5,442 matches
-
eficienței economice etc. Ornamentul reapare abia În momentul În care din structura realității Începe să facă parte spațiul virtual adus de era informatică. El nu apare neapărat ca un omagiu adus lumii virtuale, dar ca semn al unei integrări firești, inconștientă În mare măsură, a acesteia În cotidian, În gândire și În percepțiile despre lume. Spațiul virtual transformă timpul și spațiul și disociază mintea de corp. Cum se reflectă acestea În ornamentul moebiusianic? El capătă neastâmpărul timpului alert, nevoia de a
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
aplicarea "tacticii salamului". Domesticismul este pur și simplu o perspectivă implicită care este inevitabil adoptată chiar și de cei mai loiali funcționari sovietici atunci când le sunt atribuite sarcini specifice în contextul unor concepții ideologice flexibilizate. Poate implica o frecventă și inconștientă preocupare pentru obiectivele comuniste locale, domestice, în detrimentul obiectivelor internaționale sovietice, mai generale. Absența unui scop extern direct, ca și lupta împotriva capitalismului mondial sau a implicării sovietice directe în dirijarea unei anumite țări, generează orientarea domestică la mulți comuniști locali
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să fie apărată nu împotriva imperialiștilor ci împotriva Uniunii Sovietice. Toate acestea sunt minciuni nerușinate, propagandă ostilă care nu conține un dram de adevăr (Zinner: 1956, 403). Pentru starea de spirit a mulțimii, aceste cuvinte erau imprudente, dacă nu chiar inconștiente. În continuare, Gerő recunoștea că anumite probleme își făcuseră loc în relația dintre partid și societate, și anunța, în cel mai scurt timp posibil, o ședință plenară a Comitetului Central al PMM pentru a le dezbate și a le găsi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Plehanov afirmă fără echivoc: "El este un erou. Dar nu în sensul că ar putea să oprească sau să schimbe mersul firesc al lucrurilor, ci în sensul că activitatea lui este expresia conștientă și liberă a acestui mers necesar și inconștient. În aceasta constă întreaga lui însemnătate, întreaga lui forță" (Plehanov: 1961, 269). În cadrul regimurilor leniniste, așa cum am văzut, eroismul este proiectat asupra partidului de avangardă, rămânând, ca în cazul marxismului, impersonal, dar achiziționând o dimensiune organizațională. În cadrul leninismului romantic, ca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în legătură cu apropierea războiului, cu căderea regimului, etc. în vederea îndemnării țărănimii muncitoare la rezistență și abateri de la măsurile luate de Guvern. Manevrele dușmanului au mers până la instigare discretă și la sabotaj și rezistență, reușind să antreneze o serie de elemente înapoiate, inconștiente chiar din rândurile țărănimii sărace și a celei mijlocașe. În ura lor față de regimul nostru de democrație populară în trecutele campanii de recoltare și colectare, chiaburii au mers până la asasinarea elementelor din fruntea organelor politice și administrative locale, îndeosebi fiind
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
graduală a patternurilor de cunoaștere ce nu mai sunt viabile). Conform lui Siebert (apud Bron și Schemmann, 2002), din perspectivă constructivistă, învățarea poate fi caracterizată ca fiind: - emergentă: multe dintre cunoștințe și idei se produc în prealabil, parțial la nivel inconștient, printr-o restructurare a proceselor cognitive la nivel cerebral, pentru ca apoi să devină conștiente. Sunt acele cunoștințe care vin din interior, ca o „iluminare”, așa-numitele experiențe de tipul „aha” și „am găsit”; - determinată de structuri: structurile de cunoaștere construite
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
celibatar. În acest context, așa cum observa J.C. Kaufmann (apud Aubry, 2005, p. 130), „căsătoria nu mai este evenimentul fondator al cuplului”. Deși căsătoria a fost deposedată de însemnele sacralității cu care se împăuna odinioară, ea se obstinează să rămână în inconștientul colectiv ca o lagună de siguranță și comuniune, ca o valoare certă printre atâtea decoruri schimbătoare, chiar dacă regulile și ierarhiile axiologice au traversat modificări de fond, iar perspectiva unui divorț planează mai amenințător ca niciodată. „Din adâncurile deznădejdii sale”, observă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
graduală a patternurilor de cunoaștere ce nu mai sunt viabile). Conform lui Siebert (apud Bron și Schemmann, 2002), din perspectivă constructivistă, învățarea poate fi caracterizată ca fiind: - emergentă: multe dintre cunoștințe și idei se produc în prealabil, parțial la nivel inconștient, printr-o restructurare a proceselor cognitive la nivel cerebral, pentru ca apoi să devină conștiente. Sunt acele cunoștințe care vin din interior, ca o „iluminare”, așa-numitele experiențe de tipul „aha” și „am găsit”; - determinată de structuri: structurile de cunoaștere construite
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
