5,553 matches
-
sintagma noi medii de învățare desemnăm generic mediile care fac învățarea mai flexibilă și atractivă, mai adaptată nevoilor adulților, în sensul de a fi posibilă fără constrângeri temporale, spațiale, de ritm etc. Cu alte cuvinte, adulții care învață mai ales informal (dar și non-formal) fac acest lucru cel mai adesea în timpul lor liber, într-un cadru proxim celui domestic. Noile tehnologii de informare și de comunicare (TIC) permit crearea acestor medii de învățare, în care informația poate fi accesată ușor și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
utilizareablogurilor este că ele reunesc persoane situate poate la mii și mii de kilometri distanță, ce poate nici nu se cunoșteau înainte, dar sunt unite de interesul pe care-lmanifestăfață de un anumit subiect, fiind cadrul cel mai la îndemână pentruînvățarea informală, de la egali, de la semeni, prin împărtășirea unor experiențe și reflecții. De asemenea, vorbind tot de avantajele 2 generate de utilizarea blogurilor la scară planetară, putem menționa faptul că în cadrul blogosferei nu există probleme referitoare la rasism, la apartenența la o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de livrare educațională. În funcție de acest criteriu, o altă formă de clasificare a organizațiilor de educație a adulților este cea clasică: organizații de educație formală (școlile sau universitățile), de educație non-formală (organizațiile de training sau cele comunitare), respectiv organizații de educație informală. Managementul organizațiilor de educație a adulților este profund influențat de modul în care aceste instituții sunt fondate. În România, principalul generator de activitate de formare a fost societatea civilă, prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale (ONG). Cea mai mare parte a formatorilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Astfel, de câte ori ne referim la concepte ca acțiune, încredere, planificare sau prudență în context organizațional, trebuie să le imaginăm în contextul unei echipe, nu într-unul individual. Constituirea unei echipe este un proces destul de dificil de transformare a unui grup informal, a cărui existență este motivată de împărtășirea aceleiași viziuni, într-o structură organizațională. În continuare, prezentăm zece factori care pot fi utilizați ca repere în procesul de formare a echipei: 1. Fiecare membru al echipei își înțelege rolul specific în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dar și o acomodare profesională ce constă, în principal, în informarea noului angajat cu privire la postul pe care a fost încadrat, în însușirea treptată de către acesta a modalităților de îndeplinire a cerințelor postului și în implicarea progresivă în „viața” formală și informală a instituției în care a fost angajat (Sosnak et al., 2003). În instituțiile de educație a adulților de dimensiuni mai mici și care oferă cursuri de formare, perfecționare, recalificare sau alte tipuri de cursuri, există foarte puțini angajați permanenți. Cea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
5.2.3. Dezvoltarea resurselor umane" După ce angajatul trece prin perioada de acomodare și devine parte integrantă și mai ales activă a instituției de educație a adulților, adică se regăsește ca rol și importanță în structura ei formală, dar și informală, intră într-o altă perioadă, foarte importantă, și anume cea de dezvoltare ca resursă umană a instituției respective. Dezvoltarea de personal - staff development, cum mai este întâlnită în literatura de specialitate - reprezintă „comuniunea” dintre angajat (considerat resursă umană) și organizație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lua o decizie pe baza informațiilor obținute dintr-o singură sursă și, de aceea, este indicată utilizarea de surse și metode multiple. Pe lângă cele prezentate în această secțiune, se mai poate face apel laanchetele pe bază de interviu (în echipă, informal, telefonic) și de chestionare (expediate prin poșta clasică sau electronică), focus-grup, grup nominal, persoane în poziții-cheie la nivel de comunitate, observații, analize de conținut, brainstorming etc. Unele dintre acestea se regăsesc la identificarea nevoilor la nivel de organizație. 5.3
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formarea persoanei respective. Climatul organizațional are un rol important în promovarea dezvoltării și formării angajaților și, mai ales, în transferarea la locul de muncă a celor învățate. Analiza trebuie să surprindă atât componenta formală (politici, norme), cât și pe cea informală (relațiile cu colegii, cu subalternii, cu managementul și calitatea vieții muncii), toate acestea cu impact asupra performanțelor în activitate. Nu toate nevoile identificate reclamă programe de instruire, unele dintre ele putând fi cauzate de aspecte ce țin de climatul din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cuprinse o serie de comportamente pe care trebuie să le aibă angajatul sau supervizorul, iar respondentul trebuie să coteze aceste nevoi pe o scală de cele mai multe ori cu valori de la 1 la 5. Interviul, individual sau în grup, formal sau informal, structurat sau nu, oferă date privind nivelul cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor, cauze ale problemelor și soluții ale acestora. Când se derulează „față în față”, cel intervievat are ocazia să fie spontan, să prezinte situația în termenii săi și cu răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
