6,757 matches
-
răi" să facă "răul", chiar dacă binele unui individ poate fi răul altuia. Convingerea sa este că societatea își reglează, cu sensul de "rezolvă" problemele, nu numai economice, ci și pe cele moral-sociale. John Rawls (1921-2009), unul din cei mai reprezentativi filozofi ai moralei și politicii secolului XX, creează o teorie foarte controversată (A Theory of Justice, 1971) asupra dreptății sociale. Rawls susține că ființa umană este rațională și rezonabilă: rațională, pentru că urmărește totdeauna un scop și rezonabilă, deoarece, pentru atingerea scopului
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
creșterea gradului de transparență asupra modului în care funcționează noua eră de evoluție a societății umane nu face decât să ne întărească convingerile asupra faptului că, deși "avem o lume finită, aceasta nu are margini", cum ar spune Karl Popper. Filozoful și logicianul Willard Van Orman Quine este citat adesea cu o anecdotă despre un candidat la postul de profesor într-o catedră de geografie. Întrebat care-i sensul de curgere a fluviului Mississippi și neștiind răspunsul corect sau nedorind să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cultură, iar pe de o alta, un pericol acut de dezintegrare cultural-psihologică, atât pentru indivizi, cât și pentru societăți. Ambele riscuri sunt corelate. Provocarea și vulnerabilitatea procesului de globalizare ține de păstrarea echilibrată a eclectismului cultural al popoarelor și indivizilor. Filozoful și istoricul J. G. Herder aprecia că limba, literatura și memoria artistică constituie punctul forte al fiecărui popor și actul său de identitate. Deși "limba franca" a globalizării engleza este necesară pentru facilitarea contactelor umane cu oricine de oriunde (chiar dacă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
propria senzualitate. Atunci când, după o vreme, Dominique îl întâlnește, la un garden-party pe strada Ulm, pe Jean-Toussaint Desanti, se simțea pregătită, cum nu se poate mai pregătită pentru marea dragoste. Dominique a știut cum să-l îmblânzească pe acest "bizar filozof corsican", cu nasul său de pasăre de pradă, care se declara revoluționar și comunist, "umbla cu un revolver la brâu" și se învârtea, se zvonea, printre "codoși adevărați, printre peștii corsicani". Așa cum îmblânzise pisica țâșnită pe neașteptate dindărătul unui șemineu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
face decât cu intenția de a-și promova și mai intens ideile, în sânul mișcării pe care o fondează, RPF, care se bucură de un succes fulgerător. Curând, va exista și un alt loc, devenit legendar, în care tinerii alături de filozofii numiți "existențialiști" vor reinventa lumea: Saint-Germain-des-Prés. Saint-Germain-des-Prés Acolo, în faimoasele catacombe ale "troglodiților", tinerii, artiștii și curând toată crema intelectualității mondene savurează, chiar și după multă vreme de la Eliberare, beția libertății și a lipsei de griji redobândite. În subsolurile unor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și sora ei s-au întors din lagărele de concentrare. Dacă își redobândește, în Saint-Germain-des-Prés, forța și bucuria de a trăi, asta se datorează poetei Anne-Marie Cazalis, care o ajută să urce din nou în șa, și tuturor acelor artiști, filozofi, actori pe care îi cunoaște și care îi dăruiesc prietenia lor: Jean-Paul Sartre, Maurice Merleau-Ponty, Raymond Queneau, Jacques Prévert, Boris Vian, Michel de Ré, Marc Dœlnitz, Yves Robert, Roger Vadim, Charlie Parker, Miles Davis, Pablo Picasso, Alberto Giacometti, Frații Jacques
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o știm... "Aveam 22 de ani iar el 25, i-am dăruit cu însuflețire viața mea și pe mine însumi, își amintește Simone de Beauvoir. A fost primul bărbat cu care m-am culcat, niciunul înainte nu mă sărutase măcar". Filozoful, un Don Juan incorigibil, în ciuda urâțeniei sale legendare, i-a propus în curând faimosul său contract: fără să renunțe la a cultiva iubirea "necesară", fiecare dintre ei urma să cunoască "iubiri contingente". Fiecare i-a promis celuilalt să nu-l
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
toate mai puțin în pat". Acest acord sexual permisiv nu o scutește pe Simone de Beauvoir de frământările, de gelozia și de ciorovăielile dragostei. Multă vreme, deși își îngăduie ea însăși câteva aventuri, tânăra femeie suferă când îl aude pe filozof povestind despre femeile cu care flirtase sau, după cum crede ea, "mai rău". În 1930, în saloanele doamnei Morel unul dintre "flirturile" lui Sartre Simone de Beauvoir își sesizează cu mâhnire toate neajunsurile. În fața acestei femei familiarizate cu subtilitățile înaltei societăți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
