6,098 matches
-
argentiniene în conflict, iar pierderea vasului a întărit dorința guvernului argentinian de a rezista. În ceea ce privește scufundarea vasului “General Belgrano”, ca și controversele asupra acestui incident, efectul imediat a fost reducerea la tăcere a forțelor navale argentiniene. După pierderea vasului, întreaga flotă argentiniană, cu excepția submarinului convențional “ARA San Luis” s-a întors în portul bază, fără a-l mai părăsi pe toată durata conflictului. Cele două distrugătoare de escortă, împreună cu restul navelor, s-au alăturat portavionului “ARA Veinticinco de Mayo” (V-2
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
asupra forțelor principale argentiniene, concentrate în Port Stanley. Imediat după debarcarea trupelor britanice, argentinienii au început bombardamentele, executate cu precădere în timpul nopții, utilizând bombardiere de tip Electric Canberra. Bombardamentele au continuat până în ultima zi a războiului.(14 iunie) Pe mare, flota britanică a început să resimtă tot mai acut lipsa apărării anti-aeriene, navele britanice dovedindu-se extrem de vulnerabile în fața rachetelor Exocet, lansate de aviația argentiniană, care a scufundat “HMS Ardent” F184 6 în 21 mai, “HMS Antelope” F170 6 în 24
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
amenințători. Alianța forțelor creștine din sudul Italiei i-a forțat pe musulmani să se retragă din Ponza în 842 și a reușit să apere cu succes Roma în 846, cu toate că Vaticanul fusese deja devastat. În 849, Sergiu și-a condus flota alături de cea a Gaetei și de cea papală în reușita bătălie de la Ostia. În continuare, Sergiu I s-a aliat chiar cu împărații Lothar I și Ludovic al II-lea. În 847, el aprimit sarcina, alături de ducele Guy I de
Sergiu I de Neapole () [Corola-website/Science/324638_a_325967]
-
au fost o dinastie a musulmanilor Șiia, stabilită în Sicilia, care a guvernat de la 948 la 1053. În anul 827, în mijlocul unor conflicte interne din Imperiul Bizantin, aghlabizii (cu sediul în Tunisia), au sosit la Marsala, în Siciia, cu o flotă ce transporta 10.000 de soldați, aflați sub comanda lui Asad ibn al-Furat. Palermo a fost cucerit de către musulmani în 831, devenind noua capitală a nou creatului emirat de Sicilia. La rândul său, Siracuza, Siracusa a capitulat în 878, iar
Kalbizi () [Corola-website/Science/324641_a_325970]
-
și doar neînțelegerile apărute între atacatori au făcut ca invadarea Siciliei să nu aibă încă loc. În paralel, înțelegeri comerciale erau stabilite cu bizantinii, iar negustorilor arabi le era permis să comercializeze bunuri în porturile siciliene. Cu toate acestea, atacurile flotei musulmane s-au repetat în 703, 728, 729, 730, 731, 733 și 734, în cel puțin ultimele două atacuri invadatorii întâmpinând o rezistență substanțială din partea bizantinilor. Prima cucerire mai durabilă a fost lansată în anul 740: în acel an, principele
Emiratul Siciliei () [Corola-website/Science/324628_a_325957]
-
când se pregăteau să cucerească întreaga insulă, arabii au fost nevoiți să revină în Tunisia din cauza unei răscoale a berberilor. Un nou atac, declanșat în 752 nu a reușit decât să conducă la jefuirea aceluiași oraș. În 826 Eufemius, comandantul flotei bizantine din Sicilia, a silit o călugăriță să îl ia de soț. Împăratul Mihail al II-lea al Bizanțului s-a revoltat de atitudinea lui Eufemius și i-a dat ordin generalului Constantin să dezlege căsătoria și să îi taie
Emiratul Siciliei () [Corola-website/Science/324628_a_325957]
-
Constantin, după care a ocupat Sirecusa; fiind însă înfrânt în cele din urmă, a cputat refugiu în Africa de Nord. Ajuns acolo, el a oferit guvernarea Siciliei lui Ziyadat Allah, emirul aghlabid al Tunisiei, în schimbul menținerii sale ca general; ca urmare, o flotă arabă a fost trimisă împotriva Siciliei. Emirul a fost de acord cu cucerirea Siciliei, promițând să i-o ofere lui Eufemius în schimbul unui tribut anual, și a încredințat operațiunea de cucerire lui Asad ibn al-Furat, pe atunci în vârstă de
Emiratul Siciliei () [Corola-website/Science/324628_a_325957]
-
supus Siracusa asediului. După un an de asediu (827-828) și o încercare de a provoca o răscoală în rândul localnicilor, trupele lui Asad au fost capabile să înfrângă o puternică armată bizantină trimisă de la Palermo și totodată să respingă o flotă venețiană comandată de dogele Giustiniano Partecipazio. Însă atunci când o epidemie de ciumă a ucis o bună parte din trupele musulmane, inclusiv pe Asad însuși, sarazinii s-au retras în castelul de la Mineo. În continuare, musulmanii au revenit în ofensivă, dar
Emiratul Siciliei () [Corola-website/Science/324628_a_325957]
-
