9,375 matches
-
final era o expunere, în rezumat, a "procesului de înfăptuire a unității național-politice" din secolele XIX și XX. Perspectiva diacronică, eminamente politică, și nu sincron regională, a făcut ca ziua de 1 Decembrie 1918 să nu mai fie suficientă pentru gloria întregii națiuni, autorul preferând, ca la începuturi, încoronarea din 15 Octombrie 1922. Regalitatea revenea merituos, odată cu faptele tânărului Mihai I, în prim-planul cauzalității istorice. Convins că "într-un anume sens istoria s-a repetat", Lupaș vorbea despre "coroana de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Românie"319. Operațiunile militare erau din nou redate cu scrupulozitate; reapăreau personaje tradiționale ale panteonului școlar interbelic precum generalul Eremia Grigorescu -, iar "Ecaterina Teodoroiu, fiică de țăran sărac din Oltenia"320, uitată pentru un timp, începea o lungă carieră de glorie postbelică. Conform manualului, războiul s-a încheiat cu schimbări în întreaga lume, între care și faptul că "împărăția austro-ungară s-a prăbușit", iar Transilvania "s-a unit cu România". Autorii nu vorbeau încă despre o mare și deplină unire a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
tabăra prosovietică în cea prochineză. Ar mai trebui adăugat, ca o altă trăsătură distinctă față de istoria celorlalte țări socialiste est-europene, că aici nu a funcționat mitul "Armatei Roșii eliberatoare". Sovieticii nu au ajuns efectiv în această regiune, lăsând comuniștilor locali gloria de a-i fi înfrânt aproape singuri pe ocupanți. În lipsa armatei "prietene", nu s-a putut vorbi despre "sovietizarea" sau "stalinizarea" Albaniei, dar nici despre reversul lor: destalinizare, "relaxare ideologică" etc. Regimul a fost cumva stabil, egal cu modelul său
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Radu G., Băjenaru, Radu, Grosu, Ioan, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000. Literatură parașcolară sau de popularizare Almaș, Dumitru, Vestea cea mare. Povestea republicii noastre, Editura Tineretului, București, 1967. Idem, Drum de luptă și glorie, Pagini închinate independenței, Editura Politică, București, 1978. Idem, 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, Editura Ion Creangă, Colecția ABC, București, 1978. Idem, Povestiri istorice: pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, ilustrații Valentin Tănase, vol. I-III, Editura Didactică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
imaginarea unei forme de if history ne amintește că pe tronul țarilor ruși ar fi putut să ajungă un Mușatin, copilul fiicei lui Ștefan, căsătorită cu țarul Ivan al III-lea (Ibidem, p. 39), ceea ce ar fi sporit, fără îndoială, gloria sa și a Moldovei. 73 Valentin Băluțoiu, Dumitra Radu, Istorie. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006, pp. 38-39. 74 Cleopatra Mihăilescu, Tudora Pițilă, Steluța Vlad, Istorie. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
început, directorul ei (1967-1969); a rămas membru al colegiului de redacție, până în 1989. 201 Din ampla operă de popularizare a profesorului Almaș amintim doar câteva titluri: Vestea cea mare. Povestea republicii noastre (Editura Tineretului, București, 1967); Drum de luptă și glorie. Pagini închinate independenței (Editura Politică, București, 1978); 1933: Eroicele lupte ale clasei muncitoare (ilustrații de Valentin Tănase, București, Editura Ion Creangă, 1983). Lucrarea care reunește toate subiectele de interes ideologic ale epocii este seria de Povestiri istorice: pentru copii și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
universal al povestirii pe baza căruia pot fi construite o infinitate de parcursuri narative (de la reclamă la romane polițiste sau soap opera). Eroul (subiectul) în căutarea unui obiect concret (sabie de aur, filtru magic, mașină de lux, etc.) sau abstract (glorie, putere, tinerețe eternă etc.) este sprijinit în această căutare de un adjuvant (zînă, tată, prieten, expert etc.) sau împiedicat de un opozant (frate vitreg, dragon, concurent etc.). Forța care dinamizează căutarea eroului este fie comunitatea pe care o reprezintă, cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
niciodată tinere asemănătoare decât acasă. Alexis 29 Yourcenar s-a ferit să menționeze geneza lui Alexis până la sfârșitul vieții 30, dar opera a fost mai mult autobiografică decât filosofică sau științifică. Când Alexis declara "Pe când eram copil am tânjit după glorie" el vorbește și în numele Margueritei care nu a renunțat niciodată la acest vis de măreție. Povestea își are rădăcinile într-un anumit episod din viața Margueritei. În timpul vacanțelor de vară Michel și copilul Marguerite întâlniseră o familie olandeză aristocrată dar
