5,326 matches
-
lăsați să cadă în apă rece, pentru a forma dropsurile. Scoateți dropsurile din apă imediat. Puteți trece dropsurile prin zahăr pudră după ce ați șters apa de pe ele. Astfel nu se vor lipi între ele. Păstrați într-un recipient închis ermetic. Experimentați cu diverse plante pentru a face siropuri de tuse sau dropsuri. Curând veți găsi o rețetă care să vi se potrivească. Pe măsură ce preparați amestecurile, vă veți familiariza cu proprietățile plantelor medicinale. Singura metodă de a învăța este să faceți practic
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
valoare pentru societatea care performează acel ritual” (J. Beattie, 1996, p. 210). Sau, cu alte cuvinte, magia este mai puțin un mod de a face ceva, cât un mod de a gândi ceva, este mai puțin un mod de a experimenta (empiric) eficiența unor substanțe, acțiuni și formule verbale, cât unul de a comunica adeziunea la un anumit sistem de reprezentări simbolice. Riturile magice presupun transformarea miraculoasă a unor obiecte banale sau a unor cuvinte și acte verbale În instrumente de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de communitas. Aceasta desemnează „societatea ca o comunitate nestructurată sau foarte slab structurată și nediferențiată, chiar ca o comuniune de indivizi egali, care se supun numai autorității generale a oficianților ritului” (1969, p. 96). În timpul acestor perioade de communitas, societățile experimentează situații de dezordine acceptabilă, În care se produce o dezmembrare (dis-membering) a relaților sociale, a normelor de comportament, a sistemelor de clasificare, a valorilor și reprezentărilor culturale. Cu alte cuvinte, ritul permite descompunerea constructelor sociale, altfel de neatins și de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
paralel cu aceste distincții, Turner (1974, p. 169) a sugerat și o altă tipologie, referitoare la constructele rituale din timpul perioadei liminale, altfel spus la communitas: a) existențiale (spontane): „confruntarea directă, spontană, imediată a identității umane, În care umanitatea este experimentată ca o comunitate omogenă, liberă, nestructurată”; b) normative: acele communitas menținute prin mecanisme de control social; c) ideologice: „modele utopice ale societăți, considerate de creatorii lor drept forme care exemplifică sau suplinesc condițiile specifice unei communitas existențiale”. Conform acestui model
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacre, care se Înșiruie, Într-un crescendo, până la Centrul căutat. La aceste altare, biserici și mânăstiri (moschei, temple) sau locuri din natură consacrate religios (munți, stânci, poiene, izvoare, lacuri etc.), pelerinul performează diferite acte de devoțiune. Cel mai adesea, el experimentează momente (mai scurte sau mai Îndelungate) de reculegere și rugăciune și depune diferite ofrande: de la flori la bunuri manufacturate, de la lumânări sau alte produse care generează lumină și fum, la texte scrise (J. Labande, 2003, vol. XI, pp. 349-350). Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vrea să-l cheme În ajutor, dar amuțește de frică (H. Banner, apud C. Lévi-Strauss, 1995, pp. 94-95). Prima parte a mitului este dominată de decăderea eroului, de regresul În lumea celor dispăruți, lume a substanțelor putrede; acest lucru este experimentat de personajul mitului În două momente ale povestirii: atunci când rămas În vârful stâncii este obligat să-și mănânce excrementele și atunci când este umilit de mama vitregă, care Îi dă de mâncare numai carne veche și frunze. Această idee a coborârii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
enunțuri de teoreme ale misterului cosmic, le va demonstra liric în versuri și teoretic într-o operă de gânditor, care este și cea mai cuprinzătoare și înaltă construcție rațională, ce a fost impusă vreodată iraționalului. VLADIMIR STREINU Tragedia de cunoaștere experimentată de poezia d-lui Blaga i-a lăsat o aspirație spre moarte, care-l însoțește chiar și în aparenta lui împăcare cu lumea. Metafizica sa își clădește un univers legendar, în absolutul unei candori originare, din cenușa marilor îndoieli care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
alte criterii tendențioase și inadecvate de apreciere, un sistem anarhic în care legea este considerată un capriciu și nerespectarea ei o condiție sine-qua-non a supraviețuirii. În centrul acestui univers haotic tronează ,,eminentul" profesor Marius Chicoș Rostogan, cel care adoptă și experimentează cu entuziasta aprobare a inspectorilor la fel de ,,competenți", noua metodă intuitivă, ținta satirei caragialiene, dezvăluită ca pandant al ironiei subiacente: Profesorul: Și cine era Traian? Elevul: El era om bun! Profesorul (emoționat): Bun, drăguțul de el! Zic zău lui Dumnezeu, bun
