113,729 matches
-
Besançon, nu credeți că artiștii moderni și contemporani se străduiesc să recupereze esența (eidos-ul) despre care am vorbit mai înainte, tocmai prin disimularea acesteia? Chiar și Kandinsky face acest lucru prin arta lui abstractă. Și el disimulează formele, configurațiile, concretul imaginii - un fel de anamorfoză, specifică și creației componistice contemporane. Și, din acest punct de vedere, mi se pare interesantă concepția Areopagitului cu privire la disimulare. Nu era el de părere că "esența trebuie ascunsă" și că doar inițiații pot avea acces la
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
și un pachet de țigări, chiar dacă acea chitară semăna cu o prismă, iar pachetul de țigări semăna cu o stea... Ceea ce-i interesa pe abstracți erau prisma și steaua în sine. D-le Besançon, în multe dintre pasajele cărții dvs. Imaginea interzisă... insistați asupra noțiunii de nostalgie; o nostalgie pe care omul a păstrat-o și care-l conduce mereu spre descoperirea - redescoperirea imaginii primordiale, pe care dvs. o numiți interzisă. Nu-mi amintesc să fi vorbit atât de mult despre
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
pe abstracți erau prisma și steaua în sine. D-le Besançon, în multe dintre pasajele cărții dvs. Imaginea interzisă... insistați asupra noțiunii de nostalgie; o nostalgie pe care omul a păstrat-o și care-l conduce mereu spre descoperirea - redescoperirea imaginii primordiale, pe care dvs. o numiți interzisă. Nu-mi amintesc să fi vorbit atât de mult despre nostalgie; poate doar à propos de Hegel, pentru că Hegel a dezvoltat nostalgia unei arte care nu mai exista - arta grecească, arta creștină. El
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Deci e un pictor oarecum gnostic, al unei lumi din care omul a căzut. Nu credeți că întreaga artă ar putea fi considerată ca un act nostalgic, prin care se recuperează mereu paradisuri pierdute? Mai persistă în timpurile noastre sintagma "imagine interzisă"? Ceea ce mi s-a părut frapant, cel puțin în cercetarea mea, este că au fost două cicluri iconoclaste: unul în antichitate, care a avut nevoie de mult timp pentru a reuși, căci s-a ajuns la marea criză iconoclastă
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
în secolul al XVI-lea și se prelungește cu janseniștii (Pascal, Kant, Hegel etc.) și ale cărei efecte se produc la finele secolului al XIX-lea, întrucât există întotdeauna un efect întârziat. Artei contemporane îi este foarte greu să regăsească imaginea. Iau un exemplu care mi se pare foarte important, cel al nudului feminin. Nudul feminin a fost considerat mereu ca un intermediar privilegiat, deosebit de comod, între om și lume, între om și Natură, între om și Cosmos. Ei bine, nu
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
om și Cosmos. Ei bine, nu sunt foarte multe nuduri în arta modernă. Dimpotrivă, femeia e reprezentată într-un mod îngrozitor, respingător, sau nu e reprezentată deloc. Ce părere aveți despre evoluția artei în viitor? E absolut imprevizibilă. Cred că imaginea va renaște într-o zi sau alta sub alte forme, pe care nu le cunoaștem. Probabil va renaște în cinematografie, în fotografie... Deși s-ar putea ca evoluția artei contemporane să se facă pe baze religioase și mistice - o mistică
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
ea necesită mai multă energie de care nu mă simt capabil azi. *) Cartea Nenorocirea secolului a apărut în vara anului 1999 (după publicarea ei, în 1998, de către Editura franceză Fayard), în traducerea Monei Antohi - aceeași care semnează și traducerea volumului Imaginea interzisă. O istorie intelectuală a iconoclasmului, de la Platon la Kandinsky. Alain Besançon s-a născut la 25 aprilie 1932, la Paris. În 1952 absolvă Institutul de Studii Politice; în 1957 obține diploma de profesor de istorie, în 1967 își susține
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Istoria și experiența Eului, Educația și societatea în Rusia, A fi rus în secolul al XIX-lea, Originile intelectuale ale leninismului (tradusă în 1993 la Editura Humanitas), Confuzia limbilor (tradusă în 1992 tot la Humanitas), Falsificarea binelui, Soloviev și Orwell, Imaginea interzisă. O istorie intelectuală a iconoclastului (tradusă în 1996 la Humanitas), Nenorocirea secolului (tradusă în 1999 la Humanitas) etc. Premiat de Academia Franceză cu Marele Premiu pentru Eseu și cu Premiul pentru Istorie, Alain Besançon a fost tradus târziu în
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
