7,075 matches
-
o manieră absolut clasică Ernest Gellner a stabilit că acesta ar fi "un principiu politic care arată că unitatea politică și unitatea națională tre-buie să fie congruente"61. La rîndul său, Benedict Anderson l-a prezentat drept "o comunitate politică imaginară"62, prezentă, adică, doar în spirit, concepută spre a fi exclusivă și suverană. Ambii atestă existența a două sentimente alternative, unul de mulțumire în cazul în care dorința de unitate politico-afectivă ar fi satisfăcută, celălalt, de frustrare, în caz contrar
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
accepția modernă a termenului, se consideră drept exponent al voinței colective și nu al unei ascensiuni princiare, e necesar să se delimiteze și un cadru teritorial, iar acesta nu poate fi decît cel național. Abstract la început, în mod necesar imaginar, acesta ar urma să fie consolidat ulterior prin mijloace legate în mod necesar de conflictele adesea războinice cu vecinii și să se bazeze totdeauna pe particularismul unificator al unui naționalism justificabil fie prin unele principii ideologice, fie prin diferențe culturale
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
există o Europă de Vest și o alta de Est, iar între acestea două o entitate destul de vagă numită Europa Centrală, nu este doar vreo iluzie sau vreo prejudecată condescendentă a europenilor occidentali. Dintotdeauna, cele trei Europe au constituit spații imaginare distincte, care au servit drept matrice identităților naționale ce s-au remodelat mereu, pe măsura împărțirilor succesive ale continentului. Desigur, vreun reper oficial care să delimiteze strict aceste trei spații istorice nu există, dimpotrivă, în prezent sînt încălcate adesea limitele
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în Est, fără îndoială, instabilitatea guvernamentală era mai pregnantă, tot aici s-au inregistrat episoade democratice remarcabile, cum ar fi triumful efemer al partidelor țărănești în BulgariaError! Bookmark not defined. și în România anilor 1920. Cît despre acea identitate occidentală imaginară, care ar părea să constituie trăsătura distinctivă a locuitorilor Mitteleuropei, se cuvine să relevăm o serie de nuanțe. Pretutindeni, în estul ca și în centrul Europei, atît susținătorii occidentalizării, cît și cei ai tradițiilor etnolingvistice sau confesionale s-au confruntat
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Abelda o declară "ocupată de către sarazini"94 în timp ce majoritatea non-musulmanilor supuși maurilor se identifică din ce în ce mai mult cu condiția de hispanici. Acest proces culminează în secolul al X-lea cînd Spania arabă abandonează acest nume iar atributul hispanicității este atribuit spațiului imaginar și politic al creștinilor. Totodată încep să se afirme și pretențiile de suveranitate ale regilor creștini din nordul Peninsulei, care consideră uzurparea musulmană a patriei lor drept nulă și neavenită. Pentru a stabili clar acest principiu, Ramiro al II-lea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
va juca în Statele Unite, în 30 mai 1917 cînd, la Pittsburgh se va semna un pact între cehi și slovaci, pact în virtutea căruia, cîțiva oameni politici marginalizați în țările lor de origine, vor hotărî soarta compatrioților rămași acasă. O Cehoslovacie imaginară se va naște mai întîi pe hîrtie. Ea va rămîne însă lipsită de semnificație în teritoriu, unde fiecare sau aproape fiecare conservă încă o atitudine de vasalitate față de coroana Habsburgilor. În orice caz, dispozitivul este gata, pen-tru cazul în care
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
agravat și mai mult frustrările naționaliste. Aceasta pentru că practica democratică nu se poate înrădăcina fără un prealabil în conștiința pe care un popor trebuie să o posede în calitate de comunitate omogenă în planul valorilor, al limbii sau al unei înrudiri psihice imaginare cel puțin. Acest prealabil a lipsit în Europa Centrală și Orientală de dinainte de 1939 din cauza recompunerii artificiale operate prin tratatele de pace, ca și datorită măsurilor centralizatoare ale conducătorilor din majoritatea țărilor astfel redefinite. Mai direct spus, năzuințele centralizatoare, voința
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Oricare i-ar fi soarta viitoare, situația Spaniei nu oferă suficient material de reflecție asupra evoluției fenomenului na-țional. Din punctul de vedere al relației dintre o identitate europeană și conținutul politic al acesteia, Spania se situează în registrul diviziunii unui imaginar comun deja constituit și nu în acela al unui imaginar ce urmează să se nască. Și, dacă ne referim la coexistența populațiilor ce aspiră la recunoașterea di-versității lor în cadrul aceluiași stat, dispozitivul spaniol nu se aplică decît regiunilor ai căror
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
incidența de față se studiază planșeul selar. 1. Măsurători selare: Di Chiro a imaginat măsurarea volumului selar. Se măsoară pe radiografia de profil diametrul antero-posterior (B), înălțimea șeii, care pornește de la nivelul planșeului selar și se unește cu o linie imaginară ce unește apofizele clinoide anterioare cu cele posterioare (A) și lărgimea șeii, ce se obține pe radiografia de față și unește cele două clinoide anterioare (C) (fig. 2). Existența unei tumori hipofizare duce la eroziunea și modificarea de volum a
