6,831 matches
-
Deși catolic, în creația sa dă glas adulației lui Maimonide pentru Dumnezeu. Poezia sa este utilizată de toate religiile monoteiste. 8 John Duns Scotus (1265-1308), unul dintre cei mai importanți și influenți filosofi-teologi ai Evului Mediu. El elaborează teoria "existenței infinite", care este necesară pentru a-l înțelege pe Dumnezeu, ființă intrinsecă, infinită în infinita sa perfecțiune. Deci existența Sa nu are nevoie de confirmare. El nu are nevoie de afirmație, despre el se poate vorbi prin negație. 9 Gottfried Wilhelm
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Poezia sa este utilizată de toate religiile monoteiste. 8 John Duns Scotus (1265-1308), unul dintre cei mai importanți și influenți filosofi-teologi ai Evului Mediu. El elaborează teoria "existenței infinite", care este necesară pentru a-l înțelege pe Dumnezeu, ființă intrinsecă, infinită în infinita sa perfecțiune. Deci existența Sa nu are nevoie de confirmare. El nu are nevoie de afirmație, despre el se poate vorbi prin negație. 9 Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-1716), matematician și filosof german, ocupă un loc prestigios în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
este utilizată de toate religiile monoteiste. 8 John Duns Scotus (1265-1308), unul dintre cei mai importanți și influenți filosofi-teologi ai Evului Mediu. El elaborează teoria "existenței infinite", care este necesară pentru a-l înțelege pe Dumnezeu, ființă intrinsecă, infinită în infinita sa perfecțiune. Deci existența Sa nu are nevoie de confirmare. El nu are nevoie de afirmație, despre el se poate vorbi prin negație. 9 Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-1716), matematician și filosof german, ocupă un loc prestigios în gândirea filosofică
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
capitole ale cărții”. Rebreanu este în literatura noastră, cu siguranță, cel mai mare meșter mânuitor de mulțimi.Sfătuirile țăranilor, șovăirile lor, îndrăznelile lor, spaimele lor, descoperirea propriei lor forțe și nașterea conștiinței de grup sunt redate de scriitor cu o infinită măiestrie și cu o putere rară.Nu orice romancier, oricât de mare ar fi el, poate mânui într-un ritm atât de viu mulțimile:” Zeci de glasuri răspunseră deodată, răcnind care de care mai vârtos.Erau sudălmi și ocări și
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ Profesor Brîndușa - Georgiana Popa Notă asupra ediției De la aparația primelor creații și până astăzi , s-au scris un număr infinit de opere care prezintă o mare diversitate de trăsături. Folclorul reprezintă pentru noi, astăzi , erosul spre o lume a creției . Prin această lucrare putem observa dezbaterea noțiunilor de soartă și noroc în viața omului de rând dar și perceperea ei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
simbolică, deoarece nașterea unei noi lumi, personificată prin nașterea unei ființe, nu se poate face la întâmplare. Tradiția simbolică proprie folclorului are un cuvânt greu de spus. Afirmarea primatului cosmologic al apei apare adesea în legendele românești. Umblând pe deasupra apelor infinite, Dumnezeu si Diavolul sunt cei doi arhitecți ai lumii. În toate mitologiile, potopul distruge o lume care devenise irațională. Pământul este conținut de apă. Aerul este reprezentat ca suflare divină, dar mai cu seamă ca vânt. "Nașterea lui este închipuită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Altfel spus, imaginea se configurează pe patru versanți ai reprezentării: gândirea abstractă, limbajul, proiecția vizuală, afectul și senzația (acestea, împreună). Ca procedeu general, în constituirea imaginii se poate porni de la un impuls, de la semn și de la semnificație, cu potențialul lor infinit de combinare și de creare de mesaje; singurele limitări sunt cele date de coduri și de cunoașterea lor (cu referire așadar la situații particulare). Cel mai important însă pentru constituirea acestei tipologii rămân senzorialul, respectiv corpul și percepția, în toată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ce combină mai multe componente încadrate la rândul lor simbolic (precum mitul întemeierii unei țări - cazul Moldovei). Modul de simbolizare este polisemic, este o răscruce a sensurilor multiple; el solicită un efort de interpretare (Thomas 25), într-o înlănțuire, posibil infinită, de structuri și de nivele optime pentru crearea simbolului. Raportul de simbolizare, opus față de modul de semnificare, operează prin discontinuitate, pentru că nu se trece direct de la simbolizant la totalitatea sensurilor care îl reprezintă: între cele două planuri intervine o fractură
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
conductivității termice a lui Maxwell si timpul), particularizată în funcție de forma geometrică a metalului si exprimată în coordonate sferice, cilindrice sau carteziene. În Europa s-a extins foarte mult metodologia dată de Heiligenstaedt care introduce pentru rezolvarea problemei șiruri de sume infinite a unor funcții trigonometrice (cazul plăcilor plane). În cazul cilindrului de lungime infinită se utilizează funcțiile Bessel, care se comportă ca funcții trigonometrice periodice cu amplitudinea descrescândă (J0, J1, J2). Temperaturile materialului sunt exprimate prin șirurile de sume infinite ale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Caţarschi Vasile, Caţarschi Smaranda () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92834]