excepționale descoperiri. Ținta editorialului meu este alta și anume de a sugera o primă și sumară reevaluare a acestui veritabil roman epistolar. Trebuie admis din capul locului că un număr atît de mare de scrisori inedite nu poate lăsa neschimbată imaginea consacrată a relației dintre corespondenți. Credința aproape generală era că, mai harnicei, epistolar, Veronica Micle, Eminescu i-a răspuns cu parcimonie. Raportul era, înaintea descoperirii recente, de 48 la 18 în favoarea Veronicăi Micle, nepunînd la socoteală faptul că 5 din
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
spinare, cu care nu putea să intre de-a curmezișul". N-am voie să închei fără să spun că pe apele mîloase ale caricaturii, disprețului și scîrbei plutesc mari lotuși de lirism, cum ar fi (izvorînd uneori direct din mocirlă) imaginea satelor de pe dealuri cu pruni care dorm somnul morții între două recolte și producții de țuică, sau retorica lamentație în care "ah, Doamne, te întreabă sufletul meu, uitîndu-se la tine chiorîș, de ce-ai făcut și lucrurile mici, mai ales
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
lunei se arătase./ Cea cât o mince stârcita, mica,/ O bleaznă mare-n sus se ridică,/ P-obraz lăsate cărunte plete/ Cu șerpi i-atârnă încovoiete,/ Neagră la fața din ochi sclipește,/ Nu se aude ce mormăiește." E avantajoasă, în imaginea vrăjitoarei lui Iancu Văcărescu, apariția dinamică și dificultatea de a o și auzi. Babă Bolintineanului se va exprima, ea, cu abundență. Scenă sosirii lui Mihnea și întâiul discurs ocupă 36 de versuri dintre cele mai neinspirate. Autorul încearcă să înnobileze
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
1984)." Mai trebuie remarcat, apoi, bunul-gust cu care Liana Cozea identifică și descrie frumusețea literară a textelor Danei Dumitriu. Un singur exemplu. Analizînd ciclul romanesc consacrat lui Ion Ghica, autoarea monografiei sesizează interesul excepțional pe care îl prezintă backround-ul istoric, imagine literară a însuși spiritului Valahiei: "Valahia și lumea valahă se întrupează din imaginile false sau reale ale localnicilor și/ sau străinilor în a căror conștiință se reflectă. Foarte adevărată, palpabilă, reală, dar și ciudat de abstractă, Valahia este o insulă
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
frumusețea literară a textelor Danei Dumitriu. Un singur exemplu. Analizînd ciclul romanesc consacrat lui Ion Ghica, autoarea monografiei sesizează interesul excepțional pe care îl prezintă backround-ul istoric, imagine literară a însuși spiritului Valahiei: "Valahia și lumea valahă se întrupează din imaginile false sau reale ale localnicilor și/ sau străinilor în a căror conștiință se reflectă. Foarte adevărată, palpabilă, reală, dar și ciudat de abstractă, Valahia este o insulă, un spațiu al contrastelor, "nu este nici Orientul, nici Occidentul, este amândouă deodată
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
Societate Deschisă" ar trebui, dac-am mai avea resurse de normalitate, să ne bage spaima-n oase rău de tot. Nu pentru că populația pare să fi făcut o obsesie din revenirea lui Iliescu și a stângii la putere. Ci pentru imaginea dată de sondaj asupra tipului de om care domină azi în România. Citind cu atenție barometrul, obții portretul-robot al românului generic, o struțo-cămilă ce l-ar pune în încurcătură și pe enciclopedicul Cantemir. Cineva dinafara țării ar putea deduce din
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
intoleranței, n-a fost nici o școală a oratoriei, ba chiar a fost locul unor discursuri inepte". Chiar dacă numeroasele discursuri anticomuniste, unele din ele spontane, mai puțin cizelate, i se înfățișează pretențiosului domn Răzvan Theodorescu în totalitate "inepte", de unde pînă unde imaginea de "școală a intoleranței"? Dimpotrivă, Piața Universității a fost un topos al unei demonstrații pașnice, al unui protest civilizat, democratic, intoleranța venind din partea celor ce l-au numit pe dl. Theodorescu într-o funcție înaltă și l-au folosit în
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
ei umoristice: în primul rînd, pentru că evocă două sfere ale civilizației autohtone, cu conotațiile lor specifice, asociind mijloacele tradiționale de transport (car, căruță, trăsură etc.) cu unul modern și - cel puțin inițial - tipic citadin. Izbitoare este însă mai ales absurditatea imaginii, de pur și autentic suprarealism, a unei biciclete trase de boi sau de cai. Versiunea preferată de vorbitorii actuali pare a fi, de altfel, cea care conține boii: din rațiuni de expresivitate fonică (consoana inițială identică în cuvintele boi și
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
