6,255 matches
-
un fundal muzical auzit și înțeles numai de el și de frumoasa Dulcineea. Mai întâi, înfigea furca "fortissimo" într-o grămadă de paie, pe care o așeza la capătul căpriorului, pe lețuri. Apoi, cu o mișcare "largo", lua pale din grămada respectivă și le întindea pe lețuri, spre vârful căpriorului, cu mișcări "larghetto". Întorcea apoi furca pe spate și bătea "allegretto" pe suprafața lor, pentru a le uniformiza și egaliza. Mai apoi, lovea "andantino" pe coama lor, cu furca întoarsă, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
alături de pământ și apă, îl constituiau paiele. Acesta este liantul care dă unitate și forță văiugii, împiedicând fisurarea și ruperea ei. Spre norocul nostru, combinele seceraseră locul așa că aveam paie... gârlă! Trebuia doar să le aducem și să facem o grămadă în apropierea gropii. Așa am și făcut. Apoi s-a trecut la o frățească diviziune a muncii. Mircea și Lică, după ce au delimitat suprafața "minei" de unde urma să excavăm pământul, au început să sape cu hârlețul primul rând, apoi bulgării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
moment să evoc niște timpuri grele, dar în care ne-am format temeinic, printr-o râvnă și împotrivire tacită la sistem pe care puțini sunt dispuși să le crediteze azi. Azi când tot ce-a fost cândva este luat la grămadă, azi când nuanțele au dispărut și-n multe domenii pare a trona iarăși dictonul leninist: cine nu e cu noi e împotriva noastră. Azi când categoria celor care mai citesc (orice fel de carte!) a scăzut îngrijorător pentru o țară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dacă rămân doar întipărite în memorie și nu-și găsesc o cale de ieșire? Mă gândesc doar la bursele acordate traducătorilor străini în România. Stau câteva săptămâni la Cotroceni, se întâlnesc cu studenți, merg la teatru, vizitează muzee, costă o grămadă de bani, dar când e vorba să facă ceva (cu mici excepții) în țara lor de baștină, nu fac nimic. De ce? Fiindcă fiecare țară are interes să-și propage propria cultură și nu să cheltuiască bani pe alte culturi. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ar aduce a bârfă), dar sunt ca pepeni : trebuie să alegi mult, cu atenție, că să nu dai peste un pepene crud... Aici aplic eu dictonul latin Non multa, sed multum, e bine să ai prieteni pe sprânceană, nu la grămadă, mulți și de proastă calitate... Generațiile și curentele literare există fie că vrem noi sau nu, ele ilustrează un anumit stadiu de evoluție, uneori involuție a artei literaturii. Important este dacă te afiliezi sau nu la aceste generații și curente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
public (ar aduce a bârfă). Sunt ca pepenii: trebuie să alegi mult, cu atenție, că să nu dai peste un pepene crud... Aici aplic eu dictonul latin Non multa, sed multum, e bine să ai prieteni pe sprânceană, nu la grămadă, nu mulți și de proastă calitate... Am câteva amiciții literare și în Galați și în țară. Recunosc că am mai mulți prieteni în Franța și în Francofonie... Prietenii solide, de substanță, care pot accepta orice încercare și orice provocare... Lista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pază. Trecem pe o porțiune de șosea ce Împarte terenul unei ferme În două. Pentru trecerea vitelor s-a săpat un tunel sub șosea. Porumbiștea răvășită de vite e acum culcată la pământ cu polidiscul, după care e grăpată, făcută grămezi, cărora li se dă foc. Se cultivă apoi ovăz, soia sau uneori porumb după porumb. Pentru porumb se face arătura de bază. Pentru ovăz uneori se seamănă În urma polidiscului. Am văzut un fermier care semăna În urma polidiscului, cu căruța. În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pentru care cel mai firesc mod de a umbla pe stradă era în tradiționalul sari, dar și bărbați ce au renunțat la portul lor în detrimentul unui pantalon și al unei cămăși albe demult demodată pentru noi... Lume multă, colorată, printre grămezi de fructe așezate direct pe trotuar... Doamne, câte fructe am putut mânca în India! Lumină orbitoare, culori vii, oameni măslinii, flori și ghirlande, izuri și mirosuri, aer încins, strigăte din toate părțile, ricșe, animale, mașini, biciclete... Spitalul-ashram este situat pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a unei calești pentru plăcerea mea?! - a fost înlocuită de una motorizată, practic, un scuter pe trei roți, manevrat cu ajutorul unui ghidon de către conducător. Bancheta din spate este destinată pasagerilor - doi sau trei, mai confortabil sau mai înghesuit așezați - plus grămada de bagaje rezultate în urma cumpărăturilor. Nu mi-aș fi iertat să ajung în îndepărtata Indie fără a-mi exercita și satisface și curiozitățile de turist. Așadar, la drum cu ricșa! Prima ieșire în oraș a avut loc la Bombay unde
