5,246 matches
-
uitării” (58), „plânsul” (59), „Înotul” (68), „privire”, „iubire” (73), „prigoniri” (78), „cântare” (82), „durerea”, „uimirea” (92) etc Chiar dacă numărul substantivelor provenite din verbele la infinitiv și supin nu este mare În textul poemului „Luceafărul”, cele existente au darul amplificării valorii expresive a textului. Ele relevă acțiuni, procese care au avut loc, cu un ecou deosebit În sufletul receptorului. Cele mai multe din aceste substantive apar În replicile rostite de Luceafăr (chemarea, nemurirea, sărutare, nemuririi, privire, iubire). Cătălina rostește două dintre ele: „privirea” și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
privirea” și „uitării”, Demiurgul două: „prigoniri” și „cântare”. În final, fascinat și Cătălin de lumea nemuririi rostește cuvintele: „gândirile”, „durerea”, „iubirea”, pe care le ia, cu siguranță de la Hiperion. Adjectivul stă deseori În fața substantivului și dă astfel acestuia o valoare expresivă deosebită. De altfel, poetul Îl așază În fața substantivului pentru că pune accent pea valoarea lui expresivă: „O prea frumoasă fată...” „Din umbra falnicelor bolți...” „Pe mișcătoarele cărări...” „Spre umbar negrului castel...” „Țesând cu recile-i scântei...” „O dulce-al nopții mele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nemuririi rostește cuvintele: „gândirile”, „durerea”, „iubirea”, pe care le ia, cu siguranță de la Hiperion. Adjectivul stă deseori În fața substantivului și dă astfel acestuia o valoare expresivă deosebită. De altfel, poetul Îl așază În fața substantivului pentru că pune accent pea valoarea lui expresivă: „O prea frumoasă fată...” „Din umbra falnicelor bolți...” „Pe mișcătoarele cărări...” „Spre umbar negrului castel...” „Țesând cu recile-i scântei...” „O dulce-al nopții mele domn...” „Marmoreele brațe...” și exemplele pot continua. Strămutarea acesor adjective din locul unde au fost
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sublinieze frumusețea fetei, la epitetele metaforă: „Un grangure de fată...”, „O pasăre de fată...”, „un ghiocel de fată...”, prezente În variantele descoperite În manuscrisele poetului de către cercetătorii de mai târziu. Se află În poem adjective substantivizate, menite să amplifice valoarea expresivă: „adânc necunoscut”, „Am coborât cual meu senin...”, „... pline de -ntuneric...”, „dar nu mai cade ca-n trecut / În mări din tot Înaltul...”. Uneori chiar adevebele devin substantice: „Din sânul vecinicului ieri / Trăiește azi ce moare.” Figurile de stil Comparația Din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În mări din tot Înaltul...”. Uneori chiar adevebele devin substantice: „Din sânul vecinicului ieri / Trăiește azi ce moare.” Figurile de stil Comparația Din punctul de veder al al figurilor de stil, comparația se află printre cele mai de seamă momente expresive din cuprinsul poemului. Există o tendință către comparația absolută: „Cum e fecioara Între sfinți / Și luna Între stele...” Această comparație dezvoltată are menirea de a adânci, cum s-a mai spus, perspectiva frumuseții absolute a fetei de Împărat. Sugestiile au
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
folcloric era la modă. Celelalte personaje ale romanului se definesc prin numele proprii (ca la Alecsandri sau Caragiale): Vlad Boroboață, Zamfir Ploscă, Dumitrache Mână-Lunga, Nichita Calicevski, Dimache Pingelescu (spatar), Tudor Ciolănescu, Neagu Chioftea etc). Denumirea unor personaje apare și mai expresivă, prin contrast cu starea și rangul celui avut În vedere: Nichita Calicevski (de la calic- sarac) este baron. Alte nume sunt sugestive prin atitudinea personajelor, un ispravnic neputând avea decât un nume ca Mână-Lungă. Denumirile personajelor au uneori semnificații profunde. Astfel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zi. Personalul școlii elaborează un program vizual zilnic reprezentând locațiile În care s-ar putea duce după școală și după care el să se raporteze și să Înțeleagă mai ușor. Folosirea unor strategii alternative de comunicare pentru a facilita comunicarea expresivă. Folosirea strategiilor alternative, cum ar fi comunicarea prin imagini simbol sau cuvinte scrise, Îl poate ajuta pe copilul care inițial folosea comportamente verbale neconvenționale pentru a se exprima, să comunice Într-un mod mai adecvat. Aceste alternative vizuale pot constitui
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