de deplasare. Marina americană a utilizat nave pe aripi portante de patrulare, cum ar fi cele din "clasa Pegasus", din 1977 până în 1993 ce au fost deosebit de eficiente în lupta împotriva traficului de droguri. U.R.S.S. a introdus în propria flotă mai multe tipuri de nave pe aripi portante în special torpiloare și purtătoare de rachete, multe încă în serviciu și în prezent: Marina italiană a folosit șase nave din "clasa Sparviero" începând cu anii 1970. Acestea erau dotate cu mitraliere
Navă cu aripi portante () [Corola-website/Science/324663_a_325992]
-
ar fi transformat pe acesta într-un erou pentru musulmani, dar și pentru creștini, și l-ar fi transformat într-un conducător foarte puternic. Mahomed a petrecut doi ani cu pregătirile pentru cucerirea capitalei bizantine. El a ordonat construirea unei flote, cu care să împiedice venirea ajutoarelor creștine pe mare. Cu ajutorul unui armurier maghiar, Orban, a construit un arsenal puternic de tunuri de mare calibru. Mai apoi, a construit o cetate puternică, Rumelihisarı, pe malul european al Bosforului, pentru ca să împiedice orice
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
lună de zile. După cucerirea arabă a Africii de Nord (desăvârșită în jurul anului 700), insula Pantelleria a fost capturată de către arabi și doar neînțelegerile apărute între atacatori au făcut ca invadarea Siciliei să nu aibă încă loc. Atacuri a diverse flote musulmane asupra Siciliei s-au repetat în anii 703, 728, 729, 730, 731, 733 și 734, dintre care cel puțin ultimele două confruntându-se cu o substanțială rezistență bizantină. Prima expediție cu adevărat de cucerire a Siciliei a fost lansată
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
a reușit decât să conducă la jefuirea aceluiași oraș. În 805, patriciul imperial pentru Sicilia, Constantin, a încheiat un armistițiu pe zece ani cu Ibrahim I ibn al-Aghlab, emirul din Ifriqiya, însă acest acord nu a putut împiedica atacarea de către flote musulmane din alte părți ale Africii și din Spania a Sardiniei și Corsicii între 806 și 821. În 812, fiul lui Ibrahim, Abdullah I ibn Ibrahim, înainte ca armistițiul să expire, a trimis o puternică forță de invazie a Siciliei
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
Spania a Sardiniei și Corsicii între 806 și 821. În 812, fiul lui Ibrahim, Abdullah I ibn Ibrahim, înainte ca armistițiul să expire, a trimis o puternică forță de invazie a Siciliei. Vasele sale au fost mai întâi hărțuite de către flotele trimise din Gaeta și din Amalfi, iar apoi distruse în cea mai mare parte de către o furtună. Totuși, sarazinii au reușit că cucerească insula Lampedusa și să provoace ravagii în Ponza și Ischia, în Marea Tireniană. O înțelegere ulterioară încheiată
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
-l menține pe Eufemius la conducere, în schimbul plății unui tribut anual, și a încredințat conducerea armatei de ocupație lui Asad ibn al-Furat. Forța musulmană număra 10.000 de infanteriști, 700 de călăreți și 100 de vase, la care se adăuga flota lui Eufemius li, după debarcarea de la Mazara del Vallo, mai mulțti cavaleri. Prima bătălie cu trupele bizantine legaliste s-a dar în 15 iulie 827, în apropiere de Mazara, și s-a încheiat cu victoria aghlabizilor. Asad a cucerit în
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
supus Siracusa asediului. După un an de asediu (827-828) și o încercare de a provoca o răscoală în rândul localnicilor, trupele lui Asad au fost capabile să înfrângă o puternică armată bizantină trimisă de la Palermo și totodată să respingă o flotă venețiană comandată de dogele Giustiniano Partecipazio. Însă atunci când o epidemie de ciumă a ucis o bună parte din trupele musulmane, inclusiv pe Asad însuși, sarazinii s-au retras în castelul de la Mineo. În continuare, musulmanii au revenit în ofensivă, dar
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
iar copiii și femeile au fost vânduți ca sclavi în Palermo. Căderea celei mai importante fortărețe siciliene l-a convins pe împăratul de la Constantinopol, Vasile I Macedoneanul să trimită în 859-860 să trimită o puternică armată, însă aceasta, ca și flota care o transporta, afost înfrântă de către Abbas. Întăririle bizantine au făcut ca multe dintre orașele supuse musulmanilor să se revolte, Abbas fiind astfel ocupat în anii 860-861 cu reprimarea lor. Abbas a murit în 861, fiind înlocuit cu unchiul său
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
lui 877 de către noul emir, Jafar ibn Muhammad al-Tamini, care a trecut la asedierea Siracusei. Orașul a capitulat în cele din urmă, la 21 mai 878. Bizantinii mai mențineau controlul doar asupra unei mici fâșii de coastă din jurul Taorminei, în vreme ce flota musulmană ataca nestingherită Grecia și Malta. Flota musulmană a făst până la urmă distrusă într-o bătălie navală din 880. Pentru o vreme, se părea că bizantinii sunt pe punctul de a recupera Sicilia, însă noi victorii pe uscat ale sarazinilor
