7,197 matches
-
60 după cum poetul o va mărturisi mai târziu într-o scrisoare. Problema este de la ce punct înainte începe sublimarea poetică? Există un element, la sfârșitul citatului, care încununează toate realitățile pe care Eminescu nu le-a trăit decât în adâncimile imaginarului: închipuit în moarte, el va sta sub curgere fiindcă știa mai bine ca oricine ce înseamnă panta rei ca un bătrân rege din basme, adormit pe sute de ani într-o insulă fermecată. Dacă, în Marea Nordului, trupul, încremenit în ghețurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
afirmă că mai presus decât realitatea stă posibilitatea 62, nu face decât să confirme că imaginea literară nu este altceva decât o nouă realitate, al cărei conținut se găsește numai în operă produs finit al sentimentului și visului, deci al imaginarului. Existentă doar în imaginația poetului, noua realitate are însă rădăcini în realitatea înconjurătoare, fără de care poetul n-ar exista; nici o experiență importantă din viață nu va fi trăită deplin dacă nu va fi ridicată la rangul de experiență poetică 63
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vieții singulare a unei conștiințe care percepe 1, pătrundem într-un firesc pe care George Gană l-a esențializat în mod semnificativ, afirmând că poezia a absorbit viața și a devenit ea însăși viață, marcând astfel trecerea din biografic în imaginar, de la poezia-confesiune la poezia-reverie2. Conform raționamentului elementar că omul nu se poate desprinde de lume (întrucât el este parte constitutivă a ei), tot astfel nu se poate imagina opera unui creator în afara realității obiective a lumii înconjurătoare din care creatorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
c-argintul cu dulcile miroase/ Ce împlu-adormitoare tot aerul cel cald/ Și vișini cu crengi grele de boabe-ntunecoase/ Și lanțul ce se mișcă în valuri de smarald 68. Sunt extrem de pregnante sunetele, culorile și miroasnele în structura intimă a imaginarului eminescian: Miros, lumină și un cântec nesfârșit, încet, dulce eșind din roirea fluturilor și a albinelor, îmbătau grădina și casa69 (s.n.). De altfel, trecute în basm, casa și incinta apar în aceeași proză eminesciană la fel ca în poezie, ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cimitirul apare, întocmai ca-n credința populară, ca fiind al doilea lăcaș firesc de odihnă, după o viață de trudă: unde vom dormi toți... în țintirim 107. Amândouă, cimitirul și biserica, trec din arealul curții ipoteștene în lumile rarefiate ale imaginarului: Țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. Cum plecă mama, luai o pătură și mă dusei în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capele noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
citata Copii eram noi amândoi. Astfel, în Cezara, nota de mister este prelungită în zonele nocturne și de vis, apăsând pe clape din irealitatea imediată. Indiferent dacă Eminoviceștii aveau sau nu stupi de albine pe insula din mijlocul lacului, geografia imaginarului este radical alta: ea vizează ideea de Centru, de aici, concentricitatea: Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de mine anume pentru albine 180. Orice urmă a realului iubita veni lângă lac și văzu cărarea de prund pe sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
meu în poalele ei și visam ceea ce aveam 186. Să visezi ceea ce ai iată un mod cu totul particular al gândirii și imaginației lui Eminescu; visul se dovedește spațiul privilegiat, singular, în care cele două realități se suprapun până la indistinct. Imaginarul nu se oprește aici: Ea intră încet în apa lacului și prinse încet, încet cu mâna din fiecare frunte de val câte o stea, ca și când ar fi prins albine de aur, apoi punându-le în poale le aduse în casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
8 I.D. Marin, op. cit., p. 194-195. 9 Apud G. Călinescu, op. cit., p. 67. 10 Mihai Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 305. 11 Ibidem, p. 304. 12 Idem, Opere I, ed. cit., p. 231. 13 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977, p. 511-512. 14 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 231. 15 Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, loc. cit., p. 11. 16 Idem, Poezii, ed. cit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
simbolistică originală a imaginilor. Așadar, insula cea verde nu este numai insula reală a copilăriei poetului, tărâmul de joacă din Copii eram noi amândoi 27, ci un punct de coincidență a contrariilor, punctul în care viața și moartea, realul și imaginarul se vădesc a fi același lucru 28 întocmai ca în poemul Mureșanu 29, spre exemplu. În spațiile acvatice de oglindire, unanim prezente în poezia eminesciană, realul se i-realizează și contrariile coincid după logica gândirii mitice 30; spațiile devin, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Andrei Tarkovski, ediția a III-a, Prefață de Manuela Cernat, București, Editura Arca Învierii, 2004. * Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Eminescu și romantismul german, București, Editura Universal Dalsi, 1999. * Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Mihai Eminescu, București, Editura Tineretului, 1963. * Durand, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolistică. Imaginarul, Traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, București, Editura Nemira, 1999. * Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977. * Eliade, Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
