5,725 matches
-
a luat o înghițitură... Pentru o clipă a rămas cu gura plină, întrebându-se: „Să înghit sau să scuip otrava asta?” Pe nesimțite însă „otrava” a luat-o pe gât la vale... Îndată l-a cuprins o căldură ușoară ca fulgul, care a început să crească dându-i o stare foarte plăcută... A deschis ochii care parcă deveniseră mai luminoși și a privit la sticla din mână: „Oare să mai iau o înghițitură? Nu, nu. Dochița o spus să iau doar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Tăcerea iernii Cristina Oprea pământul arat - așteptând mângâierea fulgilor de nea nici-un bâzâit în jurul felinarului - doar fulgi în zbor prima ninsoare - mama cerne mai cu spor făina de grâu după ninsoare - privind spectacolul un călător tăcut tot satul în alb - pe ultimul ram, cioara, cam complexată drum prin zapadă
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
Tăcerea iernii Cristina Oprea pământul arat - așteptând mângâierea fulgilor de nea nici-un bâzâit în jurul felinarului - doar fulgi în zbor prima ninsoare - mama cerne mai cu spor făina de grâu după ninsoare - privind spectacolul un călător tăcut tot satul în alb - pe ultimul ram, cioara, cam complexată drum prin zapadă - cu toate gândurile mai luminoase desen de iarnă
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
mai luminoase desen de iarnă - pe lacul înghețat tot felul de linii ninge pe alei - dispre felinare altă lumină tablou neterminat - doar luna-i colorată în noaptea ninsă gerul de iarnă - în geam la orfelinat un zâmbet schițat chiar și fulgii mari se-așează fără zgomot - lecție nouă parcul cu statui - printre fulgi de zăpadă trecători tăcuți noua ninsoare a aprins lumini pe străzi - colind în noapte în jurul mesei - până și luna-i plină de Sărbători de Bobotează - pe crengi încovoiate
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
ninge pe alei - dispre felinare altă lumină tablou neterminat - doar luna-i colorată în noaptea ninsă gerul de iarnă - în geam la orfelinat un zâmbet schițat chiar și fulgii mari se-așează fără zgomot - lecție nouă parcul cu statui - printre fulgi de zăpadă trecători tăcuți noua ninsoare a aprins lumini pe străzi - colind în noapte în jurul mesei - până și luna-i plină de Sărbători de Bobotează - pe crengi încovoiate stropi de lumină vânt printre stele - un clinchet de zurgălăi abia perceput
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
devreme - aseară, așa cum am spus. Ai fi avut un avans mai mare. — Aseară fratele tău nu putea încă să se miște, răspunse Valerius. Răsuflarea i se prefăcea în abur în aerul înghețat. — Acum, cel puțin, poate să stea în picioare. Fulgii deși îl orbeau. — Și eu aș fi preferat să plecăm aseară. Înainta cu greu; brațul gladiatorului pe care-l susținea îi atârna greu ca plumbul pe umăr, însă îl îngrijora mai ales faptul că puteau să-i slăbească genunchii. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
era prețul pe care trebuia să-l plătească pentru a o atinge. Se înfioră, ca și cum s-ar fi aflat pe marginea unei prăpăstii pe care știa că trebuie s-o treacă. Își lăsă privirea să rătăcească peste peisajul estompat de fulgii deși. Velunda era aproape de el, mai aproape decât în scurtele apariții nocturne, când venea lângă el să-l sărute. Duse amuleta la buze. Alături, gladiatorul îl privea pe sub gluga de blană. Ochii îi străluceau pe chipul întunecat. — Pune-o la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Valerius își petrecu șnurul de piele după gât, vârî amuleta sub haină și o strânse la piept. Dădu pinteni calului și, precedat de Lurr, o porni în trap mărunt pe o potecă ce se pierdea printre copaci. Se întoarse. Sub fulgii care cădeau deși, gladiatorul îl urma, aplecat pe calul său, cu gluga trasă pe ochi. În spate, atât cât reușea să vadă, drumul era pustiu. Nu-i urmărea nimeni. 4 — Deci tu ești noul ajutor de bucătar. Nu oricine ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Pompei. Dar la Pompei e soare. Aici, în Germania, nu e niciodată destul de cald, și iarna e insuportabilă. Vitellius făcu un semn și sclavul se duse repede la fereastră, dând la o parte draperia grea, de piele. Vitellius privi plictisit fulgii care cădeau. Nu degeaba soldații noștri ar face orice ca să fie transferați la Mediterana. Sclavul lăsă draperia să cadă, iar Vitellius se apucă din nou să ronțăie migdale și să bea vin dintr-o cupă din aur cizelat. Îl privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Zgomotul mulțimii ajungea până în puțul săpat în colina din mijlocul arenei. Îngrămădiți pe platformă, în întuneric, Valerius și alți douăzeci de gladiatori puteau vedea, sus de tot, doar un petic dreptunghiular de cer. Pe albastrul intens se vedeau plutind niște fulgi albi. Ninge? întrebă uimit tracul, arătând cu lancea spre deschizătura puțului. Sudoarea i se prelingea pe chip. — În octombrie, cu un cer așa de senin, ninge la Roma? E un semn nefast... O petală albă de trandafir căzu și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
