11,105 matches
-
t al județului. În anul 1946 se dezisese de Tătărescu. La începutul anilor ’60 a fost ar judecat și condamnat la închisoare. După n pușcăria comunistă de la Botoșani. Aceas către bolșevicii români: după ce se folose aruncau pur și simplu la gunoi. Necu Zăpodeni, de lângă Vaslui. După ce a Bârlădeanu a sărit în barca Frontului organizației județene. A intrat în 1946 în repetat și la alegerile din 28 martie 1948 c (frontul democrației populare), tot o găse nicio urmă de partide „burgheze”. e
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
decât critici aspre: „... consiliul județian F.N.T.D.R. din localitate duce o activitate foarte redusă aceasta datorită lipsei de răspundere a unor membri din consiliul județian”. Acesta era cântecul de lebădă al acestei federații folositoare mai ieri și bună de aruncat la gunoi mai astăzi. i. „Tinerii artiști au pregătit piesele <<Elixirul tinereții>> și <<Glasul nicovalei>>” Trecând la secțiunea „cultură”, am remarcat cu mare haz câteva fraze extrem de întortocheate „comise” de către tov. Ion V. Iacob ceea ce denotă ori un deosebit și dezvoltat simț
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
unei prăvălii era mizerie, se cobora din trăsură și se apuca de măturat, de față fiind și proprietarul ca să vadă cum ditamai generalul și-a schimbat profilul de activitate. A doua oară, dacă se mai întâmpla, generalul nu mai mătura gunoiul ci trimitea guardul primăriei cu cuvenita amendă. Generalul Rășcanu își folosea integral leafa de primar pentru ajutorarea cantinelor școlare, el mulțumindu-se doar cu pensia și cu dividendele de pe la societățile unde era acționar sau membru în consiliile de administrație, după cum
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tov. Turtea Vasile care a făcut o asociere anapoda între creșterea producției agricole la hectar și faptul că membrii biroului organizației de bază nu se implică mai ferm în strângerea impozitelor și taxelor! Din toată această vorbărie stereotipă plină de gunoaie ideologice ne-a reținut faptul, deloc de neglijat, că în anul 1956 nu toți locuitorii satului Miclești erau înscriși la „întovărășire”. De aici putem deduce (fără a greși!) că de gospodărie agricolă colectivă nici nu putea fi vorba prin urmare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o plângere ce până la urmă s-a dovedit a fi nefondată. Iată, pe scurt, rezumatul acestui document: „...dl. Gh. Gh. Câtea, frizer, care locuește în clădirea dela acest Inspectorat, aruncă în stradela Lt.Col. Neagu, colț cu str. Ștefan cel Mare, gunoaie și reziduri dela bucătărie și alte necurățenii din care cauză această stradelă are un aspect respingător. Zoile aruncate au ajuns până la ușa acestui Inspectorat”. Inspectorul Radu cerea primarului să cerceteze abaterile și, dacă se putea, să-l bage pe împricinat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în Bacău, lucrările de asanare a terenurilor mlăștinoase ce se aflau în fața Tribunalului (1870), iar în Botoșani, lucrările de asanare a pârâului Cacaina (1899), „al cărui izvor era chiar în centrul orașului, în apropierea Primăriei, și care era <<lada de gunoi>> a orașului”; amenajarea abatoarelor și a piețelor centrale (Hala de carne); ridicarea edificiilor publice: Gările, Tribunalele, Liceele - de băieți și de fete -, Teatrele comunale, Garnizoanele diferitelor Regimente militare și, nu în ultimul rând, Palatele Administrative (Bacău - 1886-1889, Târgu Ocna - 1909-1912
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
drumul ce duce la Podul de Fier și la Sud cu hambarul Băncii Naționale”. Condițiile acestei închirieri, propuse chiar de proprietarul băcăuan, au fost următoarele: „1. Să curețe pe cheltuiala sa strada Ocolul Vitelor până la adevăratul nivel al șoselei, iar gunoaiele ce rezultă să le transporte la Bistrița; 2. Să prunduiască strada Ocolul Vitelor, dându-i scurgerea necesară; 3. Să împrejmuiască locul închiriat de la comună și să-l niveleze, să planteze acolo, de jur împrejur, esențele următoare: salcâm, castani, tei - la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
până în mijlocul trotuarului, (...) negustori ce sparg ghiața chiar pe trotuarele din centrul orașului, aruncând cu hârdaiele în stradă apă și chiar zoaie, (...) vânzători de semințe, covrigi, mere murate, păpușoi fierți, expuse prafului și muștelor, ce dau ocaziunea la fel de fel de gunoaie”. O dovadă în plus a faptului că oamenii și, mai ales, obiceiurile lor au rămas „sub vremi” este dată de următorul detaliu: deși administrația locală a interzis accesul căruțelor pe străzile asfaltate, în urma protestului negustorilor din centrul orașului, consiliul municipal