către ceilalți membri ai organizației are ca rezultat promovarea învățării și facilitarea cunoașterii și a înțelegerii, această cunoaștere putând fi explicită (codificată) - transmisă prin intermediul documentelor - sau tacită („existând în mințile oamenilor”) și împărtășită prin intermediul relațiilor interpersonale, prin povestiri sau discuții informale; 3. interpretarea informațiilor distribuite, necesară pentru a da o semnificație unanim înțeleasă, pentru a le transforma în cunoștințe utilizate în mod productiv, dat fiind faptul că experiența personalului este diferită, că pot exista interpretări conflictuale ale acestei experiențe sau erori
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un plan de acțiune în parteneriat cu clientul, consilierul trebuie să obțină informații diverse despre acesta și despre natura problemelor sale. E important să se evidențieze și să se fructifice toate experiențele adultului care vin din zona non-formalului și a informalului, adică toate acele cunoștințe, abilități, competențe, valori și atitudini câștigate sau formate de-a lungul timpului și care, uneori, nu au fost valorificate corespunzător. Acestea pot fi resursele latente, ce trebuie fructificate și puse în valoare de către consilier. Standardele canadiene
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alte persoane ce intervin în procesul de formare. 2. Procesul formării este ansamblul de activități realizate de diferiți actori ce permit obținerea rezultatelor așteptate în activitatea de formare. O parte dintre aceste activități pot fi formale, integrate în proceduri sau informale, executate în virtutea unor rutine și obiceiuri de muncă. Se disting aici câteva procese de formare: procese educaționale, redactare de proiecte, planificare și dezvoltare, relații publice și vânzări. 3. Infrastructura formării reprezintă condițiile ce permit buna activitate de formare. În general
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evidențiate de numeroși cercetători care acordă factorilor sociali ponderea decisivă, atât în incidența violenței domestice, cât și în incidența cazurilor de omucidere în familie. Astfel, Browning (2002) reliefează factorii de coeziune socială în vecinătate (comunitate) și capacitatea de control social informal a vecinătății în care locuiește familia, asupra familiei, ca fiind asociați atât cu violență nonletală în cuplu, cât și cu cazurile de crimă în cuplu. Eficacitatea colectivității în influențarea violenței nonletale de cuplu e cu atât mai mare cu cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
majore. Nu sunt lipsite de importanță și cercetarea motivației pentru care au optat să lucreze în domeniul respectiv, precum și a setului lor de interese etc.; un suport constant din partea colegilor (cu prevalență a unuia emoțional), prin diversificarea gamei de activități informale pe care le petrec împreună; implicarea într-un proces continuu de perfecționare profesională; atenție sporită față de persoana proprie (prin aprofundarea cunoașterii de sine); optimizarea capacității de exprimare a propriilor sentimente și opinii; asumarea limitelor personale, dar fără o autocritică exagerată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de bază ale conectării copilului cu lumea. Din perspectiva familiei, Coleman (1993) definește capitalul social ca fiind dat de „prezența fizică a adulților în familie, precum și de calitatea relațiilor dintre membrii familiei”. în ceea ce privește importanța vecinătății, a unui interes și control informal al tinerilor din partea comunității, există cercetări care afirmă că astfel de legături la nivelul comunităților pot proteja indivizii aparținători inclusiv în situații de deprivare economică (Almedon, Glandon, 2006). începând în familie și continuând la școală, cu prietenii și în comunitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei și a membrilor ei. în vreme ce violența în comunitate poate conduce la deteriorări în funcționarea psihică a copiilor, centrarea interesului comunității pe copiii din comunitate este un semn al rezilienței comunităților. Cercetările arată că în comunitățile unde există un interes informal al adulților față de copii, există o capacitate superioară a comunității de a face față dificultăților, crizelor, inclusiv celor de ordin economic (Almedon, Glandon, 2006). Indiferent de venitul familiei, comunitatea (vecinătatea) influențează comportamentele parentale și asigură contextul mai larg de creștere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al modernizării administrațiilor publice centrale 105 2. Reforma formulării politicilor publice În România 110 3. Consecințele raportului dintre premise și presupoziții pentru reforma formulării politicilor publice 122 Bibliografie 126 PARTEA A IIAtc "PARTEA A II‑A" O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din România (Bogdan Lăzărescu, Laurențiu Mihai) 131 1. Corupția În sistemul de sănătate 132 2. Scurte considerații asupra sistemului de sănătate din România 138 3. Mărimea și distribuția plăților informale 141 4. Măsuri pentru scăderea plăților