german, București, Editura Universal Dalsi, 1999. * Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Mihai Eminescu, București, Editura Tineretului, 1963. * Durand, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolistică. Imaginarul, Traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, București, Editura Nemira, 1999. * Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977. * Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Traducere de Paul G. Dinopol, Prefață de Vasile Nicolescu, București, Editura Univers, 1978. * Eliade, Mircea, Despre Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mauron, Charles, De la metaforele obsedante la mitul personal, Traducere din limba franceză de Ioana Bot, Aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. * Mănucă, Dan, Pelerinaj spre ființă. Eseu asupra imaginarului poetic eminescian, Iași, Editura Polirom, 1999. * Munteanu, George, Hyperion 1. Viața lui Eminescu, București, Editura Minerva, 1973. * Munteanu, Ștefan, Stil și expresivitate poetică, București, Editura Științifică, 1972. * Munteanu, George, Sub semnul lui Aristarc, București, Editura Eminescu, 1975. * Murărașu, D., Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
echilibru, armonie, claritate și parnasiană prin fastuosul decorurilor, este, în bună măsură, un omagiu adus Eros-ului. Doina Modola o consideră "Licoare amăgitoare, ce se naște din euforii; un mod tandru de a trăi și de a se mântui în imaginar." * C ât de la cer la pământ este distanța dintre "obicinuințele" moldovenilor trăitori la sfârșitul veacului al XIX-lea și cele ale urmașilor lor de azi. Nu propun cine știe ce pogorâre în adâncuri misterioase ale istoriei, ci, simplu, o incursiune în viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
întunericul ce mă asalta fluid din toate părțile. La fel am simțit și în această noapte. Imediat ce-am deschis ochii, am fost paralizat de aceeași stare infantilă când nu știam cum să mă apăr de himerele ce-mi ocupau imaginarul cu întruchipări cât mai terifiante. Decăzusem la acea vârstă fragilă când nu făceam deosebirea între închipuire și realitate. Mă forțam să-mi revin din coșmar, dar nu reușeam. Îmi clănțăneau dinții, lovindu-se zgomotos unii de alții, întrucât eu vedeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și articole în reviste sau volume de specialitate din țară și străinătate. Dintre volumele publicate, menționăm: Etnopsihologie (Editura Universității de Vest, 2000); O călătorie alături de "celălalt". Studii de psihologie socială (Editura Universității de Vest, 2002); Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan (Editura Universității de Vest, 2003/2006); Enciclopedie de psihosociologie (coautor, Editura Economică, 2003); Inițiativă privată și dezvoltare regională (coautor, Editura Brumar, 2004); Barometrul spiritului antreprenorial. Regiunea Vest a României (coautor, Editura Brumar, 2005); Vocabular pentru societăți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Leviathan, nu numai că Își Încorporează, fără rest, supușii, dar și dispune de ei, În trup și suflet, cu scopul de a-i „normaliza”, domestici sau distruge. Dar nu numai corpul, ci și organismul, În genere, constituie o componentăcheie a imaginarului simbolic al acestor regimuri. După cum a demonstrat exemplar Françoise Thom Într-o carte astăzi clasică, metafora cea mai pregnantă, prezentă subliminal, atât În propaganda comunistă, cât și În aceea nazistă, este metafora organismului, poate pentru că ea se acomoda cel mai
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
orice specificitate. În al doilea rând, metafora corpului evidențiază rolul unui factor ignorat mult timp de istorici și politologi, dar readus, treptat, În atenția specialiștilor și a publicului de multe dintre evenimentele de la finele secolului abia Încheiat: acest factor este imaginarul pe care se Întemeiază, până la urmă, orice formă de putere și, În genere, de conviețuire, legitimându-le și Îngăduindu-le, astfel, să se perpetueze. Știm prea bine că adeziunea subiecților la puterea pe care, frecvent, tot ei au instituit-o
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
termenii unui contract politic. Menținerea și a uneia și a celeilalte constituie, În egală măsură, efectul unei sugestii colective și al unei legături de ordin simbolic, care sunt cu atât mai durabile și de neșters, cu cât se Înrădăcinează În imaginarul puterii și al conviețuirii cu o forță adeseori mai mare decât a realității Însăși.
