6,294 matches
-
traducă. Voltaire, Marmontel, J.J. Rousseau, Chateaubriand, Lamartine, Dante, Ariosto, Torquato Tasso, Byron, aceștia sunt autorii preferați, la care se adaugă alții, unii dintre cei mai obscuri. În 1846 scriitorul își propunea să publice o "bibliotecă universală", în a cărei secție filozofică găsim anunțați pe Platon, Aristot, Bacon, Descartes, Spinoza, Locke, Leibniz, Wolff, Berkeley, Hume, Kant, Fichte, Schelling, Hegel (Fenomenologia Spiritului, Enciclopedia științelor filozofice). Autodidacticismul lui Eliade mai are drept consecință tratarea cu ușurință a celor mai grave probleme, trecerea neașteptată de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dintre cei mai obscuri. În 1846 scriitorul își propunea să publice o "bibliotecă universală", în a cărei secție filozofică găsim anunțați pe Platon, Aristot, Bacon, Descartes, Spinoza, Locke, Leibniz, Wolff, Berkeley, Hume, Kant, Fichte, Schelling, Hegel (Fenomenologia Spiritului, Enciclopedia științelor filozofice). Autodidacticismul lui Eliade mai are drept consecință tratarea cu ușurință a celor mai grave probleme, trecerea neașteptată de la idei de bun-simț la cele mai nebune teorii. Când scotea Gramatica, în 1828, știind mai puține, scria ca lumea și avea despre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-și găsesc măritișul în morală. Biblia e productul unei minți ce vede pe Dumnezeu în sânul naturii. În Decalog vorbește " Rația umană", care este una în toate timpurile și la toate națiile. Biblicele sunt un curat comentariu cabalistic cu pretenții filozofice, în care găsim același ermetism numeric ca și în Zohar. După cabaliști, Dumnezeu se exprimă hieroglific prin creație, care trebuie descifrată, Universul e dar o chestie de cifre. Numărul trei reprezintă momentul metafizic, nunta factorului masculin activ cu cel feminin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se pare și constă în trecerea gradată de la confesiunea cea mai simplă la o atitudine speculativă. Romanța ce se deschide așa de sentimental: S-a dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora... culminează în constatarea filozofică a irealizării eroticii sublime pe pămînt: Era un vis misterios Și blând din cale-afară, Și prea era detot frumos De-au trebuit să piară. Altă romanță exprimă fatalitatea erotică atunci când luna de primăvară ocupă cerul: A noastre inimi își jurau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pagini pline de vervă sarcasmul său de învins sentimental. Interesul este interior. Ștefan Gheorghidiu din Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război își face despre femeie o imagine irealizabilă. El ar dori-o și frumoasă și capabilă de speculația filozofică, de aceea exclamațiile soției "Uf... și filozofia asta" îl exasperează și se încearcă a-i face în patul conjugal o mică Einführung în metafizică, vorbindu-i despre eleați și heraclitieni. Soția se arată (efect mai mult al antipatiei scriitorului) nefilozoafă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acută și unii l-au declarat "învățător" ca și Isus, "Socrate" al României. Adevărat este că Nae Ionescu urmărea să fie un înțelept ca Socrate, a cărui tehnică o și aplica. Cele mai evidente influențe se găsesc în jurnalistica lui filozofică: Origen, Kirkegaard, Keyserling, Heidegger, Spengler, Dilthey, Massis, Berdiaieff etc. Filozofia lui e o Lebens-philosophie și noțiunile sacre sunt "trăire", "experiență". Nae Ionescu nu urmărește rezolvarea problemelor ci "trăirea" lor. Orice atitudine oricât de neprevăzută ieșită din această acțiune de provocare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
provințialism filistic, ele socotesc că un milionaș de moldoveni sunt de ajuns ca singuri să împlinească misiunea ce destinul a împărțit-o romînilor"; la care A. Russo 3 răspunde că "milionașul de moldoveni, care de 80 de ani trăiește ideile filozofice ale lumii civilizate", are acest drept. Și Russo, capul cel mai teoretic al acestei școli critice, adeverește de repețite ori constatarea, pe care am făcut-o, că Moldovei i se datorește cultura românească așa cum e astăzi: "...literatura română - zice el
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și plini de literatură veche, atunci la urma, de care vorbeam mai sus, de care vorbește și Russo, adăugîndu-se influența actuală a paginilor pline de "limbă veche și-nțeleaptă", adăugîndu-se și cei "optzeci de ani" de când moldovenii trăiesc "de ideile filozofice ale lu-mii"1, adică mai intensa cultură apuseană a Moldovei de la începutul veacului al XIX-lea - e fatal să se afirme un spirit critic. Nu e fără interes a insista asupra acestei chestii și a vedea cum A. Russo, acest
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