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În Steaua fără nume, spre exemplu, între starea de indiferență față de viață, față de târgușorul în care s-a trezit captivă, față de profesorașul care o găzduiește binevoitor și starea de fascinație copilărească față de toate acestea, straniu aureolate la lumina zilei, Mona experimentează și teama provocată de metamorfozarea instantanee a inofensivului Miroiu într-un exaltat care pare să fi pierdut contactul cu realitatea: Necunoscuta (cu o anumită îngrijorare): Nebun? Profesorul: Da. Nu m-ar mira să se spună într-o zi și despre
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
șantaj pentru a-și căpătui odraslele etc. Astfel încât, așa cum "eroii" lui Caragiale din respectiva schiță, își găsesc liniștea doar după dezechilibrul produs din snobism, dintr-un "capriț", în armonia căminelor lor, personajele din Camere mobilate își regăsesc echilibrul după ce au experimentat până la saturație alte variante de confort (sau inconfort) posibile. Comună celor doi autori este și viziunea asupra imoralității lumii citadide: asupra "diplomației" damelor, capabile să "traducă" nu doar "ciufuți bătrâni", ci și tineri chiriași buni de exploatat pentru plata datoriilor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
propuse trei variante de încheiere a unui proiect de roman realist, departajate pe baza unei analize psihologice în răspăr, a tipurilor de cititori amatori ai fiecărei formule în parte. Departe de a fi apanajul exclusiv al textualiștilor optzeciști, "transparența textuală" experimentată de Caragiale a fost practicată ludic, fără să fie interesat de denumirea procedeului, și de Eugen Ionescu în paginile eseurilor critice din Nu. Din arsenalul "ghidușiilor" prin care tânărul "neserios" erijat în critic literar "se amuză"178 în încercarea de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
imaginației celor trei "corei", la metatextele prin care le disecă ironic, până la romanul însuși care le înglobează, le alipește într-un patchwork de texte redactate în stiluri diverse și le reficționalizează în acord cu scopul declarat al coautorilor-naratori, de "a experimenta [...] un roman (despre) senzațional"183. Acest tip de polifonism "de sorginte caragialiană"184 este principiu de structurare internă și a romanului Gabrielei Adameșteanu, Dimineața pierdută, veritabilă simfonie textuală dirijată din umbră de un autor care "refuză să apară pur și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
inventariere riguroasă a lumii obiectuale și a umanității ce o populează reiese și din manuscrisele conținând fișe de nume reale sau inventate după principiul caracterial, descoperite, ordonate alfabetic și publicate postum de Zarifopol sub titlul Repertoriu de nume proprii.7 Experimentat neprogramatic la Caragiale, "principiul listei" devine model scriptural de bază la Mircea Horia Simionescu. Spre deosebire de Costache Olăreanu, la care inventarul, apropiat mai mult de formula rabelaisiană, apare doar ca "un soi de chist textual" (Ph. Hamon)8, autorul Ingeniosului bine
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
resimte puternic la intrarea În peșteră, unde este amplasat altarul și se aduc ofrande. Cum am oroare față de astfel de viețuitoare ale nopții, adevărate vulpi zburătoare, prefer să mă Îndepărtez cât mai repede de acest loc „sacru”! În celelalte zile experimentăm noi trasee pe care agențiile de turism din Denpasar ni le oferă cu multă solicitudine. Klungkungh, reședința medievală a fostei dinastii balineze, rămâne un simbol al luptei de rezistență Împotriva invadatorilor olandezi. Regele Klungkung-ului a urmat exemplul regelui din Bandung
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și investițiilor. Criza economică este definită ca fiind o situație În care economia unei țări trece brusc printr-o scădere a forței sale, scădere adusă de regulă de o criză financiară. O economie care trece printr-o criză economică va experimenta aproape sigur o scădere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichidităților și o creștere sau o scădere a prețurilor din cauza inflației sau a cererii și ofertei. O formă severă de criză economică este reprezentată de recesiune. Aceasta se
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
subiectului ce ființează pentru sine. Opera de artă își are mai curând ființa propriu-zisă în faptul că devine experiență ce îl preschimbă pe cel care o face. Subiectul experienței artei, ceea ce rămâne și stăruie, nu este subiectivitatea celui care o experimentează, ci opera de artă însăși. Tocmai acesta este punctul în care modalitatea de a fi a jocului devine relevantă. Căci jocul are o esență proprie, independentă de conștiința celor ce joacă.” Aplicând ideea de joc literaturii, m-am oprit în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
sociale care în mod direct sau indirect amenință siguranța sa. Pe altă parte, în sfera individuală persoana se simte paralizată de indecizie pentru că suferă aproape în mod pasiv deciziile altora, luate în numele tuturor, și trăiește asemenea unui actor ingenuu care experimentează incapacitatea de a lua poziție de unul singur. Există mai multe opinii legate de criza antropologică actuală, pe care le-am identificat fără pretenția de a le epuiza în criza științelor umane, criza valorilor, slăbirea concepției despre Dumnezeu, care în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