culturii protestante. Ea este totuși de confesiune catolică, și le oferise fiicelor ei o solidă educație religioasă și morală. Bab merge cu regularitate la slujbă, la catehism și la spovedanie. Totuși, asemenea educatorilor anglo-saxoni din secolul al XIX-lea, sau filozofilor existențialiști, mama lui Bab consideră bărbații și femeile niște ființe înzestrate cu rațiune, libertate și responsabilitate. Ea este de părere, își amintește tânăra Bab, că fiicele sale nu au nevoie să fie supravegheate, că sunt capabile să se conducă, adică
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
natura ființei umane să nu se mulțumească doar cu simpla traversare prin deșertul sau raiul vieții. Oricât ne-am dori uneori, nu putem fi simpli spectatori ai evenimentelor cu care suntem contemporani. Omul, zice o vorbă de spirit a unui filozof, este o trestie gânditoare. El nu se aruncă în vârtejul vieții înainte de a-și calcula șansele, fără să-și știe locul și timpul sub Soare. Experiențele fiecăruia dintre noi ne demonstrează că ne decidem destul de greu atunci când trebuie să luăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ajuns cuvintele. Dar am comunicat, în sfârșit, tot ce aveam de spus, tot ce aveam pe inimă, cum ar fi, probabil, mai corect. d. A provoca o transformare Nimic nu este static, ne-au învățat și chimiștii și fizicienii și filozofii. Platon, de pildă, spunea că orice lucru bine alcătuit, fie din natură, fie prin artă, tot admite o mică schimbare din partea altuia. Ca și mai sus, scopul este ca persoana care ne ascultă să nu rămână așa cum am găsit-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și Călinescu, Sadoveanu și Teodorenii, Maiorescu și o amenii de la Junimea, de la Viața Românească, aici s-a pus bazele Academiei Mihăilene, a primei Universități din țară, înființată de Cuza, de aici s-a răspândit numele și știința unor personalități precum filozoful Conta, literații Ibrăileanu și Călinescu, sociologii Gusti și Petre Andrei, ilustrul enciclopedist Iorga, doctorii Riegler, Scullz, Parhon, Balif și Gr. T. Popa, fizicianul savant Ștefan Pricopiu, chimiștii Poni și Cernătescu, agronomul Ion Ionescu de la Brad, matematicianul Dumitru Mangeron. De Iași
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ceva de spus și ce spune spune clar și frumos, În afară fosforescentei ambiguităților, substitutiv de mister...Lucrul se Întâmplă destul de rar În poezia modernă (mai corect: actuala). Prezenta versurilor memorabile (poți să uiți, de pildă, <<sexul morții polemizat de filozofi>>?) vorbește nu numai despre puterea de exprimare lapidara, care ține de talent, ci și despre forță gândirii filozofice ori a intuiției. Obligat la rigori prozadice, care sunt totdeauna creatoare, Malin ar fi ajuns, În scurtă vreme, poet de valoarea unui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de a mângâia trupul iernii, Fugă de câinii rebeli ai păcatului Ochii Înlăcrimați ai pământului fără dragoste; Pasărea răstignita În coaja copacului indiferent Ultimul chiot aruncat de fulger În mare, Umbră albă din fruntea fără speranță, Sexul morții polenizat de filozofi Și Încă vreo câteva milioane de metafore Nu mi-ar ajunge să compun Lumea că o secundă Școală această de poezie În familie M-a facut bolnav de o dulce nebunie. În decembrie 1986 când s-a ,,Întâmplat” nenorocirea În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Îndeosebi? Multe, dar a le Înșira Înseamnă a recompune din caleidoscopul cărții un chip În care fie că nu te recunoști, fie pe care tu nu-l găsești cel mai reprezentativ: antologiile deformează. Totuși le Înșir: Romantică, Neutronia, Aventuri cu filozofi, Visuri de pradă, Inscripție pe un ceas pervers, Romanticii mei gâscani («Luna Încălțata În păpuci de tablă/ Numără băbește ziduri vechi În Iașiă e un distih de o rară splendoare și forță!), Ochi tragic și Peisaj pentru Alină (mi-au
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vom regăsi În volumul care avea să apară de abia În 1992: „Inscripție pe un ceas pervers”, „Braconierii” și „Revoltă microscoapelor”. Majoritatea - „Romantică”, „Ieșirea de sub timp”, „Elegie”, „Binomul lui Newton”, „Murise Alexandru Ț.”, „Peisaj pentru Alină”, „Sensul celest”, „Aventuri cu filozofi”, „Codrii”, „Romanticii mei gâscani” - Îmbunătățite fie și cu un vers-două, cu un cuvant numai, vor fi Incorporate Într-un alt volum care va fi dăruit publicului, după alți ani, În 1996 - critică literară acceptându-le și comentându-le destul de favorabil
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
din „cartierul celest” Își dorm somnul de veci În „patul de matase”. Tânărul poet e obsedat de „pasărea răstignita În coaja copacului indiferent”, de „ultimul fulger” aruncat de mare pe țărm, de „fruntea fără speranțe”, de „sexul morții polenizat de filozofi” și de „Încă vreo câteva milioane de metafore”, cu ajutorul cărora ar vrea să (re)compună „lumea de o secundă”. El mărturisește că „școală de poezie În familie” l-a Îmbolnăvit „de o dulce nebunie”. Poetul Alexandru Malin Tăcu s-a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pregătindu-le pentru publicare. Moare la Paris la 21 mai. John Addington Symonds, care a tradus din sonete sale, se referă la Campanella ca fiind un "cutezător Titan al epocii moderne, beneficiar al unei inteligențe combative excepționale; un poet și filozof militant care s-a războit cu autoritatea lui Aristotel în știință, cu cea a lui Machiavelli în arta guvernării și cu autoritatea lui Petrarca în artă". Scrierile. Opera lui Campanella, intrat în istoria spirituală a lumii ca important filosof al
