7,586 matches
-
și principiul autodeterminării naționale Relația dintre securitatea stato-centrică (națională) și insecuritatea umană poate fi analizată în contextul sistemului de state care este susținut pe baza principiului naționalității, ca principiu de diferențiere între unitățile politice. Faptul că sistemul statal are ca fundament constitutiv identitatea națională a însemnat că, fie în forma securității naționale sau, mai târziu, în forma securității internaționale, națiunea era, din punct de vedere analitic și normativ, obiectul de referință al securității. Securitatea internațională nu avea în vedere înlocuirea securității
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu se confundă cu statul. Securitatea statului nu este întotdeauna și securitatea societății; pot exista state în care securitatea structurilor guvernamentale este opusă securității structurilor societale. Societatea înseamnă și bazele morale ale statului; securitatea societală se referă la amenințările la adresa fundamentelor societale, în primul rând a celor de natură comunitară, morală 626. Paul Roe627 discută problema dilemei securității societale cu scopul de a evidenția modul în care dinamica securității societale poate escalada până în punctul declanșării violențelor și războiului și, mai important
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
politic, responsabilitatea de a proteja nu este acceptată de majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, state recent decolonizate. În încercarea de a preveni conflictele, sistemul internațional s-a bazat pe negocierea tratatelor și acordurilor interstatale ca opțiuni preferate, având ca fundament asumpția că statele exercită controlul în interiorul granițelor. Sunt două probleme vizavi de această abordare. În timp ce există o rețea de acorduri internaționale, modul în care acestea interacționează și impactul pe care îl au asupra anumitor țări, inclusiv asupra comunităților și indivizilor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu doar de idealism.648 Neta Crawford 649 a arătat că argumentele condiționează politica mondială la fel de puternic ca și forțele militare ale statelor sau ca balanța puterii. Autoarea propune o teorie a schimbării normative a ordinii internaționale care are ca fundament argumentul etic. Explicația cu privire la cauza care a determinat sfârșitul colonialismului are legătură cu argumentul etic. Fiind în contradicție cu principiul autodeterminării naționale, colonialismul a luat sfârșit din cauza ilegitimității sale650 Implicațiile pe care promovarea conceptului securității le determină la nivel internațional
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Explicația cu privire la cauza care a determinat sfârșitul colonialismului are legătură cu argumentul etic. Fiind în contradicție cu principiul autodeterminării naționale, colonialismul a luat sfârșit din cauza ilegitimității sale650 Implicațiile pe care promovarea conceptului securității le determină la nivel internațional au ca fundament argumentul etic. Existând deja o practică în acest sens, argumentul securității umane va putea fi utilizat în sensul transformării politicii globale. 5.1. Scopuri teoretice și practice deservite de paradigma securității umane Conceptele, la fel ca și teoriile, sunt dezvoltate
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
curentele principale ale securității o susțin prioritizează moartea prin politică și nu moartea prin economie. Insecuritatea umană este o funcție a relațiilor de putere asimetrice. Dacă realismul ar lua în considerare implicațiile puterii și cauzalitatea în generarea de insecuritate, atunci fundamentele ontologice și epistemologice ar fi substanțial puse sub semnul întrebării. Având în vedere subiectivitatea ideii de securitate, trebuie pusă întrebarea ce înseamnă securitatea pentru diverși oameni; cine decide cine sau ce trebuie securizat; care sunt riscurile și amenințările care trebuie
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
părți ale lumii. Europenii nu au în vedere o strategie integratoare de anvergură globală prin care să se aibe în vedere cauzele profunde ale insecurității umane. Întrebarea cheie ar fi dacă discursul privind construirea unei culturi strategice europene, având ca fundament primatul securității umane față de securitatea națională, poate condiționa modul în care fiecare stat membru își va organiza apărarea. Deși ar fi o exagerare să se spună că există în Uniunea Europeană 27 de culturi strategice distrincte, nu ar fi totuși o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
abordări se axează pe analizarea și criticarea formelor vechi de cetățenie legată de statul-națiune și noile forme ale comunităților politice și morale. Toți teoreticienii localizează actorii civici globali ca sursă a acțiunii morale și delimitarea față de politicile convenționale stato-centrice ca fundament strategic pentru o schimbare politică radicală.682 Lester Salamon apreciază că suntem în mijlocul unei revoluții asociaționale care s-ar putea să se dovedească la fel de semnificativă cum a fost apariția statului națiune în secolul XIX.683 Astfel, creșterea numărului de ONG
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
