6,312 matches
-
În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul Pârgă: Volumul Pârgă, din 1921, este primul demn de a fi luat în considerație pentru că el trădează un moment limită, o încununare a esteticii lui, o nouă orientare, poetul adoptând o atitudine lirică cu modalități de expresie nemaiîntâlnite sau reluate decât întâmplător mai târziu. Poetul Voiculescu se prezintă cititorilor săi ca un imagist de mare clasă, stăpân deplin al culorilor, realizând o poezie a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Române București. Data înființării: 1957. Colecții; peste 31000 de volume, 800 titluri în periodice. Corespondență, iconografie aparținând scriitorilor Tudor Arghezi, Lucian Blaga, I.L.Caragiale, G. Coșbuc, Nicolae Iorga, Șt. O. Iosif, T. Maiorescu, I. Vinea, V. Voiculescu etc. Studii de estetică, teorie literară și stilistică Referințe adnotate Vlad Ion, Descoperirea operei, Comentarii de istorie literară. Cluj, Dacia, 1970, 228 pagini. Cele mai izbutite studii sunt cele referitoare la povestire. I. Vlad prezintă această „știință de a spune întâmplări, întro ordine mereu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
referitoare la povestire. I. Vlad prezintă această „știință de a spune întâmplări, întro ordine mereu alta și înnoită, de a orândui cu mare pricepere faptele” la M. Sadoveanu, I Agârbiceanu și V. Voiculescu (p.220). Mic dicționar de termeni de estetică, teorie literară și stilistică. Expresionism. Mișcare artistică apărută la începutul secolului XX în Germania dar răspândită dincolo de granițele acesteia. Expresionismul cultivă expresia literară a vieții lăuntrice, problematice. ... Expresionismul se manifestă în creația unei lungi serii de artiști germani ca O.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
textului eminescian ca simptomatic pentru romantismul românesc se dovedește insuficientă pentru a-l descrie în toate articu lațiile sale intime. Istoric vorbind, Eminescu corespunde modelului estetic romantic, dogmatic în esență (sub masca abilă a unei explozii imagistice insolite). Față de această estetică a romantismului, comportamentul textului eminescian se dovedește a avea, în unele dintre segmentele sale constitutive, o natură insurgentă. Uzând, adesea in extremis, de categoriile verificate ale modelului scriptural de tip romantic, textul eminescian se construiește ca identitate de o structură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Val Panaitescu, făcând popasuri de sinteză asupra gândirii unui Michel Meiyer (în fixarea terminologiei critice), pentru a comenta apoi comicul în viziunea lui Kant, Schopenhauer (pentru care "râsul este un efect al plăcerii comice"), Karl Rosenkranz (cu valorificarea comicului în estetica urâtului), Henri Bergson (acesta vorbește despre echivocul comicului), pentru a se opri cu aplomb asupra contribuției cercetătorilor români, pornind de la P. Locusteanu, în trecere pe la Paul Zarifopol, ajungând la Marian Popa (Comicologia românească), Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Claudiu T. Arieșan (cu anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
poemului Doina mi se pare întru totul de reținut. Refuzând acea "inadecvare a criteriilor estetice" cu care se operează de obicei, punând textul sub semnul politicianismului agresiv și al ultrana ționalismului, domnia sa cere a fi judecat poemul, mai întâi "după estetica poeziei populare, căreia Eminescu i s-a circumscris în mod voit". Doina nu este, ne avertizează el, în esență o "scriere ideologică", ci o "creație artistică", fiind "expresia lirică a necesității de conservare a ființei și identității naționale". Și, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
are importanță - prea atent selecționată, care au făcut-o cu greu compatibilă cu mediul. Se știe prea bine că o rasă de animale ori un soi de plante, cu cât e mai avansat selecționată, urmărind amplificarea unui caracter - productivitate, culoare, estetică - cu atât devine mai sensibilă sau, dacă vreți, Îi devine ostil mediul. Este vorba de o deturnare informațională de la rostul speciei, spre un altul, dorit de om. O specie dispune de o anumită și fixă capacitate de stocare de informație
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și Pedagogică (E.D.P.), București, 1976. 3. Cf. G. VĂIDEANU, Cultura estetică școlară, E.D.P., București, 1967. 3 bis. Cf. ROGER COUSINET, Educația nouă, traducere de VICTORIA PETRESCU și ELVIRA BALMUȘ, E.D.P., București, 1978. 4. Cf. E. K. GILBERT, H. KUHN, Istoria esteticii, Editura Meridiane, București, 1972. 5. Federația internațională pentru educație prin artă și-a continuat activitatea pînă după al doilea război mondial. Din 1951 activează în cadrul Societății internaționale pentru educație prin artă (International Society for Education through Art), organism al UNESCO