toate istoriile în contemporaneitatea lor ca pe un sfârșit al istoriei. Pentru „al patrulea om” nu există antiteza dintre adevăr și falsitate, până la punctul în care pentru el nu mai există erori, ci numai greșeli și, prin urmare, nu mai experimentează conflicte puternice în alegerile etice, ci reușește să estetizeze orice obiect al cunoașterii. Aceste realități surprind în mod clar viziunea distorsionată despre omul dezlipit de tot ceea ce ar putea să-l ajute să descopere identitatea sa umană, socială, morală, istorică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sau perfecțiune a corpului, se observă și influența lui Bonaventura despre compatibilitatea cu doctrina unei dualități a substanțelor. O notă semnificativă se referă la caracterul natural al relației suflet - substanță cu corpul - substanță, pe urmele lui Augustin, potrivit căruia sufletul experimentează o dorință față de trup și trupul față de suflet, apetit considerat formal ca „natural”, deoarece este confirmat de Creator. Îl al doilea rând, „sufletul-spirit este unit cu trupul în vederea fericirii”, fapt neexplicat de autor, care rezultă din dualitatea presupusă. Cu toate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
că subiectul compune el însuși acțiunea proprie. Pasul următor ne va ajuta să surprindem semnificația termenului „experiență”, ținând cont de diferitele interpretări ale experienței morale. 2. Ce este experiența morală? 2.1 Experiența ca o cunoaștere Termenul „experiență” (lat. „experior” - experimentez, încerc) poate fi analizat în sensuri diferite: în sens generic înseamnă orice percepție a conținuturilor și a datelor conștiinței, orice modificare și determinare a vieții conștiente a eului; în sens obiectiv, cuprinde totalitatea fenomenelor conștiente și se împarte în diferite
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
experiența ocultă, mistică); experiența harului, de ordin supranatural, cognoscibilă doar pentru credința ca o experiență creștină. Aceste tipuri de experiență ne ajută să identificăm elementele ce caracterizează experiența: faptul de a fi imediat constituie esența experienței, receptivitatea, întrucât ceea ce este experimentat nu e creat prin activitatea autonomă a subiectului, ci primit ca un dat inconfundabil și contactul cu realitatea - noțiunile ideale (figurile geometrice) și operațiile logice formale - corespunde cu datul prezent al conștiinței (E. Husserl). 2.2 Persoana - subiectul experienței Pentru
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
din experiența de sine, ci și din cea a tuturor oamenilor care se vor afla în poziția de obiect al experienței, adică într-un direct contact cognitiv. Doar în relația cu acel singur și unic om care sunt eu, se experimentează interioritatea (experiența interioară) care nu are loc în relația cu un alt om în afara mea. Toți ceilalți oameni sunt incluși în experiență din exterior (experiența exterioară). Experiența este unită cu înțelegerea, care are la bază intuiția intelectuală a faptului că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
am spus până acum ne face să ne gândim că mișcarea lui Isus nu poate fi considerată ca o simplă mișcare religioasă, din moment ce voia să se insereze în mod deplin în societate. Fără îndoială, începând cu Paul, mișcarea lui Isus experimentează ruptura culturală și socială de iudaism pentru a se deschide spre universalitate, trecând de la ghetou la ekklesia (într-un prim moment întâlnind lumea greco-romană). În lumea greacă, casa - familia era marcată în profunzime de raportul cu polis-ul și funcționa
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mod gradual. Linia progresului înseamnă că orice tip de creștere presupune angajare, coerență și posibilități. Dacă se începe mai degrabă, există mai multe posibilități să ajungem mai departe. Linia direcției arată că nu întotdeauna este clară orientarea, astfel încât copiii să experimenteze faptul că cineva vrea să-i ajute să crească în umanitate, bunătate, în capacitatea de sacrificiu și de dăruire. Oricine recunoaște că familia are din natura ei un specific educativ. Din această perspectivă, părinții nu doar îi educă pe copii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
prezintă strategii de evaluare aplicate la matematică. Experiența pe care autoarea a dobândit-o la catedră i-a permis să valorifice și să structureze în carte repere ale propriei activități didactice. Pe parcursul lucrării sunt prezentate și argumentate pertinent soluții metodice experimentate la clasă. Oferă alternative pentru evaluare în relație cu proiectarea pe unități de învățare și lectura personalizată a programei și organizarea unor acțiuni evaluative care se constituie într-un demers coerent care să permită aprecierea nivelului de formare a deprinderilor
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]