5,954 matches
-
Groaza și uluirea? Candy dă drumul unuia dintre râsetele ei răutăcioase. Nu poți să fumezi, să bei, să te distrezi nopțile, țâțele tale seamănă cu două rozătoare moarte, ai păsărica mai largă decât Tunelul Olandei și ea Îmi spune de groază și uluire. Iisuse, care sunt celelalte bucurii, mamă? Nu-i rost de Încheiat vreo afacere. —Trebuie să plec acum, Cand. Trimite-mi data și ora și ne vedem acolo. O să scap de el. —Bine. 25tc "25" Prima zi de școalătc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mi-a zis Richard după ce a dat șobolanul pe ușă afară În grădină. Nu uita că lui Îi e mai frică de tine decât ție de el. Nu mi se părea verosimil. Șobolanul a declanșat ceea ce nu pot numi decât „groaza de șobolani“, acea Întoarcere a stomacului pe dos de câte ori deschizi un dulap, neștiind dacă te vei vedea față-n față cu o altă față. În noaptea aceea, mustăți și lăbuțe au alergat prin visele mele. Luni, 09.38: Am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de șobolani e pe drum, am anunțat eu ridicând vocea, ca să le avertizez că sunt acolo și ca să le opresc din a mai Împărtăși alte exemple ale neglijenței mele. La auzul numelui dăunătorului, Juanita a dat drumul unei exclamații de groază ca sunetul unei mitraliere. Dacă lași mâncarea afară, atrage dăunători, mi-a servit-o Barbara. Nu las mâncarea afară, am spus, dar ea era deja pe hol, unde Donald punea laolaltă bagajele. El mi-a făcut un mic semn trist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
complicat. Timp de câteva secunde o văd cum se aprinde de furie. — Vrei să spui că ce mi-a făcut Chris Bunce nu e nimic personal? — Nu. Da. Mă simt Îngrozitor de obosită, ca și cum venele mi-ar fi pline cu plumb. Groaza că i s-a Întâmplat ceva lui Ben, și-acum asta. De ce trebuie să-i explic mereu lui Momo lucruri foarte importante În momentele În care mă simt cum nu se poate mai proastă? Îmi pun mâna pe mâna ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
celor de la fabrica de case pentru păpuși. Îngrozitor. Afacerea era o ruină: profituri dispărute, nici o investiție, tone de datorii, un caz financiar pierdut. În drum Înapoi spre nord, am Încercat să citesc ziarul, dar literele se tot mișcau. Existau o groază de fonduri etice care primiseră instrucțiuni să investească În firme cu angajați exclusiv femei, știam asta mai bine ca oricine. Bani care nu așteptau decât să fie ridicați. Dar când trenul s-a oprit zguduindu-se În Chesterfield, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Pe un tripod s-aduce cățuea aurită, Cu făclii stinse-n mînă-n genunche cad oștenii, Iar preotul aprinde un vraf de mirodenii. De fumul lor albastru se împle bolta naltă, S-acopere mulțimea, iar flacările saltă, Toți în genunchi cu groază ascultă în tăcere Iar preotul începe cu glas plin de durere: "În numele Celuia, al cărui vecinic nume " De a-l rosti nu-i vrednic un muritor pe lume, Cînd limba-i neclintită la cumpenile vremii, "Toiagul meu s-atinge încet
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Nu, nu... Și fie forma cât de nudă N-ajunge-n veci durerea noastră crudă. De bate-o inimă sub alba haină, Abia se mișcă creții de omăt. Un semn că sub ea se petrece-o taină, C-un suflet e de groază sfîșiet. Un semn abia ce poate, ce distaină Din chinul nostru vorbe ce arăt? Neputincioase sunt semnele-orcare... Ce-arată fața mărei ce-i în mare? {EminescuOpIV 491} Un cerc ce-i desemnat pe o hârtie S-arate ceea ce se mișcă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o furie oarbă și a răcnit de s-a auzit până la Fântâna Moșneagului: Taci, tâmpito! Să nu mai cânți acest cântec În fața mea pentru că În secunda următoare te trimit la Sauca, Împachetată și fără cap! A fost o clipă de groază pe care nici vinul nu a reușit s-o Îndulcească. Au plecat la culcare. Victor a reușit cu greu să adune ceva bani și după șase luni, ajutat fiind și de prieteni săritori, a ridicat o căsuță cu două camere
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
simplu plecată pentru un timp. Când Godun dispăru de acasă vreo două-trei nopți, îl fripse pe inimă. Faptul că apărea dimineața, ca să plece din nou, când dormeau copiii, îl făcu să priceapă că mergea pe aproape. Simțea că îi e groază să afle vreun amănunt și de- aceea nici nu puse întrebări. Artimon îi vorbi dintr-odată de comunitatea iraniană și de doi fabricanți de ciment, care erau kurzi și cu care avea un contract. Promisese să-l ducă în capitală