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Preambul Dincolo de impresionantul bagaj informațional, tratatele de estetică, pictură, sculptură, de la Platon și Aristotel până la semiotica saussuriană, de la caietele lui Da Vinci la erminii ca cea a lui Dionisie din Furna reflectă un blocaj epistemologic ce face imposibilă, chiar și azi, dezvoltarea unei teorii diacronice complete a imaginii
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
jumătate de an, suficient de multe ca să tresară când auzea de Lucrețiu, de Hegel sau de Blaga și să se trezească vorbind într-un fel de transă de budist revelat: „Aha, Hegel, cum să nu? Avem: Fenomenologia spiritului, Știința logicii, Estetica...“. Publicitate mascată Doamna Potcoavă are un amant pe care-l primește miercurea, de la 16:00 la 18:00, când domnul Potcoavă pleacă la reconversie profesională. Într-o miercuri, domnul Potcoavă termină orele mai devreme și doamna e nevoită să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
utilizatori. Nu i-a cerut tatălui nostru bani pentru găzduire, ci l-a rugat să mai repare un gard, să taie bălăriile din ogradă, să grebleze, să măture etc. Într-un cuvânt, au convenit ca tata să se ocupe de estetica gospodăriei sale. Lucru pe care l-a acceptat bucuros. Iar mama nu avea motive să se opună mutării, fiind conștientă de ceea ce o aștepta acasă. Profitând de absența noastră, șobolanii au făcut dezastru. Începând de la baza pereților și până în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
70 km la oră, ninge cum doar în Québec poate ninge. Mă simt ca fantoma de la Operă, îngropat de viu într-un mormânt plin de cunoaștere care în mare parte nu-mi va fi accesibilă niciodată.... Caut o carte despre "estetica" fenomenului fascist și trec pe lângă raftul cu cărți scrise în limba română. Mulți clasici, dar și autori la modă în anii ´70, cum ar fi de pildă C. Virgil Gheorgiu, un autor din care găseam de altfel tone de cărți
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe Basil Munteanu la franceză, pe Nina Façon și pe cunoscuta românistă de origine italiană Rosetta del Conte la italiană (eu am urmat engleza, franceza și italiana), pe profesorul George Oprescu la istoria artei și, da, pe Tudor Vianu la estetică. În plus, participam regulat la cursurile lui G. Călinescu. Dragoș Protopopescu era în anii lui de persecuție politică și profesională, ani care i-au precedat tragica moarte. Așa încât am cu noscut un Dragoș Protopopescu iritabil, nervos, plictisit, și totuși scânteietor
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
doar clipește. Irlanda de Nord mi se pare departe. Eu am Irlanda mea. Și ce-i leagă pe Sartre, Malraux și Mauriac? Îi despart glorii, premii, adoratori, zile, nopți, cancanuri, tot ce e viață literară - ca să nu intrăm în politică, religie și estetică. După război, Sartre a fost nemilos cu Mauriac. Fraza aceea de fier roșu: „Dumnezeu nu e artist, și nici dl Mauriac...” va rămâne. Azi, la 84 de ani, Mauriac - care n-ar accepta cartea lui Sartre Ființa și neantul „nici
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Român.“ („Ritmuri de mai“, Tribuna, 10 mai 1973) „Suntem precum Carpații - Vecini cu veșnicia, Când viitorul vine Cu-o clipă mai devreme; Când spunem România Și inimile noastre Se-nflăcărează-n steme.“ („Precum Carpații“, Tribuna, 26 ianuarie 1978) ISAC Dumitru „Estetica marxist-leninistă a subliniat de la începuturile ei și cu fermitate misiunea larg socială și profund umanistă a artelor, a culturii socialiste în general. Partidul nostru, neabătut și stăruitor, și-a îndrumat intelectualitatea și creatorii, pe parcursul întregii sale lupte revoluționare, spre o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al acestui popor, al acestei țări.“ (Luceafărul, 10 iulie 1971) PHILIPPIDE Al. Minte și Al. Philippide (notă V. I.) „Poezia sovietică, prin simplul fapt al prezenței ei viguroase în conceptul poeziei universale contemporane, a spulberat o părere pe care o estetică strâmtă o afișa pe vremuri cu emfază și anume că poezia cu scop educativ este, prin definiție, nepoetică. Această afirmație se dovedește astăzi complet greșită. Iată o poezie care în totalitatea ei este întemeiată pe principiul educației maselor populare, o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bucuria de a construi societatea comunistă și își propune în chip explicit și limpede drept scop educarea maselor populare în spirit comunist. Și iată că această poezie, departe de a fi nepoetică, departe de a fi plicticoasă, așa cum preconiza vechea estetică cu orizonturi înguste, este o poezie de mari frumuseți, de frumuseți tonice, viguroase, luminoase, care dau emoții estetice profunde și totodată ajută pe oameni să muncească cu râvnă la construirea unei lumi noi, a unei lumi pe deplin fericite.“ („Însemnătatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