celibatar. În acest context, așa cum observa J.C. Kaufmann (apud Aubry, 2005, p. 130), „căsătoria nu mai este evenimentul fondator al cuplului”. Deși căsătoria a fost deposedată de însemnele sacralității cu care se împăuna odinioară, ea se obstinează să rămână în inconștientul colectiv ca o lagună de siguranță și comuniune, ca o valoare certă printre atâtea decoruri schimbătoare, chiar dacă regulile și ierarhiile axiologice au traversat modificări de fond, iar perspectiva unui divorț planează mai amenințător ca niciodată. „Din adâncurile deznădejdii sale”, observă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unghi nou de atac: o stare de somnambulism: Piesa este oribila tragedie a mistificării. Adunate într-o cameră de mahala, invadată pentru totdeauna de noroiul ce se revarsă din maidanul lui Bursuc, aceste ființe se devorează într-o ciclică disperare inconștientă. Nu întîmplător, acțiunea se desfășoară noaptea. O noapte ploioasă, de septembrie, cînd totul miroase a mucegai, a stătut, cînd umezeala a uniformizat culorile, cînd iritate de îndelungate ceasuri de așteptare nătîngă, instinctele năvălesc devastator. O stare de semi-somnolență, de slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
chiar aceleași citate din respectivele lucrări ca fiind semnificative, notabile. Sunt identități ideatice ivite firesc ceea ce înseamnă, probabil, că există, tot la fel de natural și anumite identități în modul de a fi, în felul de a fi structurat în conștiință și inconștientul nostru, valori fundamentale și experiențe destinale. Cronologia spune sec: sunt zece luni diferență între noi. Axiologia a trecut prin istoria cea mare și mică, apoi, cursul vieți noastre, prin jocul necesității și al contingențelor (pe care nu prea aveam cum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-se într-o manieră inedită, descoperindu-se valențe noi pentru un joc golit de efecte, curățat de convenția "jucăriei situației", desenând cu simplitate și convingere o rezonantă comună a demonstrației. [...] Numitorul comun al existențelor în acest spectacol fiind mimarea, parodierea inconștientă a sentimentelor autentice, fie ele filiale, conjugale, erotice etc. (Mira Iosif) 1977 DA SAU NU Alexandr Ghelman Teatrul Giulești Regia lui Alexa Visarion dovedește că Alexa Visarion este mereu un regizor serios, care stimulează literatura și o înțelege și ca
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o metaforă bogată în sensuri: metafora unui apocalips vesel, a unui bâlci absurd, animat de o agitație isterică (muzică, foarte sugestivă: Ștefan Zorzor). Totul e prins de mecanica, automatismul unei repetiții fără sens: "tot așa și iar așa"; repetarea stupidă, inconștientă a unor gesturi care doar par bazate pe sănătatea, vitalitatea instinctului. Distingem aici și existențe de excepție: revoltațiioptimiști încă ori dezamăgiți. Auzim întrebări neliniștitoare cu privire la soarta omului, întrebări, rostite sau strigate, la care grosul oamenilor, prinși în "jocul vieții dansul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poate face ținând seama de faptul că ființă umană este hedonistă, căutând plăcerea și evitând durerea, și în același timp este rațională, având posibilitatea de a cântări costurile și beneficiile fiecărei acțiuni. Nu sunt recunoscuți factori motivaționali aparținând subconștientului sau inconștientului. 3. Pedeapsa poate preveni crimă și severitatea ei și trebuie să fie în acord cu gravitatea crimei. 4. Cu cât pedeapsa este mai certă și imediată, cu atât forța ei de prevenire a crimei e mai mare. în aceeași perioadă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cea mai periculoasă, pentru că este constantă, este cea provocată de ideea că în orice moment victima se află la bunul plac al agresorului și fără putință de apărare. Conștiința acestei situații determină la victimă permanenta autoculpabilizare și căutare, conștient și inconștient, de soluții pentru a preveni incidentele violente, torturante. Raportul OMCT consemnează: ”în același mod în care tortura produsă de un agent al statului are cel mai adesea loc în timp ce victima se află într-o detenție secretă, fără acces la lumea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cuvinte ceea ce se petrece, cu atât sunt mai vulnerabili și efectele posttraumatice vor fi mai îndelungate. Copiii sugari, cu vârsta de până la un an, sunt cei mai puțin capabili să înțeleagă ceea ce se întâmplă. Acest lucru determină la părinții inconștienți de pericolul în care se află copilul mic, un comportament violent deschis, fără a se preocupa de ceea ce se întâmplă cu copilul. Spun „el e mic, nu înțelege””, ceea ce e adevărat, dar e în detrimentul copilului. Acești copii de vârstă mică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la un eveniment violent este și o victimă prin rezonanța pe care o trăiește față de suferință. Această rezonanță, care poate fi estompată de mecanismele de apărare ale persoanei, se petrece nu doar la nivel conștient, ci mai ales inconștient. „Participarea”inconștientă are consecințele cele mai dificil de atins în intervenții. Aceste consecințe se pot manifesta ulterior, în împrejurări total diferite. Cercetările ne arată că rezonanța față de suferință este specifică vieții, și nu doar omului. Experimentele făcute pe plante demonstrează capacitatea acestora