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
partid apolitici / 49 1.7. Inamicul vine doar de afară / 56 Capitolul 2. Anul 1989. Evenimente și semne 2.1. Evenimentele anului / 59 2.2. Mici schimbări. Semne sau simple întâmplări? / 63 Capitolul 3. Zilele Revoluției. Război real cu inamic imaginar 3.1. Începutul: "Radu cel Frumos" / 71 3.2. Înarmare și așteptare. 18-22 decembrie / 91 3.3. Militarii și mass-media / 100 3.4. "Sinuciderea" lui Milea / 103 3.5. "O noapte cruntă" în Piață. 22 decembrie / 110 3.6. Chemarea
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
să fie clar. Așa, păreri putem avea toți. Eu nu am avut asemenea informații. S. B.: Vom reveni asupra acestor semne. Uneori au fost, însă nu toți au avut cheia de lectură. Capitolul 3 Zilele Revoluției. Război real cu inamic imaginar 3.1. Începutul: "Radu cel Frumos" S. B.: Să începem cu data de 14 decembrie, când s-au produs evenimente premergătoare la ceea ce avea să se întâmple în scurt timp. Ați fost informat de evenimentele de la Iași? M. M.: Nu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
amploiați, apelpisiții și moftangii. Rar un costum descris de el definește un personaj cu adevărat important în ierarhia socială". Deosebit de valoroasă de amintit este și sugestia istoricului român Lucian Boia (1998/2000, 117) de a aborda vestimentația prin prisma istoriei imaginarului: "[...] se știe bine, haina îl face pe om. Absența sa nu are cum să facă decât un om foarte diferit. Ca figură a imaginarului, nuditatea este natural asociată promiscuității și canibalismului. Maniera de a învălui sau a dezvălui corpul acoperă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și sugestia istoricului român Lucian Boia (1998/2000, 117) de a aborda vestimentația prin prisma istoriei imaginarului: "[...] se știe bine, haina îl face pe om. Absența sa nu are cum să facă decât un om foarte diferit. Ca figură a imaginarului, nuditatea este natural asociată promiscuității și canibalismului. Maniera de a învălui sau a dezvălui corpul acoperă un spațiu deosebit de larg al imaginarului, în care se reflectă la fel de bine intențiile de ordin sexual, cât și ierarhiile sociale și comportamentele culturale". Cea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
face pe om. Absența sa nu are cum să facă decât un om foarte diferit. Ca figură a imaginarului, nuditatea este natural asociată promiscuității și canibalismului. Maniera de a învălui sau a dezvălui corpul acoperă un spațiu deosebit de larg al imaginarului, în care se reflectă la fel de bine intențiile de ordin sexual, cât și ierarhiile sociale și comportamentele culturale". Cea de-a doua carte pe care o aminteam în planul aparițiilor românești recente, Paris elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
s Social Identities", în The Media Culture Society, 28, 2006, pp. 289-298. Bogardus, Emory S., "Suggestion-Imitation Phenomena", în Emory S. Bogardus. Essential of Social Psychology, University of Southern California Press, Los Angeles, 1920, pp. 127-154. Boia, Lucian, Tinerețe fără bătrânețe. Imaginarul longetivității din Antichitate și până astăzi, Editura Humanitas, București, 2006. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000. Boncu, Ștefan, "Imitația", în Ștefan Boncu, Psihologia influenței sociale, Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 23-88. Bondi, Anna, "Moda e
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în Emory S. Bogardus. Essential of Social Psychology, University of Southern California Press, Los Angeles, 1920, pp. 127-154. Boia, Lucian, Tinerețe fără bătrânețe. Imaginarul longetivității din Antichitate și până astăzi, Editura Humanitas, București, 2006. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000. Boncu, Ștefan, "Imitația", în Ștefan Boncu, Psihologia influenței sociale, Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 23-88. Bondi, Anna, "Moda e costume", în Nicola Tranfaglia, Il mondo contemporaneo. Politica e società, La Nuova Italia Editrice, Firenze, 1999, vol
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]