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
accesibil dintre poeții clasici pentru oricine altcineva decât pentru un clasicist profesionist. Ceea ce scria Yourcenar părea compact și banalizat, chiar propoziția de sfârșit: Singura lecție pe care o învățăm din această viață, atât de îndepărtată de a noastră, este că gloria nu este în definitiv nimic mai mult decât o concesie provizorie 36. Pesimismul stoic pe care l-a cultivat ulterior în Memoriile lui Hadrian și în Piatra filozofală ieșise la suprafață aici. Dar prezen tarea a ceea ce ea numise senzualismul
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
presa a salutat-o drept o capodoperă. Unii au spus că ea era destinul vieții lui Yourcenar. În iunie 1952 i-a fost decernat premiul Femina Vacaresco. Cariera ei era acum asigurată. Toată primăvara s-a desfătat cu noua ei glorie, pe măsură ce se construia o încredere renăscută. Propria ei răsplată a fost să călătorească. A plecat cu Grace în Franța, Italia și Spania și chiar s-a gândit să meargă în Maroc, exact ca în zilele dinainte de război. Acum se aflau
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și deprimată în America, după ce emigrase din Europa, încerca să scrie dar nimic nu curgea. Odată cu schimbarea situației, atât ideile cât și cuvintele curgeau în valuri Cea mai mică încurajare îi permitea minții să se. amplifice și să înțeleagă că gloria îi era la îndemână. La fel ca Hadrian, ca să zicem așa, ar trebui să învețe, gândea ea, din înțelepciunea lui. Acum imaginați-vă de la distanță dispoziția ei sufletească în anii de după publicarea Memoriilor lui Hadrian, pe măsură ce cronicele curgeau și oameni
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
timpul publicării Memoriilor lui Hadrian în 1951, că ea de fapt credea că era Hadrian, a fost simțit și recunoscut cu atât mai mult după publicarea noii ei cărți. Era o identificare pe care niciodată nu o va uita, în ciuda gloriei instituționale și recunoașterii ulterioare. Nu-i de mirare că era acum percepută ca fiind cea mai virilă dintre toate scriitoarele în viață: nu doar în Franța, ci peste tot. Feministele din America aveau să spună curând că nu era doar
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și pe visare. S-a gândit că ea însăși nu era atât de departe de Zenon și Hadrian; era mistuită ca cel dintâi de dorul de ducă și, ca cel de-al doilea, marele împărat, încă tânjea după mai multă glorie și faimă. Cu toate acestea, nu s-a clintit din loc. Nici nu s-a întors în Europa și nici nu s-a angajat să facă turnee de conferințe în America. Nu a mai călărit, o ocupație de care se
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
fost întotdeauna uimită că iubitorii de "literatură universală" nu au descoperit această carte care pentru literatură este aproximativ ce sunt Bosch și Brueghel pentru pictură. Yourcenar comentând pe marginea titlului trilogiei sale90 gina viața fără un proiect; calea ei spre glorie va ajunge într-un punct mort. Pe lângă asta, Grace era hotărâtă să-și termine traducerea Pietrei filozofale pe care o putea duce mai departe cu intermitențe, având în vedere starea ei de sănătate. Doar Grace va fi primul traducător al
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
decât etichete cum ar fi "travestit lesbian" sau "narator travestit". Ele includ identificarea ei timpurie cu tatăl ei și cu disperata lui nevoie de a avea un fiu care să poată reuși așa cum a reușit Marguerite; setea ei nepotolită de glorie și sentimentul însoțitor, nejustificat, că femeile fuseseră importante dar nu celebre în istorie; faptul că nu-i plăcea viața de familie și sentimentul bizar pe care îl punea în ecuație cu femeile ca fiind diferit de emoția nobilă și sublimă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lui Alexander și Hadrian. "Yourcenar s-ar fi înfuriat îngrozitor în fața nesăbuinței de a i se atribui aceste motive. Ideea că ea se identifică cu acești oameni mari din trecut pentru a-și spori propriul ei statut de cult și glorie, era un lucru; să o acuzi că și-a pliat nebunește" identitatea în acești mari bărbați, era altul. Chestiunea rezumă dezbaterea care a continuat din 1979 și s-a încins de la moartea lui Yourcenar, referitoare la relația operei ei cu