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a durerii, pe de altă parte, dorința de a rămâne în atenția personalului medical care duce la atitudinea subversivă de a conserva durerea. Probabil aceasta din urmă atitudine față de durere, a pacientului, mai puțin conștientizată poate conduce la declanșarea mecanismelor inconștiente de apărare ale medicului (Ionescu, Jacquet, Lhote, 2002) și personalului medical față de acuzele pacientului. Acest lucru însă poate risca eficiența tratamentului. Recunoscând riscul mecanismelor defensive ale personalului medical, dezvoltate în raport cu pacienții, au fost inițiate „grupurile Balint” și variantele sale, destinate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
eficiența tratamentului. Importanța dată durerii în serviciile medicale Exprimarea suferinței în fața personalului care oferă îngrijiri solicită personalul să joace rolul de „filtru subiectiv ce interpretează semnalul corporal integrându-l în datele personale, istorice și circumstanțiale, interne și externe, conștiente și inconștiente, psihice și somatice”(Tassain, 2003). Importanța dată durerii de către personalul medical ține de: contextul cultural; contextul serviciului medical unde este exprimată durerea (la ce specialitate); contextul relației cu personalul medical. Din păcate, uneori pacienții apar mai degrabă ca niște obiecte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
face cu celălalt copil, surioara cu doi ani mai mare, pentru a-l stăpâni, struni, pe copilul de care se plânge. Locul central, locul copilului perfect, aparține necondiționat primului copil. într-o întâlnire cu mama și cei doi copii, preferința inconștientă manifestată pentru primul copil merge de la preocuparea pentru confortul fetiței (îi dă jos paltonul ca să nu-i fie prea cald), până la răspuns la toate întrebările, precum și schimburi continue de priviri. Celuilalt copil nu-i mai rămâne decât să ducă o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amintite). Acestea însă sunt doar predispoziții genetice, dar mediul, prin condiții de stabilitate, continuitate, predictibilitate, favorizând învățarea, le poate compensa, modela. Spre deosebire de inteligența cognitivă, „inteligența emoțională”se învață. „Creierul nostru înregistrează și păstrează toate experiențele avute sub forma unor hărți inconștiente. Când trecem printr-o situație nouă aceste hărți sunt reactualizate în memorie, căutându-se cea care corespunde cel mai bine situației prezente în vederea elaborării unui răspuns adaptat. în acest moment doar se vor manifesta marcatorii somatici, semne externe ale emoției
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
timpului petrecut împreună cu familia etc. Expunerea la amintirile traumatizante sau procesarea traumei, reprezintă în esență confruntarea dureroasă și eroică, dar necesară, cu amintirile terifiante. Pentru a supraviețui, victima, încearcă mai mult sau mai puțin eficient să alunge, să refuleze în inconștientul trezorier experiența șocantă pe care a traversat-o. Desigur, o asemenea strategie de apărare nu echivalează cu extincția evenimentului, căci el continuă să „supureze”. Singura soluție, oricât de grea și destabilizatoare ar fi ea este ca trauma să devină o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
terapii în plină ecloziune, poate infuza cu mari speranțe nu doar înțelegerea și abordarea traumelor, în textura lor subtilă de ființare, ci și efortul dificil, dar pasionant de eradicare a acestora. întrucât, purgarea psihică și inculcarea unor gânduri pozitive în inconștientul pacientului, din dorința de a fructifica zestrea sa energetică, se instituie ca un deziderat important în asanarea efectelor poluante ale traumei, psihoterapia trebuie să-și asocieze și metodele de relaxare și cele sugestive, indiferent sub ce pavilion teoretic s-au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai profund, de tip tetha, care figurează în lexicul ei sub termenul conștiință sofroliminală și care se instalează la aproximativ 6 Hz. (Abrezol, 1988). După inducerea acestei stări de liniștire se administrează repetat sugestiile pozitive, care semnifică o reprogramare a inconștientului, cu beneficii remarcabile asupra pacientului, în toate planurile asociate. Imageria mentală (vizualizarea), care și-a demonstrat eficacitatea îndeosebi dacă se realizează pe un teren psihic destins, constituie o tehnică prețioasă ce se utilizează în multe clinici din Occident, pentru tonifierea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atunci când coboară în trecutul său găsește întotdeauna măcar câteva traume, mai mult sau mai puțin proeminente și spectaculoase, ceea ce îl face apt, cu siguranță, pentru o arheologie psihică. Și pentru că tot ce am trăit se păstrează în grânarele atotcuprinzătoare ale inconștientului nostru, alături de experiențele traumatice care ne umbresc viața la vedere, există și multe care sunt arhivate în adânc și nu au fost înregistrate pe pelicula conștientă a memoriei, ceea ce nu înseamnă că forța lor de iradiere este mai puțin toxică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]