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de 500 lei; în oraș, pentru transportul și încărcatul unei cantități de cel mult 300 kg., mărfuri sau obiecte, prețul va fi de 25 lei; tot atât și pentru transportul la cazărmi, oborul de vite, cimitir sau la depozitul de gunoaie de pe malul Bistriței”. Tot în anul 1928, tarifele pentru „cursele cu mașini” (auto-taxi) erau următoarele: o cursă în oraș - 30 lei; o cursă la/de la gară - 40 lei; o cursă la cimitir/retur - 50 lei; o cursă la cazărmi sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
intrarea în vigoare a acestui regulament, după cum precizează același Costache Radu, Bacăul „în privința curățeniei și a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea mai mare parte a orașului era o statornică murdărie. Ogrăzile caselor nu erau curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l scoteau din dugheană și din casă îl puneau în stradă dinaintea ușii, căci peste o zi sau dou) bătea un vânt mai tărișor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea mai mare parte a orașului era o statornică murdărie. Ogrăzile caselor nu erau curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l scoteau din dugheană și din casă îl puneau în stradă dinaintea ușii, căci peste o zi sau dou) bătea un vânt mai tărișor și-l împrăștia în stradă și pe capul trecătorilor”. În conformitate cu prevederile legislației sanitare (1874, 1910
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au existat momente în care, pentru izolarea și stingerea diferitelor epidemii, bolnavii au fost internați forțat, cu ajutorul jandarmilor sau al soldaților din regimentul 27 infanterie . Multe din maladiile contagioase ce au bântuit orașul au fost provocate de depozitarea primitivă a gunoaielor din gospodăriile locuitorilor. Un raport întocmit de medicul comunal la sfârșitul lui februarie 1905 conține următoarele precizări: „(...) toate murdăriile și necurățeniile din ogrăzile locuitorilor orașului se aruncă prin șanțurile drumurilor, locuri virane și pâraiele ce trec prin comună, dând naștere
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nefiind împrejmuit, este un veritabil focar de infecție, dăunător sănătății publice. Aici staționează în permanență, zi și noapte, căruțele locutorilor ce vin în oraș, producându-se băltoace de urină și mormane de bălegar, iar locutorii din vecinătate depozitează în timpul nopții gunoaiele din curțile lor”. Șapte ani mai târziu, antreprenorul Paveglio Santo a demarat lucrările de amenajare a pieței aflată la intersecția străzilor BacăuOcna cu I. S. Sturza. În jurul rondului din această intersecție a fost construit un trotuar, barăcile au fost ridicate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
luna februarie, canalul fiind înfundat; Se aruncă păsări moarte din curtea de peste drum de orfelinatul Averescu; De la internatul Liceului Ferdinand I se aruncă, în colțul din Nord, zoaie și resturi de mâncare; gardul fiind rupt, porcii și câinii răscolesc acest gunoi infectând aerul; Latrina de la acest internat, așa primitiv cum este construită, debordează regulat materii în stradă”. Atestarea documentară a acestor „abateri” de la normele civilizate de igienă și de conduită civică este mult prea vastă pentru a fi cuprinsă în cadrul acestui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dezvoltate spontan: rețea de străzi lipsite de direcționare, multe dintre ele, înfundate, mahalale dominate de construcții precare, ridicate printre mici unități industriale, ce devin de nelocuit din cauza lipsei de spații publice și de servicii igienice elementare - apă curentă, scurgere, colectarea gunoiului etc. Acest decor produs de o politică de tipul „laissez faire”, demonstrează slaba implicare a administrației în dezvoltarea urbanismului local, situarea acesteia într-un plan secundar, în urma funcției economice a orașului. Singurele încercări de implementare a unor planuri de sistematizare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din 7 martie 1907, se precizau următoarele: „toți cei ce intră în contact cu animalele să se curețe bine; în curțile cu animale bolnave este interzisă total intrarea altor persoane; cadavrele vitelor și toate dejecțiunile, împreună cu resturile de nutrețuri sau gunoaie, se vor îngropa într-un loc special, la cel puțin 2 m. sub pământ și se vor distruge prin ardere sau agenți chimici; după incinerarea animalelor, se vor curăța bine grajdurile obiectele de lemn vor fi bine curățate cu soluție
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dezvoltate spontan: rețea de străzi lipsite de direcționare, multe dintre ele, înfundate, mahalale dominate de construcții precare, ridicate printre mici unități industriale, ce devin de nelocuit din cauza lipsei de spații publice și de servicii igienice elementare - apă curentă, scurgere, colectarea gunoiului etc. Acest decor demonstrează slaba implicare a administrației în dezvoltarea urbanismului local, situarea acesteia întrun plan secundar, în urma funcției economice a orașului. Singurele încercări de implementare a unor planuri de sistematizare au fost promovate la începutul perioadei interbelice, odată cu proiectarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
