al unei firme, este publicitate mascată. De la începuturile genului și până în prezent, editorialistul este, de
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
Pfeiffer adaugă alte erori: "Pontificarea". A ponti a înseamnă a vorbi ca o persoană infailibilă. Când pontifică, editorialistul nu-și respectă publicul; "ul șablon"; "Prețiozitatea, argoul". Editorial unui partizan-partinic într-un ziar care se declară independent, este propagandă mascată. Iar editorialul care laudă sau critică din rațiuni care țin de "capitalul imagine" al unei firme, este publicitate mascată. De la începuturile genului și până în prezent, editorialistul este, de cele mai multe ori, conducătorul ziarului. Datorită complexității genului și datorită responsabilității etice care decurge din
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
răbdare, tenacitate, luciditate, simțul umorului și al ironiei, capacitatea de a scrie repede și expresiv în fiecare zi. Toate aceste calități profesionale-intelectuale nu au însă nici o valoare (pentru public) în afara unei etici clare. Principiile pe care se bazează scriitorii de editoriale sunt:
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
cum ar fi Republica Rio Grande, Republica Yucatan și Republica Texas. (doar texanii l-au învins pe Santa Anna și și-au cucerit independența). Rezistența lor a fost alimentată de represaliile comise de Santa Anna împotriva adversarilor învinși. Într-un editorial din "New York Post" scria că „dacă [Santa Anna] i-ar fi tratat pe învinși cu moderație și generozitate, ar fi fost dificil, dacă nu imposibil să se creeze atâta simpatie pentru poporul Texasului, care astăzi îndeamnă atâtea spirite aventuroase și
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
în întreaga țară și introducerea unui nou alfabet (1929). Efectul acestor reforme în ceea ce privește scăderea analfabetismului nu a fost însă atât de rapid pe cât s-a sperat la început. Reformele în domeniul educației au fost sprijinite și prin întărirea sectorului privat editorial cu o nouă lege a drepturilor de autor și convocarea unor congrese pentru problemele drepturilor de autor, educației publice și publicațiilor științifice. Unificarea sistemului educațional a avut două caracteristici importante. Prima a fost democratizarea, iar cea de-a doua a
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
director artistic al Teatrului Național din Cluj (1992-1993), consilier al Directorului general al Televiziunii Române (1993-1994), secretar al Uniunii Scriitorilor din România (2000-2005). A debutat publicistic în revistă „Echinox”, în 1969, cu piesa de teatru într-un act "Stradă teilor" și editorial cu volumul de povestiri "Orașul fără somn", în 1978, la Editură Dacia. A organizat numeroase festivaluri de teatru și a inițiat „Clubul dramaturgilor”. A fost director fondator al revistei „Dramă” din 2001.
Mircea Ghițulescu () [Corola-website/Science/322335_a_323664]
-
la alegeri, într-un unic colegiu electoral național, dar o campanie de denigrare dusă de o organizație religioasă, "Societatea Catolică a Adevărului", campanie bazată pe falsa acuzație că Hyde ar susține divorțul și pe faptul că era protestant, promovată în editorialele din "Irish Independent" de secretarul Societății, i-a compromis șansele la alegeri și și-a pierdut locul în legislativ. A revenit în mediul universitar, ca profesor de irlandeză la University College Dublin, unde i-a fost student, printre alții, viitorul
Douglas Hyde () [Corola-website/Science/322495_a_323824]
-
Juve și Gayle Hunnicutt în rolul lui Lady Beltham. Episoadele 1 și 4 au fost regizate de Claude Chabrol, iar episoadele 2 și 3 de Juan Luis Buñuel, fiul lui Luis Buñuel. În anii 1960, editura mexicană de benzi desenate Editorial Novaro a produs o serie de cărți de benzi desenate sub titlul "Fantomas La Amenaza Elegante" (în ) care au fost populare în întreaga America Latină. Acesta era destinat să fie aparent același personaj, dar a fost transformat într-un personaj eroic
Fantômas () [Corola-website/Science/325454_a_326783]
-
Zodiac Girls", femei frumoase care îl asistau personal, cunoscute numai prin numele lor de cod - semne zodiacului. Deși seria a fost anulată cu ani în urmă (Novaro nu a avut succes în 1985, iar un personaj recreat de rivalul Grupo Editorial Vid, în Mexic, în anii 1990 nu a avut o viață lungă), personajul din aceste benzi desenate este cunoscut atât în America Centrală, cât și în America de Sud. O scurtă poveste cu "Fantômas", scrisă de Paul Kupperberg și Roy Mann, a apărut
Fantômas () [Corola-website/Science/325454_a_326783]
-
de mult timp le-ar lua pentru a citi un articol, precum "No More Glitter: A Searching Tale of Hollywood and a Woman's Heart," Reading Time: 18 minutes, 45 seconds". Acest timp era calculat de un membru al personalului editorial care cronometra cu atenție timpul în care citea un articol în ritmul sau obișnuit; el lua atunci acel timp și-l dublă. "Liberty" a fost revitalizata în 1971 că o revistă nostalgica trimestriala publicată de Liberty Library Corporation, o companie
Liberty (1924-1950) () [Corola-website/Science/325506_a_326835]
-
capăt inițiativele”.. Un alt editorialist al Dilemei Vechi, politologul Cristian Ghinea, l-a susținut, atât personal, cât și în calitate de președinte al organizației Centrul Român de Politici Europene (CRPE). Dan a primit susținere de asemenea și din partea unor jurnaliști, fiind publicate editoriale despre candidatura sa în mai multe ziare: Andrei Crăciun de la "Adevărul" crede că Nicușor Dan ar putea fi „primul primar cu care Bucureștiului să nu-i fie jenă”, fiind un „"Don Quijote", neatins de osânza vulgară a bogăției gratuite” și „un
Nicușor Dan () [Corola-website/Science/326004_a_327333]
-
a găsit protagonistul lui Blish ca fiind „un personaj credibil și mișcător” și a lăudat partea de început a romanului, dar a criticat conținutul ulterior pentru „pierderea focalizării și a impactului” și îndreptarea spre un final mai degrabă haotic. În editorialul său despre cărți din "F&SF", Damon Knight a desemnat romanul lui Blish ca una dintre cele mai bune cărți SF ale anilor '50. El a descris romanul ca „având o notă aparte, [...] complet și perfect”. În 2012, romanul a
Un caz de conștiință () [Corola-website/Science/324389_a_325718]