bunăstarea acestuia. Proiectul etic de securitate a lui Campbell este o încercare de a contracara critica frecventă adusă post-structuraliștilor care doar observă și deconstruiesc politicile fără a formula soluții pro-active și constructive.703 Întrebarea dacă un Alter neradical poate fi fundamentul ontologic pentru identitatea statală a fost în centrul dezbaterilor cu privire la Uniunea Europeană. Waever 704 a susținut că principalul Alter constitutiv este trecutul Europei și că principala amenințare în discursurile care susțin integrarea europeană a fost reapariția conflictului dintre Franța și Germania
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de o cultură particulară, ci ca o comunitate politică în virtutea posesiei unei culturi particulare. Luate împreună, conceptele de cultură și de națiune au importante implicații pentru legitimitatea și autoritatea politică de vreme ce principiul normativ naționalist susține că unitățile culturale omogene formează fundamentul natural a vieții politice și că unitatea culturală dintre conducători și cetățeni poartă o legitimitate evidentă.718 Factorii enumerați ca fiind atribute primordiale și care sunt legați în mod direct de problema identității și justiției sunt în mod uzual cuprinși
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
718 Factorii enumerați ca fiind atribute primordiale și care sunt legați în mod direct de problema identității și justiției sunt în mod uzual cuprinși în conceptul de cultură. Ceea ce acest lucru implică este dependența justiției de recunoașterea identității culturale ca fundament legitim pentru identitatea politică, cât și pentru autonomia culturală. Mai implică și faptul că este vorba despre o comunitate culturală reală și tangibilă, care are o natură autentică prin contrast cu o comunitate globală.719 Comunitățile politice sunt adesea definite
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
postmodernă de specialitate (Berger și Luckmann), din motive care țin de situația învățământului românesc în primul rând, dar și din motive care vizează realitatea societății românești postdecembriste în ansamblu (în ambele situații întâlnim caracteristici specifice postmodernității). Acestea sunt: Ele reprezintă fundamentul constructelor noastre sociale; obiceiurile se transformă în instituții care, odată create, sunt obiectivate și perpetuate de mecanisme de control ca sedimentarea și legitimarea; de aceea, pentru a fi eficient, managementul clasei trebuie să genereze obiceiuri noi printre elevi. Capacitatea omului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sau nu pentru domeniul respectiv, în școală lucrurile nu stau deloc așa, mai ales în cazul obiectelor de studiu obligatorii, dar pentru care elevii nu manifestă niciun interes. În această situație, profesorul trebuie să-și edifice autoritatea epistemică, iar ca fundament trebuie să determine motivația, interesul elevilor pentru domeniul său. Doar așa autoritatea sa epistemică devine efectivă. Or, trebuie să recunoaștem că, deseori, în astfel de situații, profesorul recurge la autoritatea deontică pentru a-și consolida autoritatea epistemică. Referitor la autoritatea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
implica și pe profesor), iar managementul clasei ar putea deveni dificil. Reamintim: autoritatea arbitrului se legitimează cu fiecare situație conflictuală în rezolvarea căreia profesorul trebuie să se implice. Cu privire la autoritatea modelului, Reboul nota: Față de celelalte două precedente, ea este durabilă; fundamentul ei nu este o necesitate ocazională, ci prestigiul care emană din model și admirația pe care acesta o suscită. Modelul poate fi un personaj istoric sau romanesc, vedetă de sport sau cinema, profesor sau coleg etc62. În cazul autorității modelului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
obiecte facultativ-obligatorii), de fixare a temelor pentru orele lăsate la dispoziția profesorului etc. ▪ Acceptarea ideii că dependența de celălalt (adultul/profesorul) nu înseamnă inferioritate, de vreme ce rezultatul îl constituie "creșterea" copilului (John Dewey). În același timp, personalul didactic are nevoie de fundamente teoretice adecvate, precum și de o cultură organizațională unitară, din perspectiva cărora să poată interacționa în același mod cu elevii. Dintr-o astfel de perspectivă, lumea adulților se va prezenta ca un ansamblu coerent, cu mesaje, comportamente și valori coerente. ▪ Relația
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
care nu se poate desfășura un învățământ autentic. Aceasta nu înseamnă că toate situațiile problematice chiulul, violența, limbajul inacceptabil etc. pot fi rezolvate eficient lecturând rândurile care urmează. Tehnicile, "trucurile", stratagemele care țin de managementul clasei nu sunt întemeiate pe fundamente teoretice foarte solide, multe dintre ele făcând parte din "memoria colectivă" a profesiunii. Sistematizate, ele pot conferi, în conjuncție cu alte elemente, un stil pregnant, de neconfundat al unui profesor. Louis Cohen și Lawrence Manion propun două concepte-cheie în abordarea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