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
le vândă pentru venin. Le-a pus într-un sac pe care l-a legat la gură și l-a aruncat sub pat, să stea acolo până dimineața. După care s-a culcat. Când s-a trezit, a simțit cu groază șerpii dormind la căldură în pat lângă el. Probabil, nu legase bine sacul... ― Oribil coșmar. ― E reală întîmplarea. ― Și cum a scăpat? ― A înțeles, îngrozit, că, dacă făcea o singură mișcare, viperele îl vor mușca. De aceea a rămas țintuit
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
mică? ― Pentru că nu torturează cu mâna lor. ― În tot acest timp nici nu mă băga în seamă. Umbla prin încăpere fără zgomot, de parcă era singur. Eu nu existam pentru el. Apoi, brusc, s-a întors spre mine. Am așteptat, cu groază, ca vocea lui să trezească viperele... ― Și? ― Doar mișca buzele, însă înțelegeam foarte bine ce spunea. Mă întreba: "Abjuri? Mai crezi că pământul se învîrtește?" Îl priveam înspăimîntat și mă temeam să scot vreun cuvînt." Dacă nu abjuri, atunci voi
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
să văd dacă am rămas înlăuntrul închisorii care se lărgea mereu. Nu se auzea nici un zgomot și am început să bănuiesc că, între timp, cetatea fusese părăsită, plecaseră toți, inclusiv judecătorii mei, și mă lăsaseră singur. Deodată, m-a cuprins groaza că fantomele celor arși pe rug mă vor întreba: "Tu de ce n-ai avut curajul să înfrunți rugul, Galilei? De ce ai fost laș și ai abjurat? Și dacă ai fost laș, de ce n-ai fugit din cetate o dată cu inchizitorii? De ce
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
lui nu-i ajungeau banii, și un pungaș de funționar de-acolo, văzîndu-l așa, cam prost, i-a spus că, dacă nu se grăbește să ia un lot, se vinde tot, și alt pământ, mai la față, -lar costa o groază de parale. A socotit Mielu ce-a socotit, îi mai trebuiau cinci sute de lei mari și late. Când nu le ai, vai de lume! De unde să ceară, de unde să ceară? Ia să se ducă la jupân, că 1-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nenorocit... Când să treacă podul Constanței, dricul se opri. Bariera era lăsată și cioclii n-aveau ce face, cât ar fi vrut ei s-ajungă mai repede la Străulești. Rudele, nădușite ca vara sub paltoane, gîffiau cu ochii cârpiți de groază la mulțimea care ajunsese iar lângă dric, privind cu mânie sicriul, scăpat de pe bulumaci de atâta goană, ridicat în picioare, cu mort cu tot, de parcă și răposatul ar fi simțit ura celor ce-l urmau la groapă. - Nu scapi tu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mînă-mică, atunci trezit din somn cu poftă de băutură. - O, că plecăm, a adăugat și Stăpânul. Plecăm, că am treabă în noaptea asta... Codoșul i-a simțit privirea pe el. Îi mirosise starostelui, nu mai era scăpare. Și-a dat groaza-n el. Tremura tot, cu privirile în pământ. Bozoncea îi turna pahar după pahar, să-l îmbete. - Ia, puișorule, ia cu mine... Mitică Ciolan cînta: Foaie verde și-un susai, Inimă de putregai, N-am un cuțit să te tai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
roage. - Scoal', boala dracului, din drum! îl înghionti Anghel nădușit. Urletul fiarelor se potoli. Lupii așteptară câteva clipe. Erau aproape de tot. Lăutarii nu mai simțeau nici frigul și nici biciuirea zăpezii. Priveau luminițele jucăușe care se mișcau în jurul lor. În groaza lui, țambalagiului i se păru că toată păduricea se umpluse de puncte roșii care se apropiau și se depărtau... - Doamne ajută, Doamne, gâfâia, ajută-ne Doamne, nu ne lăsa... Cine știe cât au stat așa... Haita aștepta nemișcată în întuneric. Când auziră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rămăseseră decât ghetele peticite, burduful sfâșiat al armonicii și mânecile hainelor ferfenițate. Mitică Ciolan și țambalagiul îl blestemau în gura mare: - Așa-ți trebuie, inimă de câine, așa-ți trebuie... - Te-a ajuns ura ta... În glasul lor era și groază, și milă, și dușmănie. - Dați-vă aproape, nea Dumitre, le spuse Anghel. Dați-vă aproape și cântați mai departe. Nu se poate să nu scăpăm de aici... - Să nu ostenești! îi striga starostele din zăpadă, înghețat. Lupii se întoarseră, încercară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