unor cantități mai mari de carne și bunuri de consum 2494. Smith, membru al Camerei Reprezentanților, nu și-a lăsat colegii din Congres să treacă cu vederea demonstrația de la Brașov. Pe 15 decembrie, el le-a prezentat acestora o descriere expresivă, chiar dacă exagerată, a incidentului. "Mii de români și românce... au riscat să fie concediați și arestați, protestînd în mod public împotriva politicii represive a regimului Ceaușescu... Avem datoria de a purta stindardul în Occident și de a pleda pentru drepturile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
manualele școlare de istorie pot fi luate ca alcătuind cărămizile constitutive ale memoriei naționale. Capitolul 2 Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale Limbajul uman face proba plasticității sale expresive prin abundența metaforică prin care poate fi descris manualul de istorie. Privit prin prisma ideii machiavelliene, cartea școlară este un instrumentum regni, angajat de autoritățile statale ca o "armă de instrucție în masă". Schimbând unghiul de analiză cu câteva grade
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o impardonabilă injustiție intelectuală dacă nu am pronunța, în compania nominală a lui Herder, numele lui J.G. Fichte și al lui W. von Humboldt ca artizani ai concepției romantice a naționalismului german pe care, din rațiuni ce țin de parcimonie expresivă, am asociat-o doar de numele lui Herder. Triada filosofică alcătuită din Herder, Fichte și Humboldt ne dă capii de serie care au ctitorit tradiția naționalismului german. Faptul că vom uza formula compactă de "naționalism etnic herderian" în locul celei complete
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că vom uza formula compactă de "naționalism etnic herderian" în locul celei complete de "naționalism etnic herderian-fichtean-humboldtian" este justificată, dincolo de motivele pragmatice deja expuse, și de dorința de a evita construcții lingvistice rebarbative. Simplitate estetică aceasta este esența idealului de parcimonie expresivă pe care îl profesăm și în cazul de față. În paralel cu articularea progresivă a infrastructurii instituționale prin extinderea și consolidarea rețelei de unități școlare, autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii. În acest sens, este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul e deci o "forță, care ne depășește, care ne ține legați, care ne pătrunde și ne subjugă" (p. 4). Unitatea stilistică pe care o imprimă acțiunea fecundatoare a "stilului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
protestează vehement subliniind centralitatea ortodoxiei ca polul spiritual al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută de duhul ortodox în care rezidă miezul spiritual și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior expresiv care ia forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român" (Almaș, 1994, p. 17). La fel de reziduală este și identificarea dacică a poporului român. Fără să mai fie inculpați ca exploatatori imperialiști, romanii apar mai degrabă ca o adiție la fondul autohton de natură dacic. Promovând un organicism metaforic condimentat expresiv cu o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a unității sale de civilizație (ibidem, p. 31). Această unitate dacică totală își are corespondentul peste milenii în unitatea românească totală. Tradiția naționalismului românesc, insuflată de presupozițiile filosofiei herderiene, a văzut în limbă expresia sublimă a sufletului național. Ca suflu expresiv al spiritualității naționale, "unitatea limbii poporului român pe întregul teritoriu român" trebuie necesarmente subliniată. Încercând parcă să probeze calitățile expresive ale limbii române, autorii manualului de Istoria românilor pentru clasa a IV-a aduc un elogiu patetic limbii prin executarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totală. Tradiția naționalismului românesc, insuflată de presupozițiile filosofiei herderiene, a văzut în limbă expresia sublimă a sufletului național. Ca suflu expresiv al spiritualității naționale, "unitatea limbii poporului român pe întregul teritoriu român" trebuie necesarmente subliniată. Încercând parcă să probeze calitățile expresive ale limbii române, autorii manualului de Istoria românilor pentru clasa a IV-a aduc un elogiu patetic limbii prin executarea unei demonstrații de virtuozitate lirică: "Fiind bogată, armonioasă și frumoasă, limba română poate tălmăci cele mai înalte gînduri și cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poetică