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de lumina a zeci de astfel de lămpi. Am regretat că mi se terminase filmul și n-am putut să înregistrez și acest clișeu indian. Încercați să vă închipuiți, totuși, un șir lung de vânzători șezând direct pe pământ, în fața grămezilor de legume și fructe, sursa existenței lor, strigându-și neobosiți clienții și lăudându-și marfa, cu fețele negre luminate de niște lămpi cu gaz, ale căror flăcări jucăușe vă înveselesc și vă încălzesc inimile. Legume, fructe, indieni, lămpi de gaz
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în Occident, mă uit în America. Alta e moda acum, în ziua de azi. A.M.P. : Aș fi ipocrită să mă plâng de ceva, căci noi am avut o copilărie foarte fericită. Asta e cert ; o copilărie magnifică ! Cu o grămadă de animale... și foarte-foarte liberă. E greu de imaginat ca alți copii să fi fost atât de liberi ca noi. Dau numai un exemplu. Noi consideram că, dacă botezăm un animal, animalul respectiv nu mai poate fi sacrificat. Ca atare
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu o educație americană. V.A. : Avea de gând să rămână ? A.M.P. : El avea de gând să se întoarcă acolo, nu neapărat să fugă, dar nu l-au mai lăsat să se ducă. A venit din SUA cu o grămadă de idei. Deci intrase, așa, un mic spirit american la noi în casă, fărĂ nicio îndoială. V.A. : V-au certat vreodată părinții ? Ați cunoscut conflic‑ tul între generații ? A.M.P. : Mi-a venit greu să îi iert pentru faptul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
câteva grupuri. Unii au furat. țin mine și acum ce am trăit când am aflat că unii dintre noi au furat. Am plâns. V.A. : Ce să fure ? A.M.P. : După ce am început să vindem revista, banii îi puneam la grămadă într-un dulap. Cineva i-a furat. Ne-a chemat Daniel Condurache, șeful nostru, și ne-a spus : „Ăla i-a furat“. Eu am refuzat să cred. Deci eram foarte naivi și nepregătiți pentru viață. V.A. : Bazele corupției sunt
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
peste 100.000 de oameni din Piața Universității, când s-au dus la vot, au avut de ales între țărĂniști, liberalii lui Câmpeanu, aceste două liste de intelectuali... V.A. : Mai erau și social-democrații lui Cunescu. Plus că erau o grămadă de partide, partidulețe de astea de apar‑ tament scoase de FSN din pălĂria domnilor Brucan și Iliescu... A.M.P. : Vreau să spun că, la cât de mică era opoziția din vremea aceea, și tot s-a strâns ceva. CĂ n-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pentru că, în fond, erau oameni care aveau de câștigat din campania asta de cură‑ țire a parlamentului de indivizi dubioși. La fel, presa, care a declanșat un efect de „bulgăre de zăpadă“, în schimb eu m-am ales cu o grămadă de procese în civil pentru calomnie. Un număr destul de mare de oameni - domnul VĂcăroiu, doamna Rodica Stănoiu, care fusese ministrul Justiției, Ioan Mircea Pașcu, Ioan Talpeș, printre alții - m-au dat pe mine în judecată pentru că i-am calomniat. Episodul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
rezolvă Putin conflictul cu terorismul din colțul Ăsta caucazian ? Într-un fel în care se arată slăbiciunea statului rusesc postcomunist, nenorocesc familiile acestor răzvrătiți, pentru că Ăsta este felul Moscovei de a lupta : fărĂ niciun fel de reguli, nenorocesc oamenii, la grămadă, vinovați și nevinovați. Am fost la Beslan, nu la mult timp după ce se întâmplase tragedia. Trenul, în drum spre Osetia de Nord, oprea ca să schimbe locomo‑ tiva. Se scot scările de la vagoane ca lumea să nu poată coborî în gara
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
românilor din Bucovina s-a înrăutățit și mai mult. Cârmuirea Bucovinei de către Lvov timp de 64 de ani, adică până în 1850, a fost „o robie, mai mare decât aceasta, nu se putea alta” - se aprecia în Deșteptarea, gazeta lui Ion Grămadă în articolul „Din istoria românilor din Bucovina.” Noroc am avut - spunea presa, închipuit binevoitoare, că prea bunul nostru împărat Francisc Iosif a dezlipit în anul 1848 Bucovina de Galiția, după care a început a se face mai cu hărnicie școli
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