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și la conținutul ulterior al istorisirii. Dovedindu-și necunoașterea și invocându-l pe cel dintâi autor satiric din literatura latină, Lucilius, retorul Agamemnon "comite" de fapt o parodie a satirei lui Persius 164, poet satiric contemporan cu Petronius, privitoare la gloria eternă obținută prin artă. Versurile următoare descriu, de fapt, intențiile operei din acest moment încolo, parodiind și tipul uneori rezumativ de prezentare a episoadelor anterioare din versurile unor epopei: Lesne sătul de socratica turmă, să lase mai slobod/ Hățul să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cel mai bine realizat epic, unind diferite elemente de legendă și baladă, acreditându-se și ideea că la desăvârșirea lui au colaborat, în fapt, mai mulți poeți. Se știe că el modifică adevărul istoric al faptelor, exagerând episoadele sângeroase pentru ca "gloria viteazului suveran să rămână neștirbită". Ce s-a întâmplat însă cu această glorie și cât a mai rămas din ea în poemele umaniștilor italieni, vom vedea în continuare... Până să apară prima capodoperă cultă de gen, parodia "era în aer
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-se și ideea că la desăvârșirea lui au colaborat, în fapt, mai mulți poeți. Se știe că el modifică adevărul istoric al faptelor, exagerând episoadele sângeroase pentru ca "gloria viteazului suveran să rămână neștirbită". Ce s-a întâmplat însă cu această glorie și cât a mai rămas din ea în poemele umaniștilor italieni, vom vedea în continuare... Până să apară prima capodoperă cultă de gen, parodia "era în aer, în clipa în care instituția cavalerească decăzând nu mai reușea să atragă atenția
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
narator-autor-personaj din romanul Cavalerul inexistent al lui Italo Calvino, parodist declarat al poemelor eroi-comice (pe care le cunoștea îndeaproape, în calitatea sa de îngrijitor al edițiilor de lux Einaudi). În acest timp, Carol cel Mare țese intrigi vulgare, lipsit de glorie și îmbătrânit, Gano (replică parodică la trădătorul Ganelon din cântecul de gestă) își numără liniștit averile, Ulivieri (Olivier, prietenul și tovarășul de arme al lui Roland, glorificat până la sanctificare odinioară) e mai mult pasionat de doamne decât de bătălii etc.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
putea fi ciopârțit: el era și rămânea în orice clipă din zi și din noapte Agilulf Emo Bertrandino din spița Guildivernilor și a Celorlalți din Corbentraz și Sura, învestit cavaler de Selimpia Citerioară și Fes în cutare zi, săvârșitor, pentru gloria oștilor creștine, a cutărei și cutărei fapte (...) Agilulf, cu toată platoșa lui, era străbătut prin fiecare crăpătură de suflarea vântului, de zborul țânțarilor și de razele lunii (...), era, desigur, nu model de soldat; dar nimeni nu-l putea suferi"354
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
redacția revistei "Novîi mir" de către prietenul din închisoare al scriitorului, Lev Kopelev. Hotărând să iasă din "ascunzătoare", Soljenițîn începe să se îngrijoreze: "L-am dat și unde n-am început să mă frământ, nu ca un tânăr autor ahtiat după glorie, ci ca un vechi și înrăit client al lagărelor, care avusese imprudența să-și trădeze pista"112. Pentru ca povestirea să intre în atenția redactorului-șef, a fost nevoie de o stratagemă din partea redactorului secției de proză a revistei, Anna Berzer
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
diplomat, care l-a fascinat, însă aceasta s-a dovedit o alegere nefericită. Agnia a intuit faptul că, dacă intri în slujba regimului care deja dădea semne că vizează depersonalizarea, te pierzi pe tine însuți: După cum se vede, te așteaptă gloria, succesul, bunăstarea permanentă spuse ea cu tristețe. Dar vei fi oare fericit, Anton?... Ia seama și tu. Dacă ne interesăm de cursul vieții, pierdem... pierdem... cum să-ți spun... Căutând cuvântul, ea își frecă degetele strânse, iar fața ei reflecta
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
culturii occidentale, Iakonov era asemenea mitropolitului care făcuse compromisuri hanului tătar. Traseul vieții lui Iakonov a confirmat intuițiile Agniei. Lăsând la o parte episodul detenției în șarașka (un accident în biografia sa de slujitor al regimului), el are parte de glorie, de bunăstare (apartament superb, salariu mare, Pobeda la dispoziție), de familie (soție iubitoare și două fetițe), dar nu are conștiința împăcată, nu are liniște sufletească, ceea ce înseamnă că nu are, de fapt, libertate. Însă el nu face nimic pentru a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
plăcuți și sfinți înaintea lui Dumnezeu, asemenea patriarhilor, profeților și marilor preoți, pentru că eroismul lor a fost util patriei și religiei asemenea legilor lui Moise, învățăturilor lui David, Solomon și ale profeților. Eroilor amintiți li se înalță un imn de glorie și de recunoștință nepieritoare, iar sacrificiul lor, pe câmpul de bătălie, este numit sfânt, asemenea holocaustului care se consumă pe altar (cf. 1Mac 9) înaintea Domnului. 1.2. Concepția Noului Testament despre serviciul militar În paginile Noului Testament nu există
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]