șahăr-mahăr... Fac ce-mi place, m-auzi? Și scuipase cu scârbă. Pe urmă spusese mai înbunat: Lumea asta-i o hazna, Treanță! Mie omu mi-e dușman. Să nu-l văd... Ochii lui se împăienjeniseră de ură. Gheorghe lihoti de groază. - Râzi, bă, rîzi! Bătrânul necheza: - Hî, hî, hî... Dădu în plâns. Didina așeză palma ei ușoară pe pieptul celui tânăr, să-l liniștească. Paraschiv nu se potoli. Strângea din fălci și scrîșnea: - Nu mi-e milă, mă fraților, nu mi-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Europei un nou tip de erou dandy: ratatul, marginalul neliniștit, Însă stoic În fața dezastrului, tot mai departe și de aristocrație, dar și de filistinismul burghezilor, Înrudit cu boema și, cu toate acestea, păstrându-și amprenta distinctivă. Cine citește atent Casa groazei sau Timpuri grele poate Înțelege mai bine adevărul acestei constatări. Dandy-ul artist tc "Dandy‑ul artist " Cum a apărut acesta? Sartre conturează destul de limpede teritoriile În care artiștii și mai ales scriitorii veacului al XIX-lea s-au refugiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mi-ar fi descris un scenariu apocaliptic în care era implicat un regizor incompetent bâzâind ca un stup întreg în sezonul de împerechere. Dar nu i-am atras atenția asupra acestui lucru. Ce câștigam dacă ne cuprindea pe amândouă o groază nebună? *** Majoritatea celor care se adunaseră pentru lectura întregii piese păreau a avea încredere în talentul de regizor al lui Melanie Marsh, lucru care crea o aură asemănătoare aceleia de star în devenire a tinerei Lauren Bacall. Mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
a veniturilor, remarcai eu. Toți cei din cameră, liber profesioniști până la ultimul, păliră în mod vădit la auzul teribilului cuvânt Fisc. —E, asta e și mai grav decât dacă spui Macbeth, îi murmurai lui Hugo, care înghețase și el de groază. Ce ziceai să-i fac vicarului? Numai dacă mă lași să mă uit, spuse Hugo, revenindu-și imediat. Și insist ca el să poarte tot timpul sutana. *** —Helen a zis că o să întârzie un pic, să n-o așteptăm, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de sârmă într-o grabă nebună, strică treaba. Exact când cercelul se desprinse din balama, se repezi să-l prindă cu cealaltă mână, dar nu reuși și-l scăpă prin deschizătură, în hăul de dedesubt. Se așternu o tăcere de groază, marcată numai de un zgomot abia perceptibil de obiect care cade în apă. Cei din grup se uitară unii la alții făcând fețe-fețe. Marie se holba la deschizătura din balama, de parcă nu-i venea să-și creadă ochilor. Apoi sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pește care-și arată burta albă, apoi se uită din nou în jos, părul ei negru confundându-se cu tenebrele. Încearcă să luminezi la mijloc, zisei eu. Marie, acum tu de ce nu te întorci? Părea că a rămas locului de groază. Nu putea să fie vorba de amețeală, doar văzusem ce spectacol dăduse pe mobil - lucru care elimina din discuție cea mai neplăcută explicație pentru starea ei de șoc. Bănuiam că Marie știe destul de bine cam ce era acolo jos. Bez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
naște monștri, cum începi să vezi pericole peste tot, care te secătuiesc strecurându-ți-se pe sub piele; o neliniște nedefinită, care crește cu fiecare gură de aer pe care o iei. În acel teatru erau oameni îngroziți. O simțeam. Și groaza lor îi putea face periculoși. Capitolul treisprezecetc "Capitolul treisprezece" —Shirley Lowell? zise Janey, pe un ton vag. N-am auzit de ea. Ai idee câte actrițe în devenire sunt pe lumea asta? Indiferent de moment, aproximativ nouăzeci și cinci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de curățat covoarele, în strânsă competiție cu fumul de țigară. Nu mai văzusem biroul într-o așa dezordine. — Dumnezeule, ce jeg, scânci una din micuțele asistente ale directorului de scenă, care intră grăbită o secundă și privi în jur cu groază. Să vezi cum o fi când va trebui să curățăm pentru mâine... Scoase un mini baton de Mars din buzunar și-l rase din doi timpi și trei mișcări. — M-am plictisit și mi-e un somn, îmi zise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]