boi sau de cai. Versiunea preferată de vorbitorii actuali pare a fi, de altfel, cea care conține boii: din rațiuni de expresivitate fonică (consoana inițială identică în cuvintele boi și bicicletă) dar poate mai ales pentru că sporește eficiența comică a imaginii, mișcarea lentă și efortul carului tras de boi creînd un contrast mai puternic cu rapiditatea și lejeritatea bicicletei. Expresia acceptă unele modificări, fiind ușor de recunoscut într-un titlu ca "M.H. rămâne cum a stabilit D.P.: / Fără boii de la bicicletă
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
frecție la un picior de lemn" (RL 2251, 1997, 10); "demersurile mult-așteptate rămîn ineficiente frecții la un picior de lemn" ("Luceafărul", 15, 2000, 2). Și în acest caz, ideea inutilității este subliniată de absurditatea comică (de umor negru, chiar) a imaginilor. Variațiile se realizează prin particularizarea elementelor comparației: de pildă, prin evocarea unui produs farmaceutic autohton, foarte răspîndit la un moment dat ("frecție Diana") sau prin indicarea tipului de lemn: "Extrădarea în folie de zinc folosește la cauză ca frecția la
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
intelectual sofisticat, un pictor extraordinar, un poet genial, un milionar adevărat - pentru că ar fi priviți ca niște girafe, și pentru că această Românie trebuie să corespundă, neapărat, unui "dicționar al ideilor primite". Ceea ce supără e ștergerea nuanțelor, identificarea României cu o imagine restrictivă, unilaterală, exclusivă și neadevărată! (e de prisos să mai spun că și într-un film franțuzesc de anul trecut exista personajul cerșetoarei care vorbea românește; doar că pe aceea o chema Petruța, și se vedea că e "rromă"). În
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
realizările lui ca profesor și editor. Ne-am bucurat să-l găsim, printre oamenii cu un rol deosebit în formarea lui și cărora le e recunoscător, pe Savin Bratu: "În biblioteca lui am descoperit cărți fundamentale, inaccesibile în bibliotecile publice. Imaginea lui ca profesor era radical diferită de aceea a ideologului al cărui rol îl juca în critica literară a epocii, rol de care începuse să se dezică, de altfel." Și generațiile ulterioare de la Filologia bucureșteană, pînă la dispariția lui Savin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
patronul Antenei 1 l-a cîștigat. E de urmărit dacă Ziua și-a luat măsuri de precauție înainte de a începe acest atac care, dacă acuzațiile care i se aduc lui Dan Voiculescu se vor dovedi adevărate, i-ar putea termina imaginea președintelui PUR.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
în opoziție. Așadar nu poate fi acuzat de nici o "afacere" oficială. Și cred că nu i se pot reproșa decît fapte dovedibile, nu scenarii. E adevărat că dl. Iliescu poate fi atacat în ceea ce privește gîndirea sa de șef de stat față de imaginea României. În timpul prezidențiatului său era notorie călcarea embargoului petrolier împotriva Iugoslaviei, asta în afară de efectele de imagine a României rezultînd din alianțele PDSR cu ceilalți reprezentanți ai așa-numitului patrulater roșu. Acum însă e nevoie de substanțierea unor acuze concrete din
O nouă tăcere a SRI-ului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17048_a_18373]
-
se pot reproșa decît fapte dovedibile, nu scenarii. E adevărat că dl. Iliescu poate fi atacat în ceea ce privește gîndirea sa de șef de stat față de imaginea României. În timpul prezidențiatului său era notorie călcarea embargoului petrolier împotriva Iugoslaviei, asta în afară de efectele de imagine a României rezultînd din alianțele PDSR cu ceilalți reprezentanți ai așa-numitului patrulater roșu. Acum însă e nevoie de substanțierea unor acuze concrete din care să reiasă că PDSR-ul și dl. Iliescu s-ar afla, cum se spune, în spatele
O nouă tăcere a SRI-ului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17048_a_18373]
-
O parte provenită din cea mai joasă ignoranță (pentru reprezentantul unui partid de intelectuali, ca dl. Stoenescu, e totuși prea mult să spui în gura mare, la televizor, că ai urmat cursuri de "imagologie" și că aceasta este "știința administrării imaginii publice!" Rapida consultare a DEX-ului ar fi putut să-i arate fostului purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale că imagologia este o "ramură a sociopsihologiei care cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
se rezervase în planurile Kremlinului un cu totul alt rol. Avea, de altfel, să-l îndeplinească cu strălucire: să fie canalul de scurgere (când de comunicare, când de intoxicare) spre chinezi și spre occident! Să nu ne mai mirăm că imaginea de astăzi a României arată asemeni unui drapel devenit zdreanță. Cu un astfel de trecut, eroic doar când stăm de vorbă între noi și când n-are cine să ne spună, verde-n față, cum au stat lucrurile în realitate
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]