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
scriind pentru sertar și trimițând în eter "scrisori către bunul Dumnezeu". Citind aceste scrisori, avem totodată impresia că, asemeni personajelor din jurnal, cu care se întreține diaristul, destinatarii epistolelor se transformă cu toții, imperceptibil, în "ficțiuni ale singurătății", parteneri de dialog imaginar, dând autorului exilat la Craiova-Isarlâk șansa supraviețuirii, prin cuvânt, în literatură. Cred că Ion D. Sîrbu nu a ratat șansa aceasta. Bibliografie Opera lui Ion D. Sîrbu (selectiv) Sîrbu Ion D., Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. I, vol. II
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vine Dreptatea, ne vine, Destul cu scrâșniri și suspine, Nălțați grele frunți aplecate, Robaci din a muncii cetateMijește o rază de bine În muced bordei și-n uzine, Mijește, lucește, răzbateSimți soră? Simți frate?" Firește, întrebările adresate celor doi interlocutori imaginari sunt retorice, pentru că poetul continuă să le spună că dreptatea vine de la Soare- răsare și că în curând va veni momentul pentru a intra în "sfântul război pentru drepturi". Fratele și sora trebuie doar să simtă că le vine. De
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
activitatea sexuală, în fine, trebuie întotdeauna ținut seamă de experiența primară a sacralității Cerului și a fenomenelor cerești și atmosferice. Este una din rarele experiențe care revelează spontan "transcendența" și maiestatea, în plus, ascensiunile extatice ale șamanilor, simbolismul zborului, experiența imaginară a altitudinii ca eliberare de povara greutății contribuie și ele la consacrarea spațiului celest ca sursă și locuință prin excelență a ființelor supraumane: zei, spirite, eroi civilizatori. Dar tot atât de importante și semnificative sunt și "revelațiile" nopții și ale tenebrelor, omorârea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
al XlX-lea45. Cu atât mai mult, inventivitatea fonetică a trebuit să constituie un izvor inepuizabil de puteri magico-religioase. Chiar înaintea limbajului articulat, vocea omenească era capabilă să transmită informații, ordine sau dorințe, și, de asemenea, să suscite un întreg univers imaginar prin exploziile sale sonore, prin inovațiile sale fonice. E destul să ne gândim la creațiile fabuloase, paramitologice și parapoetice, dar și iconografice, ocazionate de exercițiile preliminare ale șamanilor pregătindu-și călătoria lor extatică, sau de repetiția manfram-unlor în timpul anumitor meditații
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
terestru, în care vânatul abunda și în care noțiunile de bine și rău erau practic necunoscute 8. Exact această lume "paradisiacă" încearcă australienii s-o reactualizeze în timpul anumitor sărbători, când legile și interdicțiile sunt suspendate. 9. Lucru, tehnologie și lumi imaginare Așa cum am spus, în Orientul Apropiat, mai ales în Palestina, mezoliticul marchează o epocă creatoare, păstrându-și, totodată, caracterul său de tranziție între două tipuri de civilizație, aceea a vânătorii și culesului și cea bazată pe cultura cerealelor, în Palestina
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
precum și cele care vor fi executate în neolitic (în primul rând ceramica), toate aceste descoperiri au suscitat mitologii și afabulații paramitologice, și adeseori au întemeiat comportamente rituale. Valoarea empirică a acestor invenții este evidentă. Mai puțin evidentă este importanța activității imaginare declanșate de intimitatea cu diferite modalități ale materiei. Lucrând cu un silex sau cu un ac primitiv, legând piei de animale sau panouri de lemn, pregătind o undiță sau un vârf de săgeată, modelând o statuetă în lut, imaginația decelează
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
creată și continuu îmbogățită prin contactul cu materia se lasă cu greu surprinsă din creațiile figurative sau geometrice ale diferitelor culturi preistorice. Dar ea ne este accesibilă și din experiențele propriei noastre imaginații. Mai ales această continuitate la nivelul activității imaginare ne poate permite să "înțelegem" existența oamenilor trăind în acele epoci îndepărtate. Dar activitatea imaginară a omului preistoric, spre deosebire de aceea a oamenilor din societățile moderne, era înzestrată cu o dimensiune mitologică. Un număr considerabil de figuri supranaturale și episoade mitologice
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