-
si exprimată în coordonate sferice, cilindrice sau carteziene. În Europa s-a extins foarte mult metodologia dată de Heiligenstaedt care introduce pentru rezolvarea problemei șiruri de sume infinite a unor funcții trigonometrice (cazul plăcilor plane). În cazul cilindrului de lungime infinită se utilizează funcțiile Bessel, care se comportă ca funcții trigonometrice periodice cu amplitudinea descrescândă (J0, J1, J2). Temperaturile materialului sunt exprimate prin șirurile de sume infinite ale funcțiilor Bessel-Fourier si prin criteriul Biot, ținându-se cont de caracteristicile termofizice ale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Caţarschi Vasile, Caţarschi Smaranda () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92834]
-
sume infinite a unor funcții trigonometrice (cazul plăcilor plane). În cazul cilindrului de lungime infinită se utilizează funcțiile Bessel, care se comportă ca funcții trigonometrice periodice cu amplitudinea descrescândă (J0, J1, J2). Temperaturile materialului sunt exprimate prin șirurile de sume infinite ale funcțiilor Bessel-Fourier si prin criteriul Biot, ținându-se cont de caracteristicile termofizice ale metalului și de coeficientul de schimb de căldură. Se determină ecuațiile pentru temperatura suprafeței, a centrului și pentru oricare altă curbă a câmpului termic situată între
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Caţarschi Vasile, Caţarschi Smaranda () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92834]
-
dacă spunem că totul este fals, înseamnă că și această afirmație e falsă. Dacă susținem că nu e falsă decât afirmația opusă afirmației noastre sau că numai afirmația noastră nu e falsă, ne vedem totuși siliți să admitem un număr infinit de judecăți adevărate sau false. Căci acela care emite o afirmație adevărată rostește în același timp că ea este adevărată, și tot așa la infinit." Acest cerc vicios nu-i decât primul dintr-o serie în care spiritul ce se
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
sensul cel mai larg al acestui cuvânt) și neputința de a înțelege, ființa care luminează totul. Un atare raționament nu se susține logic prin nimic. De aceea, pot să-l numesc un salt. Și, în mod paradoxal, înțelegem insistența, răbdarea infinită ale Iui Jaspers de a face irealizabilă experiența transcendentului. Căci, cu cât este mai incertă această aproximație, cu cât se dovedește a fi mai zadarnică această definiție, cu atât transcendentul este mai real pentru el, căci pasiunea cu care-l
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
formă activă nelimitată nu necesită o definiție, ci o înțelegere comună a formelor sale. Ontologia operei de artă nu prevede nici o condiție a obiectelor de artă de la care să plece ci, dimpotrivă, cercetarea ontologică pleacă de la starea fenomenală, abstractă și infinită a obiectelor de artă. Oricât am încerca să definim obiectul de artă ca formă practică, nu vom reuși să cuprindem ideea de artă întrucât, arta are o natură apriorică. Arta este a priori formelor artistice, prin urmare analiza artei implică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
are o natură apriorică. Arta este a priori formelor artistice, prin urmare analiza artei implică o analiză a tuturor componentelor artistice. Prin intermediul definițiilor convenționale, arta este eliberată de proprietățile estetice sau de proprietățile formal-expresive. Convenționalismul artei constă în emergența ei infinită ce necesită anumite norme în delimitarea obiectelor de artă de obiectele fără însușiri artistice. Astfel, un obiect sau o expresie este o operă de artă doar dacă ea prezintă un subiect care trebuie să aibă o natură expresivă (în funcție de stil
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
subiectivității sale împreună cu experiența sa. Pentru Heidegger, o experiență trăită înseamnă o intensificare a modului nostru de a trăi, o relație cu experiență trăită (Erlen - das Erlebnis) și viață (Lebens). Pericolul apropierii artei de viața vine din posiblitatea unei deschideri infinite a artei. Obiectul de artă poate fi rezumat la expresivitatea sa care, prin intermediul experienței estetice, ridică obiectul la rangul de operă de artă. Opera de artă ca obiect este o înțelegere clară a expresiilor unei vieți experimentate de către subiectul artistic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fiind definitorie în înțelegerea operei de artă, deoarece Ingarden crede într-un sistem ideal al unor întrebări fundamentale demonstrate logic ce se află în relație cu anumite obiecte. Dar pentru că opera are ca proprietate artisticitatea înțeleasă ca istoricitate - o evoluție infinită a umanității, înseamnă că istoricitatea joacă un rol important în