patrie și sub acest raport, al trăirii intense în consonanță cu spiritualitatea epocii noastre, compozitorii, muzicologii și interpreții din toate generațiile au aprofundat directivele secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ajungând la unele concluzii deosebit de importante, în ceea ce privește noua estetică a artei noastre sonore, într-un dialog fertil cu marile sensuri morale ale umanismului revoluționar.“ („În consonanță cu spiritualitatea epocii“, Luceafărul, 25 iulie 1987) „De ziua tovarășei Elena Ceaușescu, gândurile mi-aleargă spre simbolul feminin pe care îl reprezintă cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe care, de la Congresul al IX-lea al PCR, îl cunoaște activitatea teoretică a partidului nostru, datorită, în primul rând, gândirii noi, novatoare a secretarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a subliniat întotdeauna necesitatea aprecierii fenomenului artistic în specificitatea lui, estetica românească s-a eliberat de opreliști dogmatice, primitive și înapoiate.“ („Sporirea cunoașterii de sine a omului“, Scînteia, 14 august 1987) PORUMBACU Veronica Veronica se modelează (notă V.I.) „Chemarea Biroului Uniunii Scriitorilor din RPR ne deschide o altă perspectivă. E vorba
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-ți croiască ceva după o poză de pe vreo bucată de pagină ruptă din cine știe ce Quelle sau Neckermann și păstrată cu mare grijă. Alt articol delicat erau ciorapii. Ciorapii comuniști erau, ca toate celelalte articole, făcuți după criteriul rezistenței, nu al esteticii. Culorile erau terne, iar finețea nu era una dintre calitățile lor primordiale, deși se chemau „ciorapi subțiri“. Cum, chiar și așa, erau scumpi - raportat la veniturile boborului -, îi remaiam. Adică îi duceam la niște tovarășe care lucrau în niște gherete
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Nietzsche, iar surîsul statuilor grecești părea să nu-l contrazică. Însă la Pygmalion aflăm un punct de vedere diametral opus: avem arta pentru ca adevărul să se nască Înfiorat sub mîinile noastre. Căci dragostea lui Pygmalion ascunde și o revoltă Împotriva esteticii eline. Sculptura greacă a evitat sîngele și zbuciumul cărnii pentru ca oamenii să aibă armonia și frumusețea zeilor. Acum, În locul buzelor care să surîdă ca zeii, Pygmalion preferă să simtă sîngele cald al unor buze omenești. Dărîmă piramida pentru ca sub cerul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În acest context ar trebui să ne Întrebăm de ce au făcut ei din Procust un tîlhar. Prin celebrul său pat, Procust se opunea diversității. Dar el nu face altceva În demența sa feroce decît să aplice cu mijloace brutale Învățămintele esteticii antice. Ce altceva pretinde el decît că trupul fiecărui trecător trebuie să se Înscrie Într-un anumit canon, avînd neapărat o anumită lungime? Arta elină Îl obligă pe artist să măsoare. Ea pune dezordinea pe același plan cu urîtul și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nedreaptă și grea suferință, prof. univ. dr. Anișoara Hriscu a fost înmormântată în Cimitirul „Buna Vestire“ din Iași. HUSAR, ALEXANDRU (1920-2009) ESTETICIAN, CRITIC LITERAR, POET, MEMORIALIST, PROFESOR Poet, memorialist, teoretician literar, traducător, critic și istoric literar, un distins profesor de Estetică la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, prof. univ. dr. Alexandru Husar a fost o personalitate marcantă a culturii românești, un remarcabil filosof al culturii române. Născut la 26 aprilie 1920, în comuna Ilva Mare, județul Năsăud, a urmat școala
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în comuna Ilva Mare, județul Năsăud, a urmat școala primară în localitatea natală și Liceul Grăniceresc „George Coșbuc“ din Năsăud. În anul 1945 a absolvit Facultatea de Filosofie și Litere, specialitatea Filosofie, a Universității din București. A obținut licența în estetică și critică literară cu renumitul prof. dr. Tudor Vianu, în 1945. În paralel, după sfatul lui Iuliu Moisil, a frecventat Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului. Revenit în Ardeal, în 1945, se angajează ca profesor de Literatură
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ieșene de Litere și s-a transferat la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, Facultatea de Filologie, ca lector la Catedra de Literatură Română, unde, mai bine de un sfert de secol, a predat - după G. Călinescu și Al. Dima - estetica. În 1972 a obținut, la București, titlul de Doctor în Filosofie, iar din 1973 a fost numit conferențiar. Între 1975 și 1976, ca profesor asociat, a predat, la Universitatea „San Marcos“ din Lima (Peru), cursuri de limbă, literatură și istoria
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]