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
II‑A" O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din România (Bogdan Lăzărescu, Laurențiu Mihai) 131 1. Corupția În sistemul de sănătate 132 2. Scurte considerații asupra sistemului de sănătate din România 138 3. Mărimea și distribuția plăților informale 141 4. Măsuri pentru scăderea plăților informale și creșterea transparenței În sectorul de sănătate 149 Bibliografie 165 Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România (Marcel Dediu) 167 1. Cadrul teoretic 170 2. Periodizarea politicilor publice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În sectorul de sănătate din România (Bogdan Lăzărescu, Laurențiu Mihai) 131 1. Corupția În sistemul de sănătate 132 2. Scurte considerații asupra sistemului de sănătate din România 138 3. Mărimea și distribuția plăților informale 141 4. Măsuri pentru scăderea plăților informale și creșterea transparenței În sectorul de sănătate 149 Bibliografie 165 Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România (Marcel Dediu) 167 1. Cadrul teoretic 170 2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din România 174 3. Transferul de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
subsumează unor abordări teoretice diferite, ce oferă totodată un cadru metodologic pentru analizele privind formularea și implementarea unor măsuri concrete de politici publice. Primul studiu din această a doua parte a volumului cuprinde o analiză ce are ca subiect plățile informale În sectorul de sănătate din România („O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din România”, semnat de Bogdan Lăzărescu și Laurențiu Mihai). Studiul cuprinde rezultatele unei cercetări care a avut ca obiect plățile informale din sistemul de sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru analizele privind formularea și implementarea unor măsuri concrete de politici publice. Primul studiu din această a doua parte a volumului cuprinde o analiză ce are ca subiect plățile informale În sectorul de sănătate din România („O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din România”, semnat de Bogdan Lăzărescu și Laurențiu Mihai). Studiul cuprinde rezultatele unei cercetări care a avut ca obiect plățile informale din sistemul de sănătate din România. Cercetarea cuprinde evaluări ale nivelului acestor plăți, precum și implicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
are ca subiect plățile informale În sectorul de sănătate din România („O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din România”, semnat de Bogdan Lăzărescu și Laurențiu Mihai). Studiul cuprinde rezultatele unei cercetări care a avut ca obiect plățile informale din sistemul de sănătate din România. Cercetarea cuprinde evaluări ale nivelului acestor plăți, precum și implicațiile pe care ar putea să le aibă implementarea unor măsuri menite să reducă sau să conducă la o eventuală reglementare ce vizează aceste plăți. Al
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
r1)<C1 cu o marjă acceptabilă (pe care Încearcă să o maximizeze); aceasta reprezintă profitul său rezultat prin tranzacție. Pentru a accepta oferta, funcționarul va Încerca să maximizeze diferența dintre costul personal C2 (costul performării atribuției de serviciu În lipsa tranzacției informale) și costul personal c2, plus riscul, r2, de a fi prins ( În cazul angajării În tranzacția informală); (c2+ r2)<C2 este o diferență pe care va Încerca să o maximizeze În negociere. Rezultă deci că spațiul de negociere al valorii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prin tranzacție. Pentru a accepta oferta, funcționarul va Încerca să maximizeze diferența dintre costul personal C2 (costul performării atribuției de serviciu În lipsa tranzacției informale) și costul personal c2, plus riscul, r2, de a fi prins ( În cazul angajării În tranzacția informală); (c2+ r2)<C2 este o diferență pe care va Încerca să o maximizeze În negociere. Rezultă deci că spațiul de negociere al valorii stimulentului este În intervalul 2 șC1- (c1+ r1), C2- (c2+ r2)ț. Oricând apar astfel de configurații
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
structuri de stimulente. În acest sens, unele opțiuni vor fi prezentate În secțiunea următoare. 5. Câteva principii de design instituționaltc "5. Câteva principii de design instituțional" Soluția generică la problemele de design instituțional se bazează pe ideea că, atunci când instituțiile informale le legitimează pe cele formale, costurile aplicării acestor norme și reguli formale vor fi mult mai mici, În timp ce, oricând regulile formale și informale sunt În conflict, costurile de aplicare a regulilor formale vor crește (Goodin, 1998; Soto, 2000). Voi ilustra
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]