figurative sau geometrice ale diferitelor culturi preistorice. Dar ea ne este accesibilă și din experiențele propriei noastre imaginații. Mai ales această continuitate la nivelul activității imaginare ne poate permite să "înțelegem" existența oamenilor trăind în acele epoci îndepărtate. Dar activitatea imaginară a omului preistoric, spre deosebire de aceea a oamenilor din societățile moderne, era înzestrată cu o dimensiune mitologică. Un număr considerabil de figuri supranaturale și episoade mitologice, pe care le vom întâlni în tradițiile religioase ulterioare, reprezintă foarte probabil "descoperiri" ale epocilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Ghilgameș. Romanele arthuriene prezintă o situație analogică: simbolurile și motivele inițiatice abundă, dar este imposibil de hotărât dacă ele sunt solidare cu un scenariu ritual, reprezintă amintiri ale mitologiei celtice sau ale gnosei hermetice sau sunt simple produse ale activității imaginare. Cel puțin, în cazul romanelor arthuriene cunoaștem tradițiile inițiatice care le-au precedat redactarea, în timp ce protoistoria eventualului scenariu inițiatic, implicat în aventurile lui Ghilgameș, nu o cunoaștem. S-a insistat, pe bună dreptate, asupra faptuiui că gândirea religioasă akkadiană pune
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fabuloase legate de Apollon. Unii din discipolii săi legendari (Abaris, Aristeas) erau "hyperboreeni", și Orfeu era mereu pus în legătură cu Tracia. Dar e vorba de un septentrion care, deși treptat descoperit și explorat, păstra o aura mitologică. Mai ales acest septentrion imaginar a incitat și a hrănit creativitatea mitologică. În favoarea originii asiatice a lui Apollon se invocă faptul că cele mai însemnate lăcașuri de cult se află în Asia: Pătară în Lycia, Didymos în Caria, Claros în lonia etc. Ca atâția alți
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Cuvinte-cheie: Generația Albatros/albatrosistă, ironie, cotidian, intertext, social, anticalofilism, prozaism, banal, avangardă, literatura-reportaj, autenticitate, demitizare, demetaforizare, autoreferențialitatea/metatextul, poetica certitudinilor și a incertitudinilor, poezie contemporană, dialogism, limbajul sincopat, paratext, viziune deformatoare, poezie ludică, frondă, inovație stilistică, eros, obsesia morții, real, imaginar. Domnului prof. univ. dr. Nicolae Ioana (Andrei Grigor), cel care a inspirat și a îndrumat realizarea acestui studiu. Cuprins GENERAȚIA RECUPERATĂ (Prefață de Vasile Spiridon) / 9 INTRODUCERE / 13 GENERAȚIE, PROMOȚIE - CONTROVERSE / 25 CALEIDOSCOP 39 (DECENIUL AL V-LEA) / 39 REVISTELE
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
anticameră a morții, devenită dominantă și inevitabilă sub impactul atrocităților războiului și chiar al amenințărilor de ordin politic). Astfel, ceea ce se impune pentru imaginarul poetic este un anumit gust al evadării/evaziunii și, drept consecință, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul viziunilor coșmarești. O altă notă definitorie a imaginarului poetic albatrosist este văzută în predilecția - însoțită de o depoetizare a limbajului artistic - pentru citadin, cotidian și banal, datele realului rămânând pretext pentru activarea respectivelor viziuni de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de cele mai multe, reacția e aceeași, de factură albatrosistă cum intuiau redactorii revistei, un refugiu într-un univers virtual, oniric uneori, un spațiu al imaginarului care reflectă temerile și ideile ce bântuie eul liric, sau o aspirare a realului în lumea imaginară, o banalizare a imaginarului ori o ficționalizare a banalului. Percepția despre sine și despre artă e demitizantă, există permanent un ochi care privește din exterior și care înregistrează excesele literaturizării, chiar și atunci când ele fac parte din propria creație. Recunoaștem
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
războiului, dar și al amenințărilor de ordin politic. Iubirea însăși este privită ca o anticameră a morții. Poeții aceștia care promovaseră o poezie ancorată în realitate, manifestă un anumit gust al evadării și, prin urmare, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul coșmarurilor proprii. Cealaltă notă definitorie a imaginarului poetic albatrosist este dată de înclinația spre citadin, spre cotidian și banal, înclinație însoțită de o depoetizare a limbajului artistic. Realul însă rămâne pretext pentru redarea viziunilor de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
după Drumețul incendiar, din 1936, și Libertatea de a dormi pe o frunte, din 1937) volumele Vasco da Gama (1940), Culoarul somnului (1944), la care se adaugă manifestele, volumul de proză, textele publicate în colecția suprarealistă. Textele sale sunt călătorii imaginare în tărâmurile de jos ale sufletului, acolo unde persistă vagul, unde contururile obiectelor, persoanelor, sentimentelor, gândurilor se fluidizează. Jocul poetic constă în a găsi tocmai asocierile de cuvinte neobișnuite, contradictorii, absurde pentru logica omului obișnuit, dar care, în contextul, mai
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
într-o rețea de simboluri care le face greu de analizat separat. 2.1. Acvatic, erotic și mortuar. Călătorie spre inimă Unele dintre poemele reprezentative pentru generația aceasta sunt cele în care se anunță, direct sau indirect, o călătorie adesea imaginară spre spații exotice, spre universul erotic sau chiar spre moarte. Călătoria implică deseori simboluri acvatice sau chiar sugestii ale curgerii legate de metafora timpului care trece sau a gândurilor, a amintirilor care se pierd. Totul pare să se înscrie într-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]