proiect de constituție liberală, în care cere reforme dictate de interesele claselor apăsate. Ionică Tăutu, pe care A. Russo îl compară cu P. L. Courier, era, ne spune A. Russo, versat în literatura politică europeană: boierinașii îndurerați se dedau doctrinelor filozofice 2. Atât boierii mari, cât și boierinașii (prin I. Tăutu) își teoretizează interesele cu ajutorul literaturii politice europene. Așadar, în luptă sunt interese reale și "europenismul" ("străinismul") servește numai spre a găsi formule pentru aceste interese. Întreb pe dl Rădulescu-Motru: este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Rusia s-ar face călăul tiranilor; aiurea prevede cu bucurie că republica franceză (subliniez ambele cuvinte!) va bate pe nemți după pace: altă dată, explică starea anormală a Austriei prin rămășițele trecutului etc. 1 Și, ca și în privința concepției filozofice, a concepției artistice, a stilului etc. - probleme care nu interesează aici și care vor fi tratate aiurea. Într-un loc, apostrofează clasele de sus că au făcut "din o parte din oraș tirana celorlalte cinci părți" ca să aibă "alegători pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zilele, care permite actorului de a memora mii de atitudini, din care, ca și scriitorul, alege inconștient, sin-tetizînd în creațiunea sa observațiile lui nenumărate. Revenim. Așadar, Caragiale a criticat - a "combătut", am putea zice - liberalismul. Aceasta e semnificația socială și filozofică a "comediilor" sale. Vom vedea că opera sa de mai târziu, Momente etc., are o altă semnificație.) S-a spus că marele nostru dramaturg a zugrăvit în comediile sale mahalaua. Dar aceasta nu este adevărat: dacă personajele din O noapte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Viena, al feciorilor de țărani de peste munți, al acestui cititor de cronici și hrisoave - acest robust organism național a asimilat, a românizat perfect elementul străin, care l-a influențat. Și a asimilat nu numai elementul literar străin, dar și gândirea filozofică străină, căci Eminescu, cum se știe, n-a fost influențat numai de literatura străină, ci și de filozofia străină, și anume, de acea filozofie care convenea perfect naturii sale. Acest pesimist trebuia să trăiască pe socoteala sa filozofia lui Schopenhauer
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vezi Sărmanul Dionis, autobiografia lui morală), trebuia să trăiască idealismul lui Kant, Fichte și Schopenhauer (care e filozofia din opera mai sus-citată). Acest pesimist și idealist trebuia să trăiască pe socoteala sa pesimismul și idealismul budist. (Dealtfel, romantism, pesimism, idealism filozofic sunt, în cazul acesta, tot atâtea fețe ale uneia și aceleiași stări sufletești.) Iar starea sufletească a lui Eminescu nu era numai a unui om, a sa, ci a unei întregi pături românești, a intelectualilor de la sfârșitul veacului trecut - grație
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
săi, căci faptul că apare mai influențat decât ei se datorește genului său literar. Și să ne aducem aminte și de faptul că pentru Eminescu e existat în Europa o literatură așa de perfect adecvată naturii sale și concepției sale filozofice și sociale, încît trebuia să-l influențeze numaidecît! Dealtfel, romantismul medieval și pesimist este mult mai unitar decât realismul, pentru că este în mai mare grad o atitudine decât realismul, care, prin definiție, trebuie să fie o supunere la obiect. Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
serviciu cât de mic; o poezie prost imitată e în cazul cel mai bun zero, nu e o realitate estetică, nu face parte din literatură. Faptul că apariția acestei literaturi are o cauză (toate lucrurile au o cauză!) o legitimează filozofic, dar nu și estetic. Putem, firește, admira orice, dar nu orice ne este posibil. Admirăm Iliada, Divina Comedie, dar nu se va găsi, sperăm, nimeni, care să creadă că putem imita cu succes aceste două opere. Și dacă în privința aceasta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
civilizat civilizat (în mod civilizat și nobil) clar clar (în mod clar și precis) clasic clinic coerent colectiv colectiv (în cel mai colectiv mod posibil) colegial competent complex (în mod complex și rațional) comun concertat concret concurent confesional (în mod filozofic și nu confesional) confuz consecvent consecvent (în mod constant, consecvent) consecvent (în mod corect și consecvent) considerabil constant constant (în mod constant (și subversiv!)) constant (în mod constant, consecvent) constructiv conștient conștiincios continuu continuu (în mod flexibil și continuu) contradictoriu
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și izolat) exclusiv (în mod exclusiv și perpetuu) exemplar exhaustiv experimental explicit explicit (în mod explicit și voit) expres expres (în mod expres sau tacit) extrem factual fals fatal fericit ferm fermecător (în mod captivant și fermecător) filosofic (în mod filozofic și nu confesional) firesc fizic fizic (în mod real, fizic) fiziologic flagrant flexibil (în mod flexibil și continuu) formal fortuit forțat fragmentar fraudulos frecvent full frame fundamental general generic genuin geografic global gradual gratuit greșit greșit (în mod abuziv și