înțelegerea operei de artă. Astfel, reconstrucția condițiilor în care o operă de artă a luat ființare devine o condiție necesară. Această reconstrucție trebuie să plece de la nivelul pre-ontologic al operei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și actul liber al creației Arta are la bază ideea de mit. Toate culturile mari s-au format pornind de la o anumită mitologie. Atunci când mitologiile însemnate ale istoriei sunt prea îndepărtate, omul spiritual simte nevoia construcției unei noi mitologii. Lanțul infinit al construcției de mitologii duce la ideea că omul este înzestrat în spiritualitatea sa cu ideea de mythos ce acționează ca un impuls inconștient în formarea mediului perfect pentru nașterea artei. Frumosul caracterizează finalitatea tuturor impulsurilor spirituale ale omului ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nevăzutul sub forma unor transformări fantastice prin care mitul îmbracă existentul. Mitul are ca substitut ontologic ideea de joc în timp ce termenul jocul are și capacitatea de a articula aspectele esteticii. Arta se definește prin starea sa spirituală prinsă în mișcările infinite ale omului, lucru care l-a făcut pe Gadamer să spună că jocul este o metaforă a artei 40. Jocul și mitul sunt codițiile ontologice pentru principalele activități spirituale ale omului la care se adaugă și științele. Creația este pusă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
naturală ce pune în mișcare spiritul. Jocul nu are finalitate și nici un scop precis, este doar mișcare contiuă ce activează spiritul ce se înnobilează prin procesul creației. Astfel, jocul se re-înnoiște mereu prin sine însuși ca un cerc în mișcare infinită: jocul este generator de mituri. Gadamer apropie termenul de joc de artă unde natura servește ca model. Deosebirea artei de natură stă în modul în care ea este percepută de om. Arta nu poate fi reprezentațională, ea este doar prezentă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
miezul cristalului este ceea ce el numește puterea falsului. Puterea falsului este timpul ca putere mecanică de schimbare sau de a pune la îndoială forma adevărului. Pluralitatea de sensuri pe care o degajă ideea de imagine ne trimite către o înșiruire infinită a termenilor de operare. Putem spune că imaginile sunt niște subiecte. Există o distanță între acțiunea suportată de aceste imagini și reacția pe care ele o execută. Prin această distanță se stochează și alte imagini. Imaginile survin în mental prin intermediul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cinetice și a sunetelor se face atât prin gândirea conceptuală, cât și prin imaginație. Irealitatea filmului este redată de imagine oferind spațiu imaginației, în timp ce sunetele și textele oferă un timp linear. Astfel, spațialitatea filmului are o finalitate în cadrul repetiției sale infinite. Înțelegerea naturii filmului se poate face prin intermediul unei epistemologii a tehnicii și a evenimentului. Prin intermediul lor putem cunoaște și dezvolta traiectoriile prin care avem un înțeles al artei cinematografice. Atât fotografia, cât și filmul sunt determinate de ontologia formei. Descrierea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Digitalizarea nu reprezintă nimic altceva decât procesul de conceptualizare a imaginii: de-realizarea imaginii fotografice. Abstractizarea fotografiei nu are de-a face cu arta ci, mai degrabă, cu forma socială și valoarea formei în sens marxist. Dematerializarea fotografiei implică "principiul infinit al câmpului vizualizării"9 unde, imaginea este abstractizarea perceptuală a unei structuri vizuale ce are la bază o formă materială. 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice Studiile filosofice ale filmului se centrează, în general, pe ontologia generativă a formelor ecranizate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Symposium (Canadian Journal of Continental Philosophy / Revue canadienne de philosophie continentale), vol. 13, nr. 1, articolul 4, pp. 59-72. Rudner, Richard, "The ontological Status of the Aesthetic Object", în Philosophy and Phenomenology Research, 1950, 10 (3), pp. 380-388. Osborne, Peter, "Infinite exchange: The social ontology of the photographic image", în Philosophy of Photography, vol. I, nr. 1, 2010, pp. 59-68. Partenie, Catalin, "Plato's Myths", în The Stanford Encyclopedia of Philosophy, Stanford, 2011. Rancière, J., "Who is the Subject of the
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
I, nr. 4, 1914, pp. 336-357. 3 Termenii de Darstellung si sich darstellen implică prezența imediată a ceva. În cadrul reprezentării ceea ce este prezent este determinat de o structură internă. De exemplu relația dintre ceva original (Urbild) și pictură (Bild) este infinită, iar reprezentarea originalului devine completă prin structura a ceea ce înseamnă pictură (împreună cu toate elementele tehnice). 4 "They are concerned to seek the experience of truth that transcends the domain of scientific methd wherever that experience is to be found, and
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]