belică. Metafore impregnate cu o puternică semantică războinică, cum ar fi spre exemplu înțelegerea istoriei ca un "câmp de luptă", a Carpaților ca o "cetate asediată", a realizărilor intelectuale ca înaintări pe "frontul" culturii etc., sunt folosite ca instrumente expresive predilecte pentru a da sens trecutului românesc. Toată această retorică războinică slăbește puternic în intensitate, pe măsură ce discursul despre trecut se regrupează pe coordonatele definite de politica europeană a regretului, care exclude din capul locului elogiul războiului. De la factualism dogmatic apodictic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
operelor istoriografice. Acest prim paradox este complicat mai departe de faptul că, deși este formulat mai curând ca rechizitoriu (ridicând capete de acuzare, judecând, apoi solicitând condamnarea regimului comunist), limbajul utilizat abundă în licențe poetice, formulări metaforice și alte extravaganțe expresive, toate acestea convergând înspre imprecizie conceptuală și inflație semantică. De exemplu, una din piesele de rezistență ale armăturii conceptuale a Raportului este noțiunea de genocid utilizată pentru a descrie atentatul criminal al regimului comunist de distrugere a "fondului biologic al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jocului tensional dintre o tradiție istorică a amintirii ce acționa ca rezistori în fața revizuirii și nevoile stringente ale prezentului de a reinterpreta această tradiție a amintirii pentru a înhăma trecutul în slujba proiectelor politice contemporane. Această tensiune poate fi încapsulată expresiv în formula parcimonioasă "rezistențele structurale și prefaceri substanțiale" în gestionarea politică a trecutului românesc. Palimpsestul, ca manuscris de pe care s-au șters inscripțiile inițiale pentru a face loc unor noi înscrieri, dar care mai păstrează vizibile urmele vechiului text, simbolizează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
relația dintre acestea, prin prisma sintagmei cauzăefect: * variabila independentă; ea cuprinde comportamentele profesorului în clasă sau în afara ei. Aceasta se concretizează prin: acțiuni de comunicare, de îndrumare: explicația, compararea, clasificarea, constatarea, orientarea, controlul, evaluarea, etc.; acțiuni performative (motorii) demonstrația; acțiuni expresive: expresia feței, ton, mișcare. * variabila dependentă; ea se referă la implicarea elevului și personali tatea acestuia: înțelegere, implicare, execuție motrică, realizări, succese, memorare, etc. * variabila intermediară, (implicată), însumează procesele psihice observabile sau neobservabile direct, dar implicate în învățare: memorie, motivație
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: După doi ani s-a întors doctor. Se distinge, prin aceasta, de subiect (După doi ani s-a întors doctorul.). În general, „subordonatele care au dublu regent simultan sunt expresive, deoarece ele sunt rezultate fie prin condensarea unei structuri liniare mai ample (e cazul elementului predicativ suplimentar și al atributului circumstanțial), fie prin reorganizarea unei structuri obișnuite, care, folosind contrastul, evidențiază un segment sintactic”. Să se compare: elemente predicative suplimentare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu o frază formată prin coordonare argumentează în favoarea acestei teze. Ba mai mult: se pare că, în asemenea situații, adjectivul este esențial, în timp ce verbul, cvasiasimilabil la categoria verbelor însoțite de un nume predicativ, capătă puțin caracterul unei copule, deși mai expresive, fapt ce trebuie înțeles în sensul că verbul nu-și pierde în întregime conținutul semantic concret și caracterul predicativ. El permite totuși, în această împrejurare, deși verb predicativ,prezența, alături de el, a unui nume predicativ. Dacă, în aceeași propoziție, ar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
lucrări din prima fază de creație - din ciclul figurativ „Pescarul“, de pildă - și desene spune deja multe despre un sculptor care vrea să fie complex. Știu că stăpiniți foarte bine tehnica lemnului, căreia i-ați pus în valoare noi resurse expresive, cea a ipsosului, a pietrei, a sudurii metalelor. Ce altceva vă preocupă în momentul de față? Continui să lucrez în piatră, lemn, granit. De cînd m-am întors din Japonia, unde am lucrat numai în granit, pot spune chiar că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]