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
da doar o idee din suportul matematic. Descrierea fizică nu trebuie să fie luată în sens literar, ar dura prea mult ca ea să fie transpusă într-un limbaj corect. Puterea ecuațiilor stă în corespondența dificilă din punct de vedere filozofic dintre matematică, o creație colectivă a minții omului și realitatea fizică exterioară. Mulți oameni preferă cuvintele sau simbolurile dar verdictul științei și tehnologiei este clar : cuvintele sunt imprecise, limitate sau prea colorate de prezumții umane ca să ne pună la
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
a fost modernizat. Textul însă pare a conține informații recente și este așa de omogen amestecat cu comentariul d-lui Potra, încât nu știi care e contribuția unuia și care a altuia. Nu altfel proceda Octav Minar, care publica texte filozofice eminesciene „din colecția particulară”, fără să arate ce e propriu și ce e document. Până la publicarea pretinsului document în facsimil suntem îndreptățiți să-l socotim un fals. Dar și de ar fi autentic, memoriul necunoscutului doctor nu prezintă nici un interes
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma nărăviților și înseninează fruntea luptătorului încrustată de loviri infame. „...Probabil, nepornind pe drumul rațiunii, cu alcătuiri de programe, discuții contradictorii, argumentări filozofice, conferințe, singura posibiltate de manifestare a stării noastre lăuntrice era cântecul. Cântam acele cântece în care simțămintele noastre își găseau mulțumire.” „Pe stânca neagră”, cântecul lui Ștefan cel Mare, a cărui melodie se spune că s-a păstrat din timpul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Științe ale Comunicării, Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava Cuprins Introducere Politica ca știință și ca problemă de Pierre Manent / 7 Avertisment / 31 Libertate și egalitate / 33 Libertățile în democrațiile liberale / 38 Conștiința libertății și reprezentarea unei societăți bune / 45 Mize filozofice și experiențe de libertate / 48 Refuzul total al societății ca un nou mod de gândire / 55 Libertatea politică și libertatea filozofică / 57 Fericita excepție a societăților libere / 62 Repere biografice / 65 Raymond Aron (1905-1983) Introducere Politica ca știință și ca
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
31 Libertate și egalitate / 33 Libertățile în democrațiile liberale / 38 Conștiința libertății și reprezentarea unei societăți bune / 45 Mize filozofice și experiențe de libertate / 48 Refuzul total al societății ca un nou mod de gândire / 55 Libertatea politică și libertatea filozofică / 57 Fericita excepție a societăților libere / 62 Repere biografice / 65 Raymond Aron (1905-1983) Introducere Politica ca știință și ca problemă Lucrarea lui Raymond Aron este ca politica însăși: aparent simplă ca acces și totuși greu de surprins în ultimul ei
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
și, pe de altă parte, aproape lipsită de sens". Suntem frustrați de acest comentariu până constatăm că este fondat. Evidentă și, pe de altă parte, aproape lipsită de sens, așa este. Și dovada că nu este vorba despre o teză filozofică care, în general, nu este nici evidentă, nici lipsită de sens! Libertatea este obiectul unei noi determinări, un nou sens se adaugă vechilor sensuri fără să le anuleze, libertatea individului se adaugă celei de cetățean și de om moral, și
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
această direcție. Ceea ce vreau să sugerez prin acest rezumat, este că libertățile pe care le-am menționat unele după altele acoperă aproape ce este esențial din ce înțelegem în Europa, poate și în Europa de Est, drept esențial în libertățile noastre. Mize filozofice și experiențe de libertate Plecând de aici se pun două probleme, pe care sunt obligat să le tratez foarte repede în ciuda complexității lor. Mai întâi, care sunt mizele privitoare la aceste libertăți ce sunt cu adevărat decisive, cu adevărat esențiale
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
puteri sunt în măsură să le dea celor ce sunt guvernați. O consecință a acestora este că astăzi liberalismul tinde să se definească, în mod regretabil poate, esențialmente prin opoziția sa față de totalitarism. În trecut liberalismul era fondat pe doctrine filozofice. Astăzi înclin să cred că liberalismul (pentru că mi se atribuie această doctrină) se justifică esențialmente într-o manieră negativă, sau defensivă, eventual agresivă, ca alternativă la totalitarism, o alternativă validată prin experiența istorică. De fapt, în regimurile totalitare din secolul
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]