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
Muhammad al-Tamini, care a trecut la asedierea Siracusei. Orașul a capitulat în cele din urmă, la 21 mai 878. Bizantinii mai mențineau controlul doar asupra unei mici fâșii de coastă din jurul Taorminei, în vreme ce flota musulmană ataca nestingherită Grecia și Malta. Flota musulmană a făst până la urmă distrusă într-o bătălie navală din 880. Pentru o vreme, se părea că bizantinii sunt pe punctul de a recupera Sicilia, însă noi victorii pe uscat ale sarazinilor restabiliti situația. De asemenea, o răscoală din
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
alungat din Parlermo, iar Sicilia și-a declarat independența sub emirul Ahmed ibn-Kohrob. Prima faptă militară a acestuia a constituit-o un asediu asupra Taorminei, care fusese reconstruită de către creștini; el a reușit totuși un succes în 914, când o flotă siciliană sub conducerea fiului său Mohammed a distrus flota fatimidă trimisă să recupereze Sicilia. În anul următor, distrugerea unei alte flote trimise împotriva Calabriei, ca și neliniștea cauzată de reformele lui ibn-Kohrob au condus la o răscoală a berberilor. Aceștia
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
sub emirul Ahmed ibn-Kohrob. Prima faptă militară a acestuia a constituit-o un asediu asupra Taorminei, care fusese reconstruită de către creștini; el a reușit totuși un succes în 914, când o flotă siciliană sub conducerea fiului său Mohammed a distrus flota fatimidă trimisă să recupereze Sicilia. În anul următor, distrugerea unei alte flote trimise împotriva Calabriei, ca și neliniștea cauzată de reformele lui ibn-Kohrob au condus la o răscoală a berberilor. Aceștia l-au capturat și apoi l-au spânzurat pe
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
un asediu asupra Taorminei, care fusese reconstruită de către creștini; el a reușit totuși un succes în 914, când o flotă siciliană sub conducerea fiului său Mohammed a distrus flota fatimidă trimisă să recupereze Sicilia. În anul următor, distrugerea unei alte flote trimise împotriva Calabriei, ca și neliniștea cauzată de reformele lui ibn-Kohrob au condus la o răscoală a berberilor. Aceștia l-au capturat și apoi l-au spânzurat pe emir, în numele califului fatimid al-Mahdi, în speranța că acesta din urmă le
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
kalbizi, care s-a încheiat cu înfrângerea arabilor. Cu toate acestea, Manuel a fost ucis în luptă, alături de 10.000 dintre oamenii săi. Noul emir, Abu al-Qasim (964-982) a lansat o serie de atacuri asupra Calabriei în anii '70, în vreme ce flota condusă de fratele său asalta coastele Apuliei, capturând câteva fortărețe. Dat fiind că bizantinii era ocupați cu respingerea fatimizilor în Siria și a bulgarilor în Macedonia, împăratul german Otto al II-lea a decis să intervină, însă armata germano-longobardă a
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
orașului Taranto. Acesta a devenit o fortăreață și un port arab privilegiat pentru 40 de ani. Din acest punct, vase încărcate cu prizonieri porneau către porturile arabe, în care prizonierii erau vânduți în târgurile de sclavi. Tot în 840, o flotă arabă a ieșit din Taranto, a înfrânt în golful Taranto o flotă venețiană de 60 de vase chemată în ajutor de împăratul Teofil, după care a pătruns în Marea Adriatică, jefuind orașele de coastă. În 850, patru coloane de vase ale
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
pentru 40 de ani. Din acest punct, vase încărcate cu prizonieri porneau către porturile arabe, în care prizonierii erau vânduți în târgurile de sclavi. Tot în 840, o flotă arabă a ieșit din Taranto, a înfrânt în golful Taranto o flotă venețiană de 60 de vase chemată în ajutor de împăratul Teofil, după care a pătruns în Marea Adriatică, jefuind orașele de coastă. În 850, patru coloane de vase ale sarazinilor au pornit din Taranto și Bari pentru a devasta Campania, Apulia
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
de vase ale sarazinilor au pornit din Taranto și Bari pentru a devasta Campania, Apulia, Calabria și Abruzzi. În 854, Taranto a fost din nou baza unor raiduri ale arabilor, conduse de Abbas-ibn-Faid, care a prădat provincia longobardă Salerno. Două flote arabe au sosit la Taranto, în 871 și apoi în 875, aducând trupele care prădaseră Campania și Apulia. Situația din sudul Italiei l-a îngrijorat pe împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul, care a decis să îi respingă pe arabi și
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]