promovate în ziarele timpului, i-au făcut pe oameni să se apropie, să știe să se apere, să reziste la înfruntări, să-și revendice drepturile cu maturitate, unii dintre ei, înrolați în Armata Română, printre care Lascăr Lutia și Ion Grămadă au sfințit în 1916 cu jertfa lor tranșeele dezrobirii. Numai decât dragostea de neam, de limba română a fost mobilul și rostul îndărătniciei muncii gazetărești a unor condeie care au pregătit și contribuit politic și moral la Marea Unire. Stăpâniți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
susținută apoi de bărbați din familiile Morariu, Berariu, Bucevschi, de personalități ca Ieraclie Porumbescu, Dim. Petrino, Vasile Bumbac, preotul Constantin Morariu, T. Robescu (dr. Gh. Popovici), Constantin Berariu, Sextil Pușcariu, Ion I. Nistor, Nicu Dracea, Mihai Teliman, Em. Grigorovitze, Ion Grămadă, Vasile Gherman ș.a., cu mână harnică și slovă trudnică, ei au făcut ca Bucovina istorică, beletristică și ziaristică, a culturii în general, să continue ceea ce a însemnat, întotdeauna, dragostea de neam și limba strămoșească. Cum sutelor de ani de supușenie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Alexandru cel Bun, Cernăuți, 1996, p.270). Limbaj folosit și de alte gazete într-o situație ori alta. Apărarea națională are meritul totuși că a avut un filon literar bun. Explicabil, de altfel, pentru că la acest ziar au colaborat: I. Grămadă, Sever Beuca - Costineanu, Valuță (Val. Dugan), B. Lucescu (T. Bocancea), V. Kalmucki, C. Corbescu (prof. Ernest Rabener), V. Loichiță, A. Lian, Niță Sânziană, Fulger - ultimii cu posibile pseudonime neidentificate. Tot Const. Loghin apreciază că lupta a fost atât de înverșunată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gazetă pentru popor, avându-l pe I. Iacoban la pupitru, se adresa „dragilor și cinstiților săteni” spunându-le că tinerii studenți din societatea studențească „Junimea” din Cernăuți, scot gazeta pentru popor Deșteptarea pe care a înființat-o în 1907 Ion Grămadă, fecior de țăran din comuna Zăhărești, mort pentru țară în războiul de la Mărășești întro bătălie cu nemții.” (vezi Deșteptarea lui I. Grămadă la capitolul reviste). Editor și proprietar era Societatea Academică Junimea, redacția și administrația în Cernăuți - Piața Unirii nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
societatea studențească „Junimea” din Cernăuți, scot gazeta pentru popor Deșteptarea pe care a înființat-o în 1907 Ion Grămadă, fecior de țăran din comuna Zăhărești, mort pentru țară în războiul de la Mărășești întro bătălie cu nemții.” (vezi Deșteptarea lui I. Grămadă la capitolul reviste). Editor și proprietar era Societatea Academică Junimea, redacția și administrația în Cernăuți - Piața Unirii nr.3; apare sub conducerea unui comitet la 1 a fiecărei luni. Publicau: Simeon Reli, prof. Victor Morariu, Ovid Țopa, I. Iacoban, redactor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acum erau cunoscute de către săteni numele publiciștilor: Șerban Grigorovici, dr. Vasile Gheorghiu, Adrian Olinic , Ștefan Năchescu, S. Silcovan, Ilie Dugan. Liviu C. Tcaciuc, Căpitan D.T. Răteanu cu versurile „Dulcei Bucovine” le adusese mereu în casă amintirea camaradului lor sublocotenent I. Grămadă mort la Cireșoaia în 1917 în fruntea unității sale din Regimentul 8 Vânători, pe care o conducea la atac: „Unirea cea sfântă te cheamă-n livadă; Ascultă cum buciume sună! Feciorii ți-adună ; te-ndeamnă Grămadă Sositu-le-a ziua cea bună
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
camaradului lor sublocotenent I. Grămadă mort la Cireșoaia în 1917 în fruntea unității sale din Regimentul 8 Vânători, pe care o conducea la atac: „Unirea cea sfântă te cheamă-n livadă; Ascultă cum buciume sună! Feciorii ți-adună ; te-ndeamnă Grămadă Sositu-le-a ziua cea bună.” Gazetă pentru popor, Deșteptarea din 1921 mărturisea în numărul de început că „ nu se va amesteca în politică”. Era redusă la mărimea unei foi de carte și a numărat 152 de pagini. * Deșteptarea apare în 1893
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tot atâtea ori au răspuns cu asigurări, că ei aurul nu-l slobod, că îl țin în pază bună acolo la Moscova, până după încheierea păcii. Acum scrie o foaie din Copenhaga - că bolșevicii ruși au dus în Danemarca o grămadă de aur, l-au pus amanet (zălog) în băncile de acolo. Iar acest aur, în cea mai mare parte stă din galbeni românești de câte 20 lei. Împrejurarea aceasta arată că Lenin și Trotzchi, care au pus mâna pe aurul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]