era aceea de „...a se ocupa cu toate problemele ce privesc plugărimea din punct de vedere economic”, din aceasta derivând și hilara „...luminare a gospodinelor în ce privește gospodăria casnică și arta culinară (sic! sic!, n.a.)”. Deoarece citarea în continuare a acestui gunoi propagandistic ar fi complet inutilă, nu ne rămâne decât să spunem că broșura fusese semnată de către Romulus Zăroni (președintele Resortului Economic din Comitetul Central), Miron Belea (secretar general) și Sever Slătinescu (secretar al Resortului Economic). Datorită marii foamete din anii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu ce fel de bani: „Primirea cerealelor s’a făcut de către delegatul Comandamentului Sovietic Bârlad care a donat suma de 12.000.000 de lei (subl.ns.)”. Leii „donați” cu binevoitoare larghețe erau de fapt hârtiile bune de aruncat la gunoi aduse de ocupanți din fabricile de maculatură ale lui Stalin: lei sovietici de război! Dar, chiar și aceste fleacuri tipărite tot nu acopereau daunele țăranilor, fie și la prețul înjositor de 24 de lei kilogramul de grâu așa că cei din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mână iar vecinul lui de pat rămăsese fără ambii ochi, întru „gloria” nepieritoare a „părintelui revoluției române”, cel cu „fața umană”! Au urmat câteva luni de convalescență și o „tablă” de sergent, pe care ar fi dat-o bucuros la gunoi! Ce s-a mai întâmplat până la urmă, ne povestește Cristi, camaradul de arme al lui Laurențiu: „După ce a căzut Laurențiu, dar și alți mulți colegi, un locotenent de-al nostru a fost luat <<prizonier>> de către trupele <<inamice>>. Supus unui interogatoriu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
are temeiuri" acceptînd doar că "toate au vervă, chiar și cînd n-au fond." Corul denigratorilor atinge punctul maxim după premiera piesei D-ale carnavalului făcîndu-se publice invectivele cele mai ordinare: "O stupiditate murdară, culeasă din locurile unde se aruncă gunoiul, [...]. Niciodată, pe o scenă din România, o piesă n-a fost primită cu mai mare indignare [...] a căzut într-un chip zdrobitor [...] scenele cele mai destrăbălate ale femeilor de mahala [...]. Ne mirăm cum a putut comitetul Teatrului să premieze o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
parabola evanghelică despre orice om care se-ncumetă să-l învețe pe altul. Dacă sarea nu mai sărează, cu ce o veți săra?" Și verbul cristic continuă teribil: Atunci ea nu mai e bună decît să fie aruncată afară, cu gunoiul..."" În acest fel, vom continua să trăim mult și bine? în lumea lui Caragiale, la Mateiu limitîndu-ne doar a visa. Că slova mateină ar fi avut parte de cea mai neatentă lectură (O. Cotruș) mi se pare imposibil de dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
articolul "Un preot i-a convins pe credincioși să crească împreună 80 de orfani"86 este presărat cu mesaje de sensibilizare adresate de către părintele Tănase și susținute de redactor: "Ionuț are 5 ani, a fost găsit la o ghenă de gunoi. Abia născut, mama sa "bună" l-a aruncat de la etaj.... Și Ionuț ne recită acum o poezie "De ziua ta, mămico"". Reportajul este unul emoționant care, în același timp, îndeamnă la ajutorul pe care îl putem oferi celor în suferință
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
vii, tehnologia, structura relațiilor industriale, tipul de guvernare statală și abilitatea acelorași muncitori de a forma legături de solidaritate cu alte grupuri din societatea civilă. Și nu numai atît: dorința marxistă de a arunca distincția stat-societate civilă la coșul de gunoi al istoriei nu s-a întrebat niciodată dacă victoriile sociale ale muncitorilor contra patronilor n-ar fi putut duce la democratizarea instituțiilor de stat, la menținerea și la reforma democratică a societății civile. Posibilitatea unei societăți civile pluraliste, organizate democratic
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
într-o țară în care ei au trăit ca o mare varietate de identități de cinci secole. Și totuși, naționalismul nu numai că se teme de Celălalt. El este arogant, descriindu-l cu multă convingere pe Celălalt ca pe un gunoi inferior, ca pe un zero fără valoare. Celălalt este văzut ca nedemn de respect sau recunoaștere din cauza respirației sale urît mirositoare, a mîncărurilor ciudate, a deprinderilor neigienice, a muzicii zgomotoase și din cauza limbii sale bîlbîite și de neînțeles care îl
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]