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Școlii de la Frankfurt, școala neo-marxistă datorează lui Simmel o mare parte din construcțiile lor. Filosofia modernă germană, de la Nicolai Hartmann la Martin Heidegger, își află filonul principal în gândirea lui Simmel. o Filosoful marxist Georg Lukacs și hegelianul Ernst Bloch, filozoful existențialist Martin Buber, filozoful și sociologul Max Scheler, istoricul Bernhard Groethuysen sunt datori ideatic lui Simmel. o Contemporanii săi, Durkheim și Max Weber, i-au citit principalele lucrări, iar ideile sale despre oraș, bani, societate modernă au multe asemănări cu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
neo-marxistă datorează lui Simmel o mare parte din construcțiile lor. Filosofia modernă germană, de la Nicolai Hartmann la Martin Heidegger, își află filonul principal în gândirea lui Simmel. o Filosoful marxist Georg Lukacs și hegelianul Ernst Bloch, filozoful existențialist Martin Buber, filozoful și sociologul Max Scheler, istoricul Bernhard Groethuysen sunt datori ideatic lui Simmel. o Contemporanii săi, Durkheim și Max Weber, i-au citit principalele lucrări, iar ideile sale despre oraș, bani, societate modernă au multe asemănări cu analizele lui Durkheim (problema
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
se dedică geneticii. Termenul de genetică l-a derivat din grecescul gennō (γεννο = a da naștere). Ajuns cercetător și profesor la St. John Uni versity din Cambridge, Bateson publică în 1884 o carte cu mare rezonanță în lumea biologilor și filozofilor: „Materials for the study of variation: treated with special regard to discontinuity in the origin of species“, în care el cataloghează variațiile fizice neobișnuite la diferite specimene animale, clasifi când fiecare variație ca fiind o deviere de la o anumită parte
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
desprindă legile care guvernează raporturile dintre oameni ca efort pentru cunoașterea celuilalt prin comunicarea lingvistică. La Platon și, apoi, la Seneca, "prietenia" constituie relația interpersonală cea mai pură, la Kant, "respectul", iar, la Max Scheler, "simpatia", dar o serie de filozofi germani, printre care Fichte, pun accentul în acest caz pe "influență", insistînd pe modificările suferite de cineva prin acțiunea exercitată de altcineva. Întrucît comunicarea lingvistică este, pe de o parte, transmitere de informații și, pe de altă parte, o transformare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost catalitică, mai tîrziu însă, latinii au integrat fără reținere aceste elemente, influența devenind modelatoare. (De rerum natura, lucrare filozofică în versuri realizată de latinul Titus Lucretius Carus, preia, de exemplu, filozofia lui Democrit și, la fel, este preluată gîndirea filozofilor sceptici și stoici, modelele de versificație, unele teme literare etc.). Analizînd mai atent lucrurile, s-ar putea spune că mai degrabă elementul influențat (și mai puțin influențatorul) face ca înfluențarea să fie preponderent modelatoare sau preponderent catalitică, în funcție de nivelul și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
început, scolastica a fost dominată de influența filozofiei platonice, dar, începînd cu secolul al XIII-lea, prin activitatea lui Albertus Magnus și a lui Toma d'Aquino, s-a orientat tot mai mult spre gîndirea lui Aristotel, prin adaptarea gîndirii filozofului antic la cerințele dogmatice ale catolicismului, căci, în general, scolastica a urmărit folosirea filozofiei pentru a motiva și sistematiza dogmele religioase. S-a manifestat sub forma a două curente opuse, realismul și nominalismul, pornind de la disputa în legătură cu realitatea sau cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însă, civilizația arabă era superioară celei europene, situație care a avut consecințe importante pentru europenii ale căror centre culturale (universitățile) erau tributare exclusiv culturii și limbii latine și erau dominate ideologic de teologia catolică. Despre existența unei bogate literaturi și filozofii grecești se știa, dar nu existau posibilități de acces la valorile acestei culturi. Arabii însă cunoșteau operele grecești prin intermediul culturii bizantine, care era moștenitoarea culturii antice grecești, opere pe care le-au studiat, comentat și tradus, încît, atunci cînd au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]