când ești o ființa așa de gingașă și de inocentă, chiar dacă mai intervin și mici probleme. Într-o zi am mers în parc și am vrut să fac un om de zăpadă. Atunci ningea și mi-a căzut maiestuos un fulg de nea în palmă. M-am uitat cu atenție la el. Nu era un fulg obișnuit, deoarece pe ceilalți fulgi îi vedeam ca pe niște simple stele minuscule, dar acesta era diferit, având o formă bizară, parcă desprinsă din basme
ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_693]
-
probleme. Într-o zi am mers în parc și am vrut să fac un om de zăpadă. Atunci ningea și mi-a căzut maiestuos un fulg de nea în palmă. M-am uitat cu atenție la el. Nu era un fulg obișnuit, deoarece pe ceilalți fulgi îi vedeam ca pe niște simple stele minuscule, dar acesta era diferit, având o formă bizară, parcă desprinsă din basme. Dar când credeam că nimic nu poate fi mai ciudat, am auzit o voce spunând
ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_693]
-
mers în parc și am vrut să fac un om de zăpadă. Atunci ningea și mi-a căzut maiestuos un fulg de nea în palmă. M-am uitat cu atenție la el. Nu era un fulg obișnuit, deoarece pe ceilalți fulgi îi vedeam ca pe niște simple stele minuscule, dar acesta era diferit, având o formă bizară, parcă desprinsă din basme. Dar când credeam că nimic nu poate fi mai ciudat, am auzit o voce spunând: Oare de ce mă topesc vara
ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_693]
-
având o formă bizară, parcă desprinsă din basme. Dar când credeam că nimic nu poate fi mai ciudat, am auzit o voce spunând: Oare de ce mă topesc vara ? Eram prea mică, atunci, și nu știam ce să răspund, știam că fulgii se topesc vara, dar nu aveam nicio explicație. Am mers în toate locurile în care se putea găsi această informație, dar toată lumea mi-a spus că nu crede că aș înțelege și nimeni nu mi-a răspuns la întrebare. Nu
ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_693]
-
care se putea găsi această informație, dar toată lumea mi-a spus că nu crede că aș înțelege și nimeni nu mi-a răspuns la întrebare. Nu mă simțeam deloc bine, eram îngândurată și preocupată deoarece nu puteam să-i răspund fulgului la o sperată, viitoare întâlnire... Am mers din nou în parc și același fulg mi-a spus: Sunt și eu copil, ca și tine! Nu știam de ce, dar nu credeam că fulgul era copil, deoarece nu mai ninsese demult și
ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_693]
-
că aș înțelege și nimeni nu mi-a răspuns la întrebare. Nu mă simțeam deloc bine, eram îngândurată și preocupată deoarece nu puteam să-i răspund fulgului la o sperată, viitoare întâlnire... Am mers din nou în parc și același fulg mi-a spus: Sunt și eu copil, ca și tine! Nu știam de ce, dar nu credeam că fulgul era copil, deoarece nu mai ninsese demult și era sfârșitul iernii, dar m-au înduioșat vorbele sale. Tot mă frământam și eram
ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_693]
-
și preocupată deoarece nu puteam să-i răspund fulgului la o sperată, viitoare întâlnire... Am mers din nou în parc și același fulg mi-a spus: Sunt și eu copil, ca și tine! Nu știam de ce, dar nu credeam că fulgul era copil, deoarece nu mai ninsese demult și era sfârșitul iernii, dar m-au înduioșat vorbele sale. Tot mă frământam și eram tot mai curioasă, dar când a venit momentul potrivit am învățat și nu am mai uitat niciodată. Nici
ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_693]
-
înduioșat vorbele sale. Tot mă frământam și eram tot mai curioasă, dar când a venit momentul potrivit am învățat și nu am mai uitat niciodată. Nici eu, ca și alți copii, nu conștientizam greutățile și neajunsurile vieții, pentru mine întrebarea fulgului devenind foarte importantă. Totuși, cred că atunci când ne îmbrăcăm în hainele de aur ale copilăriei, suntem mai bucuroși, cu toate că trăim doar o zi obișnuită din viața unui copil. În hainele vesele ale copilăriei se regăsesc cele mai frumoase amintiri și
ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_693]
-
cu toate că trăim doar o zi obișnuită din viața unui copil. În hainele vesele ale copilăriei se regăsesc cele mai frumoase amintiri și trăiri, chiar dacă intervin și mici dileme, ca aceea pe care am avut-o eu despre scurta viață a fulgului de nea...
ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_693]
-
fost dați gata din prima strofă, acum nu mai putem ține piept imaginației care dă cu gaz pe noi, și intrăm turbați Într-un freamăt cu ciripeli. Comportamentul deșănțat al zburătoarelor trebuie hulit, Îl hulim compunînd ceva ad-hoc, plini de fulgi, spre tine noi cătăm, partid comunist, o, tu, minune! Anca Costescu (București). O foarte plăcută surpriză, mă refer la fotografie, nu la text. Simt nevoia să vă precizez, concursul Miss a luat sfîrșit În urmă cu un an și jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o întîmpine. Se întîlniră în fața verandei. - Doamnă, șopti Maria, vă rog să nu intrați acum, că de-abia a început repetiția, și Ieronim e nebun de fericire, e de nerecunoscut. Spune că de data aceasta... Marina își șterse fără grabă fulgii care i se așezau molatec pe obraji și zâmbi. - De aceea venisem și eu, să-i spun doar atît: că nu e nevoie să caute începutul, pentru că îl va găsi de la sine, fără nici un efort. De-abia atunci Maria da
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Pași în noaptea albă Elenă Marin Alexe Pașii mei, se amestecă distrați în jocul fulgilor albi care nu contenesc dânsul, pe aleea ce pare că nu se mai termină. Ochii întrebători caută o stea, printre valurile atacate de neguri reci. Tăcute, coșurile caselor îngenunchiate în alb de zăpadă, împletesc în noapte fuioare de fum, într-
Pa?i ?n noaptea alb? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83370_a_84695]
-
care adierea vântului îl va așeza cu delicatețe sub tălpile înghețate ale norilor călători. În negura nopții îmi voi ascunde tristețea sufletului, departe de clocotul chinuitor de peste zi, iar mâinile mele vor aduce ofranda Iubirii Lui, printre diamante cioplite în fulgii de nea. E noaptea Nașterii Domnului.
Pa?i ?n noaptea alb? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83370_a_84695]
-
-i spuneau dom’ sergent, ci acela care era prins de prizonierul mai mare, nu observase ce se Întîmplase la masă. VĂzuse totul, fărĂ să pară Însă că observă ceva. Celălalt prizonier nu spusese nimic, Însă observase totul cu atenție. Niște fulgi de cenușă se așezaseră pe scaunele de pluș și tata Îi mătură cu un ziar. Trenul porni și eu Încercam să văd orașul prin fereastra deschisă, Însă nu prea aveai ce vedea, erau doar lacul, niște fabrici și o șosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Dumitru râzând. Cum vă spuneam mai dăunăzi, dragii mei, eu am fost vânător înrăit la vremea mea...Nu era zi bună de vânătoare ca să nu calc toate coclaurile...Aveam o pușcă cu o singură țeavă, dar sculă bună! Ușoară ca fulgul. Si bătea strașnic! Nu-mi scăpa nimic!... Așa spun toți vânătorii...Eu cred că tu nu poți păli iepurele nici la patru pași - l-a zgândărit moș Dumitru. Eu nu știu ce vânători ai văzut tu la viața ta, dar nu l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]