la amenințări, pentru a întări regulile, ci dau curs consecințelor nerespectării lor: sunt consecvenți și acționează coerent. Modelul Canter 126 a fost elaborat pe baza a mii de ore de observare a profesorilor în sala de clasă și are drept fundament mai multe principii: • profesorii trebuie să solicite elevilor un comportament responsabil; • eșecul profesorului se datorează unui control slab al clasei: el nu poate preda, iar elevii nu utilizează oportunitatea de a învăța; • mulți profesori cred că un control ferm al
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
În schimb, dacă un copil se spală pe dinți pentru că altfel ar fi pedepsit, el nu acționează datorită prudenței, ci pentru a evita un lucru neplăcut care i s-ar putea întâmpla. A accepta datoria de a fi prudent drept fundament pentru pedepse înseamnă a accepta și posibilitatea ca un copil să aibă conștiința consecințelor pozitive și negative pe care opțiunea prezentă le are asupra viitorului său. Pe de altă parte, din perspectivă educațională, este considerat acceptabil un comportament cu impact
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
a se disculpa; oare un asemenea copil poate fi considerat la fel de responsabil ca oricare altul? În conformitate cu doctrina circumstanțelor atenuante, bineînțeles că acest lucru nu este posibil. O problemă rămâne totuși în suspensie: nu cumva doctrina circumstanțelor favorizante își ruinează propriul fundament prin extinderea nemăsurată a listei acestor circumstanțe favorizante? Un alcoolic care comite un accident de circulație beneficiază de circumstanțe favorizante? Este el mai puțin responsabil pentru accidentul comis decât o persoană care nu bea? Dacă da, alcoolicul beneficiază de circumstanțe
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
archives/ 000050.mclk. 80. Gnagey W., The Psychology of Classroom Discipline, Macmillan, New York, Collier-Macmillan, Londra, 1968. 81. Dewey J., Trei scrieri despre educație, traducere de Ioana Herseni, Viorel Nicolescu, Octavian Oprică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 82. Dewey J., Fundamente pentru o știință a educației, traducere de Viorel Nicolescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992. 83. Negreț-Dobridor I., Teoria generală a curriculumului educațional, Editura Polirom, Iași, 2008. 84. Weber W., "Classroom Management", în J. Coopet (et al.), Classroom Teaching Skills
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
educație, traducere de Ioana Herseni, Viorel Nicolescu, Octavian Oprică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974, p. 81. 202 Ibidem, p. 88. 203 Ibidem, p. 94. 204 Ibidem, p. 95. 205 Ibidem, p. 101. 206 Ibidem, p. 111. 207 J. Dewey, Fundamente pentru o știință a educației, traducere de Viorel Nicolescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992, p. 249. 208 J. Dewey, Trei scrieri despre educație, pp. 109-110. 209 J. Dewey, Fundamente pentru o știință a educației, p. 249. 210 J. Dewey
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Ibidem, p. 101. 206 Ibidem, p. 111. 207 J. Dewey, Fundamente pentru o știință a educației, traducere de Viorel Nicolescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992, p. 249. 208 J. Dewey, Trei scrieri despre educație, pp. 109-110. 209 J. Dewey, Fundamente pentru o știință a educației, p. 249. 210 J. Dewey, Trei scrieri despre educație, p. 110. 211 Ibidem, p. 112. 212 Ibidem, p. 127. 213 J. Dewey, Fundamente pentru o știință a educației, 1992, p. 243. 214 J. Dewey, Trei
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
208 J. Dewey, Trei scrieri despre educație, pp. 109-110. 209 J. Dewey, Fundamente pentru o știință a educației, p. 249. 210 J. Dewey, Trei scrieri despre educație, p. 110. 211 Ibidem, p. 112. 212 Ibidem, p. 127. 213 J. Dewey, Fundamente pentru o știință a educației, 1992, p. 243. 214 J. Dewey, Trei scrieri despre educație, p. 136. 215 Ibidem, p. 136. 216 Ibidem, p. 136. 217 Ibidem, p. 141. 218 J. Dewey, Democrație și educație, p. 243. 219 J. Dewey
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
încurajăm acțiunile societății civile, să sprijinim Guvernul pentru derularea programelor în materie de prevenție. Noi, PDL, am făcut acest lucru singuri, fără susținerea masivă a opoziției pe care astăzi o văd blamând activitatea Guvernului. Consider că moțiunea depusă este fără fundament și vă asigur, stimați colegi din opoziție, că dacă veți dori să uzitați în campaniile electorale din 2012 această temă nu veți avea sorți de izbândă întrucât Guvernul are ca prioritate această problemă și împreună cu societatea civilă reprezentativă, în care
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
într-o ceartă de vorbe, precizând că știm ce înseamnă la origine cei doi termeni și că-i folosim aici ca să economisim timp și spațiu. În scrisoare se arăta că recomandările făcute de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării reprezintă un fundament important pentru crearea unui mediu școlar neutru, în care drepturile fundamentale ale elevilor și cadrelor didactice să fie asigurate. Responsabilitatea care vă revine este clară și nu poate fi evitată prin solicitarea ca Parlamentul să decidă în această chestiune. Reformele
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]